1,506 matches
-
Nemoianu. De asemenea, în mod straniu, editorul nu operează o minimă departajare calitativă a acestor documente. Obligatorie și ea, câtă vreme avem de-a face, pe de-o parte, cu epistole amicale (cum sunt cele schimbate cu Mircea Eliade, Virgil Ierunca sau Oskar Pastior), pe de alta, cu scrisori profesionale (cele primite de la colegi scriitori de toată mâna, de la Adrian Marino la Fănuș Băileșteanu), dar și cu adrese oficiale, multe, lipsite de relevanță literară. Există chiar și câteva scrisori de familie
Harababură cu Marin Sorescu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5099_a_6424]
-
de ce se va întâmpla cu ei în viitorul imediat, de ce va fi și cum. Nu pot să uit, în legătură cu reacția la acel discurs sincer și de autoînvinuire morală, rămas fără ecou, contrarierea și dezolarea Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, prezenți pentru prima dată la o astfel de întrunire a confraților din țară, martori uluiți, cei doi, ai dezinteresării scriitorimii de un trecut al tuturor care fusese cum știm că a fost. Revenind la cartea Gabrielei Gheorghișor să mai spun
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
noiembrie la 31 ianuarie; - marmote, de la 1 septembrie la 1 noiembrie; - rîși, șacali și viezuri, de la 1 septembrie la 30 aprilie; - jderi, vidre și nurci, de la 1 octombrie la 31 martie; - cocoși de munte, de la 1 aprilie la 15 mai; - ierunci, de la 15 septembrie la 15 decembrie; - dropii, de la 1 aprilie la 15 mai; - fazani, de la 15 octombrie la 28 februarie; - potîrnichi, de la 15 octombrie la 31 decembrie; - prepelițe și cîrstei, de la 15 august la 30 noiembrie; - turturele, porumbei sălbatici, sturzi
LEGE Nr. 26 din 5 noiembrie 1976 privind economia vinatului şi vînătoarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106459_a_107788]
-
Păsări Acvila Becațina Barza Bufnita Călifarul Cirsteiul Cioară Ciuful Cocorul Cocoșarul Cocosul de munte Cocosul de mesteacăn Corbul Corcodelul Cormoranul Coțofana Cucuveaua Cufundarul Culicul Dropia Dublă Egreta Fazanul Fierastrasul Fluerarul Fundacul Găinușa de baltă Gaița Gîsca sălbatică Graurul Guguștiucul Huhurezul Ierunca Lebădă Lișița Lopătarul Nagîțul Pelicanul Porumbelul sălbatic Potîrnichea Prepelița Rata sălbatică Sitarul Spîrcaciul Stîrcul Sturzul Șoimul Șorecarul Turturica Țigănușul Uliul Vinderelul Vulturul ------------------------------------ Anexă 2 Animale sălbatice care se vînează cu autorizații individuale Anexă 3 TARIFE pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor în
LEGE Nr. 26 din 5 noiembrie 1976 privind economia vinatului şi vînătoarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106459_a_107788]
-
unei conștiințe regăsite. În schimb, o sumedenie de „poziții comode, o lene de a gîndi dusă pînă la indolenta, o lipsă de responsabilitate și demnitate personală”. Era de așteptat, cu acel prilej festiv, la care au participat Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mărie France Ionesco, inițierea unui proces al comunismului, dar acesta n-a binevoit a avea loc nici pînă acum. Cu toate ca sintagma a prins cocleala, suntem, alături de Bujor Nedelcovici, dintre cei care se îndărătnicesc a-l vedea că pe o soluție
Uzura adevărului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6547_a_7872]
-
nerecunoscută din motive subiective sau din cel al neîmplinirii ei. Autoarea studiului se referă pe larg la destinul postum al Albatrosului, mai precis la cel al principalilor săi colaboratori care s-au risipit în direcții divergente. Geo Dumitrescu și Virgil Ierunca, Mihnea Gheorghiu și Dinu Pillat, Dimitrie Stelaru și Mircea Streinul. Ce ar fi devenit, în condiții de minimă normalitate acești autori și alții pe lîngă ei, ce ar fi fost literatura română dacă majoritatea scriitorilor născuți între 1920 și 1930
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6490_a_7815]
-
insistențe compromițătoare e de asemenea denunțată fără menajamente: „Institutul Româno-sovietic se dovedește foarte activ nu numai în opera de difuzare a culturii sovietice, ci și în procesul de rusificare al societății românești". Aceeași manieră a directității distinge textele lui Virgil Ierunca, și ele iscălite cu pseudonim, care se plasează, în acel moment, sub semnul lui Andre Malraux, „singurul scriitor al Apusului care știa să spună nu Bizanțului bolșevic". Indignările lui Ierunca se subtilizează speculativ, subtilitățile sale sînt acide: „Regimurile comuniste au
