1,031 matches
-
--Acum te-oi întreba de ce mă lași pe mine să vorbesc de fețe bisericești, dragule? --Așa s-a întâmplat, sfințite, dar am să iau asupra mea spusele din 20 octombrie 1731 ale ieromonahului Zaharia de la mănăstirea Zlataust. Iaca ce spune ieromonahul: “Aflându-se puțin loc al mănăstirii” cu “patru prăvălii... înspre Târgul de Vite în partea stângă, în care prăvălii era... pivniță, care loc fiind nefolositor și greu de folosit pentru vreun interes al mănăstirii, am făcut schimb cu chir Fotis
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
credința creștin-ortodoxă prin difuzarea cărților teologice. La insistența patriarhului Dosithei al Ierusalimului s-au tipărit cărți pentru comunitățile grecești din tot Imperiul Otoman. În ciuda faptului că mănăstirea a fost sub administrație grecească, conducerea tipografiei a fost încredințată unui călugăr român, ieromonahul Mitrofan pentru că știa să lucreze la tiparniță încă din ținerețea lui. După anul 1698 activitatea tipografică a încetat, dar profesori greci cum ar fi: Ioan Comnen, Ieremia Cacavela, Cezar Daponte, etc. au găsit în această ctitorie voievodală mediu prielnic cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
-lea și al XVIII-lea în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 7-8, anul XXXV, Iași, 1959, p. 421-431 footnote>. În 1689 Mihai semna în grecește: Mihail zografos martur, iar fratele său Gheorghe, era un istoriograf, ca și contemporanul său Teofan ieromonahul, istoriografos. El semna la 1692: Gheorghios istoriografos martiros. Istoriograful era omul cunoscător al erminiei, stăpânea bine știința picturii bisericești, atât din punct de vedere tehnic, cât și a exprimării ei teologice. El era capabil să realizeze datorită talentului o adevărată
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și Nerva Hodoș, op. cit., p. 251 footnote>. Pe foaia a patra se află scris: ,,scurtă povestire despre ilustrul Patriarh al Ierusalimului chir Nectarie”, după care urmează cuprinsul pe 8 foi. La pagina 255 se spune că s-a tipărit de ieromonahul Mitrofan. Moldova primea prin tipărirea cărților un prestigiu cultural și deschidea un orizont mai larg asupra curentelor literare ale epocii. Această tipografie împreună cu școlile grecești din Moldova și Țara Românească au fost factori de bază ai culturii grecești la noi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ortodoxe. Ca urmare, Dosithei a pregătit Tomul Împăcării, care cuprindea: Câteva scrieri anonime; Scrierea lui Eugenicul, fratele lui Marcu Efesanul, împotriva decretului de unire de la Florența; Scrierile polemice ale lui Gheorghe Corressios, un teolog mai nou; Scrierea lui Macari Macri ieromonahul: Contra latinilor; Două scrieri ale lui Teodor Agalianul contra Sinodului de la Florența și a lui Ioan Arghiropulos; Scrieri polemice de-ale lui Matei Vlastares; Procesele verbale ale unui sinod din Sfânta Sofia de la 1450 împotriva sinodului de la Florența. La pagina
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cărturarului Dimitrie Pădure încă două cărți. Prima: Discurs contra hotărârilor sinodului de la Florența: ,,A evlaviosului, din grația Domnului Nomofilax Ioan Eugenicos diaconul, discurs contradictoriu hotărârii nelegiuite și mincinoase compuse în Florența, la sinodul cel ținut de latini, publicat de un ieromonah oarecare numit Ioachim transcris corectat și împărțit în capitole și secțiuni de Dosithei Patriarhul Ierusalimului. S-a tipărit de către Dimitrie Pădure în Iașii Moldovei 1694”<footnote I. Bianu și N. Hodoș, op. cit., p. 338 footnote>. A doua carte tipărită în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