Luceafărul diasporei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6499_a_7824]
-
societății românești". Aceeași manieră a directității distinge textele lui Virgil Ierunca, și ele iscălite cu pseudonim, care se plasează, în acel moment, sub semnul lui Andre Malraux, „singurul scriitor al Apusului care știa să spună nu Bizanțului bolșevic". Indignările lui Ierunca se subtilizează speculativ, subtilitățile sale sînt acide: „Regimurile comuniste au realizat paradoxul veseliei fără umor. Toată lumea trebuie să rîdă. Și rîde. Așa se face că atunci cînd comisarii zîmbesc, li se văd cuțitele printre dinți. Tristețea este o expresie existențială
Luceafărul diasporei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6499_a_7824]
-
putut servi de cel mai bun alibi, dacă m-aș fi apucat eu însumi de fumat. După douăzeci de ani de la aceste vizite, am aflat că exista cineva care profitase din plin de alibiul cu pricina. E vorba de Virgil Ierunca. In 1967, când am fost prima oară la Paris, m-a întrebat pe nepusă masă dacă am cunoscut-o pe Pompilia Eliade. Îi fusese elev, cu vreo cincisprezece ani înaintea mea, după cum îi fusese elev și mamei mele (pe care
Amintiri amestecate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6350_a_7675]
-
față de confruntările ideologice din societate și să se lase manipulată în scopuri vindicativ-partizane”. Așa privește Dumitru Popescu efortul de confruntare onestă a trecutului traumatic, un efort în care s-au implicat autori (membri experți ai Comisiei) precum Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Alexandru Zub, Radu Filipescu, Nicolae Manolescu, Constantin Ticu Dumitrescu, Romulus Rusan, Levente Salat, Marius Oprea, Dorin Dobrincu, Mihnea Berindei, Eugen Negrici, Sorin Alexandrescu, Dragoș Petrescu, Cristian Vasile, Constantin Iordachi, Smaranda Vultur, Ruxandra Cesereanu, Stelian Tănase, Sorin Ilieșiu, Andrei Pippidi, Cristina
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
coord.), Dicționarul general al literaturii române, art. Alexandra Ciocîrlie, Ed. Univers enciclopedic, 2005. 2. Dinu Săraru, în rev. „Săptămîna”, nr. 276, vineri 19 martie 1976, p. 4. 3. Valeria Ducea, în rev. „Teatrul”, nr. 4 / 1976, p. 36. 4. Virgil Ierunca, Semnul mirării, București, Ed. Humanitas, 1995, p. 244. 5. Virgil Ierunca, op. cit., p. 244. 6. Mihai Pelin, Opisul emigrației politice: Destine în 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității, București, Ed. Compania, 2002, p. 221. 7. În
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
enciclopedic, 2005. 2. Dinu Săraru, în rev. „Săptămîna”, nr. 276, vineri 19 martie 1976, p. 4. 3. Valeria Ducea, în rev. „Teatrul”, nr. 4 / 1976, p. 36. 4. Virgil Ierunca, Semnul mirării, București, Ed. Humanitas, 1995, p. 244. 5. Virgil Ierunca, op. cit., p. 244. 6. Mihai Pelin, Opisul emigrației politice: Destine în 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității, București, Ed. Compania, 2002, p. 221. 7. În Ignatie Breanceaninov, Cuvînt despre moarte, traducere din limba rusă de Alexandru
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
08.1950 - s-a născut Gavril Pompei 15.08.1951 - s-a născut Lazăr Cerescu 15.08.1967 - s-a născut Eugenia Mihalea 15.08.2007 - a murit Dan Alexandru Condeescu (n. 1950) 16.08.1920 - s-a născut Virgil Ierunca (m. 2006) 16.08.1921 - s-a născut Ovid S. Crohmălniceanu (m. 2000) 16.08.1931 - s-a născut Ileana Berlogea (m. 2002) 16.08.1935 - s-a născut Ion Gheorghe 16.08.1936 - s-a născut Natalia Cantemir 16
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/4416_a_5741]
-
t come” (Știința generală a religiilor nu a putut să vină). Înțeleptul taoist Cel de-al treilea articol va fi publicat la Paris, în revista „Limite”, cu o întârziere de peste un an. Să fi fost oare din cauza reținerii lui Virgil Ierunca față de tonul său encomiastic? Într-adevăr, articole atât de entuziaste nu ieșiseră nici de sub pana celor mai lirici admiratori ai savantului septuagenar. De această dată, el nu mai este identificat doar cu o simplă știință, ci cu însuși obiectul ei
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