poartă nouă din lemn de stejar, să repare zidul etc., pentru suma de 3150 galbeni austrieci”<footnote Arhiva Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Dosar 1/ 1863, f. 165 și 169 footnote>. În octombrie 1862 „la Cetățuia se mai afla un singur ieromonah, iar slujbele se țineau numai duminica”<footnote Ibidem, f. 1 footnote>, în schimb fostul egumen grec „încerca să-și însușească, prin orice mijloace sumele de bani rămase neîncasare din chirii, arenzi etc. Starețul în funcție primise dispoziții de la Mitropolie să
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
601 footnote>. În documentul emis la 18 august 1670, Necula becer și soția sa Urâta, din Iași vând lui Iane postelnic al doilea o casă pe Ulița Mare din Iași. La vânzare este martor și egumenul de la Cetățuia, Leon(tie) ieromonahul<footnote Ibidem, documentul 323, p. 298 footnote>. Arsenie (1672-1673), este menționat în documentul din 17 august 1672, când dă mărturie despre hotarul satului Ciurbești dinspre Horpaz<footnote Ibidem, documentul 380, p. 351 footnote>. Tot în timpul lui se sfințește mănăstirea. Macarie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Moldovei și Sucevei, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 575 footnote>. Vatra mănăstirii a fost arendată între 1843-1846 egumenului Metodie cu 400 de galbeni. La 23 noiembrie 1776, semnalăm o adresă de la o unitate militară din Galați, referitoare la Ieromonahul Ioachim, din mănăstirea Cetățuia, fost confesor acolo, despre care se spune că a avut o purtate foarte bună. Într-o însemnare de pe prima pagină a foii de legătură a unui Triod din anul 1769 este amintit și numele arhimandritului Meftodie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
iaste a sfintei mănăstiri Hlincea și s-au legat de mine mai jos iascăliții în vremea și stăpânirea sfinției sale părintelui Meftodie arhimandritul și igumenul sfintei mănăstiri Cetățuia și Hlincea și pentru știință urmează a me iscălitură. 1844 Ghenar 28. Macarie ieromonah i duhovnic ot Cetățuie” În vistieria Sfântului Mormânt sunt două chivote asemănătoare, iar pe inscripție este trecut și numele egumenului Cetățuiei, Dionisie Filipopolitul. Data este 30 mai 1859. Dispoziția din 1873 dată egumenului Cetățuiei, Arhimandritului Chesarie de a preda spre
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
grijă, ori de câte ori calamitățile naturale, furtunile puternice, inundațiile sau ploile se abăteau și asupra mănăstirii. La 18 aprilie 1863 îl întâlnim pe arhimandritul Platon că angajase un arhitect grec ca să repare ansamblul mănăstiresc. În octombrie 1862 se mai afla un singur ieromonah pentru seviciul liturgic. În strădaniile stareților s-a văzut o mare grijă pentru mănăstire și pentru călugării de aici. Ca exemplu putem aminti: vântul puternic din 20 iulie 1866 care a împrăștiat acoperișurile caselor de pe tot dealul Cetățuiei, furtuna din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
venit în minte o afacere cu dughene de pe Ulița Chervăsăriei, făcută de Cîrstea, mare vameș, fratele lui Gheorghe Duca voievod. Afacere care nu se termină așa ușor. Întâi, la 15 iulie 1669 (7177), egumenul și soborul de la Mănăstirea Golia scriu: „Ieromonah egumen Macarie și cu soborul de la sfînta mănăstire Golăi scriem și...mărturisim...pentru...niște dughene...optu dughene ce sîntu pre Ulița Chervăsăriei”. Aceste dughene au trecut apoi din mână în mână prin cumpărare sau danie până ce au ajuns la mănăstirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vorba de mormintele turcilor. E și firesc să fie și un cimitir al turcilor, fiindcă Iașii nu au dus lipsă de turci și...șalvaragii. De vreme ce suntem în preajma Târgului Boilor, ar fi bine să vorbim de un schimb făcut de „Zaharia ieromonahul”, egumenul e la mănăstirea Sfântul Ioan Gură de Aur, cu frații Nicu și Fotis Panaiotis. Ce fel de schimb au făcut și când? Acest lucru s-a petrecut la 20 octombrie 1731, când sfinția sa a dat „puțin loc al mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
biserică”. „Care o fi acea biserică?” - m-am întrebat. Gândul mă duce la cele scrise în pisania bisericii Sfântul Vasile cel Mare din apropierea mănăstirii Galata, în care se spune: „Această biserică... a fost zidită între anii 1795 1806 prin osârdia ieromonahului Vartolomeu și credincioșilor din Târgușorul Nicolina. La zidirea ei s-au întrebuințat și materiale de la biserica cu hramul Izvorul Tămăduirii...” Cred că acele materiale erau tocmai din biserica lui Poroțchie „ce au fost căpitan mare”. Citesc mai departe. În cale
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
patriarh”. Sper să nu se supere sfinția ta, părinte, că am folosit un limbaj mai puțin “ortodox”. ― Atâta supărare să fie, fiule. ― În schimbul închinării mănăstirii, voievodul cere doar: “Marele și slăvitul patriarh al Ierusalimului cu toți părinții și rugătorii și ieromonahii care locuiesc cu sfinția sa în cetatea Ierusalimului, să aibă a ruga neîncetat pe Domnul Dumnezeu, ziua și noaptea, cu priveghere și cu paraclis pentru iertarea păcatelor sfânt răposatului... Petru (Șchiopu) voievod, și a părinților domniei mele, și pentru buna sănătate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
întâlnit pe acest voievod l-am găsit dăruind câte ceva cu mâna larg deschisă. ― Nici de această dată nu se dezminte, părinte. Ascultă ce scrie la 4 august 1583: “Iată au venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri moldoveni rugătorii noștri, ieromonahii de la mănăstirea Sfântul Sava, din apropiere de Ierusalim, și au rugat pe domnia noastră să le dăm și să-i miluim cu un loc, să-și facă biserică... Cu curată și luminată inimă și din tot sufletul nostru am dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de Ierusalim, și au rugat pe domnia noastră să le dăm și să-i miluim cu un loc, să-și facă biserică... Cu curată și luminată inimă și din tot sufletul nostru am dat și am miluit pe rugătorii noștri ieromonahi de la mănăstirea Sfântului Sava, care este lângă Ierusalim, cu niște case făcute de domnia noastră în târgul Iașilor și cu locul acestor case, ca să locuiască acolo rugătorii noștri și să-și facă biserică, în numele lui Dumnezeu, să fie rugă și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Dacă mi-i spune unde ne vom opri, oi răsufla mai liniștit. ― Păi, eu aș ruga pe sfinția ta să-l asculte întâi pe Petru Șchiopu voievod, care la 7 mai 1583 scrie: “Iată au venit înaintea noastră,... rugătorii noștri, ieromonahi de la mănăstirea Sfântului Sava, din apropiere de Ierusalim”... ― Și ce au dorit acei ieromonahi, pe care vodă îi numește “rugătorii noștri”? ― Să vedem ce spune voievodul mai departe: “Și au rugat pe domnia noastră să le dăm și să-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aș ruga pe sfinția ta să-l asculte întâi pe Petru Șchiopu voievod, care la 7 mai 1583 scrie: “Iată au venit înaintea noastră,... rugătorii noștri, ieromonahi de la mănăstirea Sfântului Sava, din apropiere de Ierusalim”... ― Și ce au dorit acei ieromonahi, pe care vodă îi numește “rugătorii noștri”? ― Să vedem ce spune voievodul mai departe: “Și au rugat pe domnia noastră să le dăm și să-i miluim cu un loc, să-și facă biserică.” ― Nu le era deajuns că toate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstirii Barnovschi - bob numărat. Și nu uită să pună în coada actului un blestem. Dar să mergem mai departe. ― De această dată, ne așteaptă niște vorbe la locul lor, părinte. ― Le voi asculta cu viu interes. ― Iată ce spune un ieromonah la 1629 <mai 14>: “Preasfințitul patriarh chir Teofan m-a sfințit preot în Iașii Moldovei, la Galata, mănăstirea lui Petre (Șchiopu) voievod, în ziua Înălțării, fiind de față preacucernicul domn Io Miron Barnovschi Moghila voievod și mama lui, Elisaveta, la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Teofan m-a sfințit preot în Iașii Moldovei, la Galata, mănăstirea lui Petre (Șchiopu) voievod, în ziua Înălțării, fiind de față preacucernicul domn Io Miron Barnovschi Moghila voievod și mama lui, Elisaveta, la anul 1629 de la înfățișarea lui Hristos”. “Ioachim ieromonahul”. ― Să vedem ce spune la 1671 < februarie 9> “Methodie, cu mila lui Dumnezeu, arhiepiscop al Țarigradului, al Noului Râm, și patriarh a toată lumea“... ― După un întortocheat “discurs”, încearcă să spună lucrurilor pe nume: “Deci fiindcă și precinstitul și prevrednicul marele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
m-a luat puțin la vale călugărul, dar eu m-am făcut că nu iau în seamă ce a spus. Citesc cu băgare de seamă, ca să văd cam ce ar fi mai deosebit: „...Adică au venit înaintea noastră... rugătoriul nostru ieromonah Dosofteiu...de la svânta mănăstire Hlincea și s-au pârât de față de multe ori cu rugătorii noștri, Luca egumen și cu tot săborul de la svânta mănăstire de la Bârnova, ce iaste făcută de Barnovschi vodă pentru un vad de mori cu mori
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fost pus Mitropolit de Cernigov, doi ani, de la 25 Aprilie 1742 și până la 2 ianuarie 1748 când moare. După moartea Mitropolitului Antonie, Sfintele Moaște ale Sfântului Ioan Botezătorul au rămas în seama Rușilor. Din rânduiala lui Dumnezeu, Egumenul Mănăstirii Secu, Ieromonahul Nichifor, aflând despre înstrăinarea Sfintelor Moaște și dorind din toată inima să le întoarcă acasă, a răscumpărat piciorul Sfântului de la ruși cu mari sume de bani, între anii 1751-1752, și cu multe osteneli lau adus înapoi în Mănăstirea Secu. Egumenul
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
în slujba Bisericii. Aceștia sunt chemați să străbată zilnic trepte de desăvârșire. Pr. Dr. V. Căciul Inspector General Patriarhal * 20 aprilie 1971 Cu multă dragoste frățească am făcut astăzi o vizită la Mănăstirea Secu, un grup de părinți arhimandriți, protosingheli, ieromonahi și arhidiaconi de la Mănăstirea Neamț, mare centru de cultură și spiritualitate creștină. Mulțumim călduros P.C. Protos. Gherontie Ștefan, Starețul Mănăstirii Secu și colaboratorilor apropiați pentru dragostea arătată. Ne-a încântat nespus de mult prezența P.C. Prof. Orest Bucevschi, dascălul nostru
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Țările Române au adus foarte repede matrițe de tipărit cărți, la doar câțiva ani după ce invenția lui Gutenberg (1450) a fost acceptată de Biserică, și s-au tipărit în majoritate cărți religioase, în cadrul atelierelor care funcționau pe lângă mănăstiri. Preoții (diaconi, ieromonahi etc.) erau și tipografi. Titus Livius (59 î. Hr. - 17 d. Hr.) - unul dintre cei mai mari istorici romani. A scris Ab urbe condita. Tomis - colonie grecească pe malul Mării Negre, azi Constanța. Traian, Marcus Ulpius - împărat al Imperiului Roman (98-117), cuceritorul
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]