În articol s-a strecurat o greșeală de culegere, altminteri evidentă cunoscătorilor, dar nu mai puțin grăitoare pentru cultul lui Eliade. Acesta apare ca „Mare Maestru al unui zeu [sic!] românesc”, ipostază care trebuia să-i fi părut lui Virgil Ierunca conformă imaginii zalmoxiene din omagiul precedent. Acest articol anticipează și face mai inteligibile alte texte publicate în anii următori. În Mircea Eliade și țestoasa chioară Culianu își asigură cititorii că nu avea deloc intenția să glumească atunci când afirma că Eliade
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
cu franjuri) în/ sicriu, OCHIUL/ CRITIC... ochiul critic, ehe...” (pp. 7-8). Nu-i vorbă, poemul este, într-o anumită măsură (și numai într-o anumită măsură), unul inaugural. Publicat într-o revistă din țară, el a fost citit de Virgil Ierunca la Radio Europa Liberă (1981), ceea ce a atras atenția asupra lui Stoiciu, căruia i s-a deschis, neîntârziat, dosar de urmărire informativă. De pildă, la 13 decembrie 1982, putem citi în Cartea Albă a Securității (1996), acesta era deja demult
Pa vu ga di by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4365_a_5690]
-
cu scriitori contemporani ai lui Felix Aderca din 1929 de la Editura Națională S. Ciornei. Am un exemplar din prima ediție, cu „măștile”, adică portretele desenate de Marcel Iancu, dedicat de autor lui Constantin Graur și trecut prin biblioteca lui Virgil Ierunca, ale cărui sublinieri se pot observa din când în când. Nu peste mult timp, dacă aplecarea noilor generații către uitare va continua, nu-și va mai aminti nimeni de niciunul dintre aceștia. Nici măcar de Aderca, scriitor novator la vremea lui
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]
-
îngăduit, în loc de perestroika au făcut saltul în democrație. Numai că revoluția, cu sau fără ghilimele, a fost anexată, așa cum știm. Și din avangardă am fost împinși în ariergardă. Iar din istorie ne-am retras mai spre poarta de ieșire. Virgil Ierunca: Deci am ratat ceea ce cehii au numit lustrația (adică neeligibilitatea pe termen de 5 ani a celor cu funcții de răspundere în fostul regim comunist corespunzând la Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara). La cehi a devenit lege, la noi
„Am ratat ceea ce cehii au numit lustrația ...“ un dialog din anul 1995 cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca () [Corola-journal/Journalistic/5558_a_6883]
-
de el de la Jurgea-Negrilești (într- adevăr, extraordinare amintiri!). E posibil oare ca și Dumitriu să-l fi cunoscut pe Jurgea? Oricum mărturia Dvs. trebuie să-l introducă în textul meu (o aveam extrasă, dar am uitat). Apropo: scriindu-i lui Ierunca, Steinhardt îi atrage atenția că Bunghez, personajul din Galeria... ar fi, măcar parțial, Petru Dumitriu. Într-adevăr, așa pare: „înaltul, trufașul Bunghez”, despre care, destul de încifrat, spuneți că e tipul care „va săvârși un lucru ce părea acum de neconceput
Ion Vartic despre Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5685_a_7010]
-
un risc, scriindu- i anumite cuvinte cu ortografia lui Ceaușescu. Cu i în loc de e final și altele ca acestea.” (p. 343) Galeria e mult mai amplă (n-ar fi fost nepotrivit un index final): Eliade, Cioran, Ionesco, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Negoițescu, Crainic (care, ca și Brâncuși, i-a lăsat o amintire pasabilă), Patriarhul Iustinian Marina (de fapt și ceilalți doi care i-au urmat), Steinhardt. Poezia lui Dinescu și desfășurările ei de forțe e privită cu o simpatie care nu
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
Adevărul răstignirii lui Iisus e unul din argumentele esențiale ce l-au îndemnat să treacă la creștinism, (...) nu doar pilde și aforisme ne oferă Mîntuitorul, ci carne și sînge, chin și deznădejde”. Nu mai puțin admirativ se arată față de Virgil Ierunca, cel nu o dată hărțuit, minimalizat în posteritate, poate tocmai pentru condiția intens exemplară a figurii sale: „A fost și rămîne un reper al demnității etice și estetice”, un „mare scriitor - cum îl numește Mircea Eliade”. De remarcat și faptul că
Recepția trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5620_a_6945]
-
Blaga - Școala ardeleană, în nr. 726 din 27 noiembrie 1943, p.6-7, unde apare și poezia Țara, Mircea Eliade - Camoës și Eminescu (nr. 697, 9 mai 1943, p.8-10), Șerban Cioculescu, Emanoil Bucuța, Cicerone Theodorescu, Lucia Demetrius, Radu Tudoran, Virgil Ierunca, Eusebiu Camilar, Magda Isanos, Radu Boureanu, Geo Dumitrescu - articol despre Panait Istrati, Marin Preda - cu proza Colina („Vremea” din 7 martie 1943), Ion Caraion, Miron Radu Paraschivescu ș.a. G.Călinescu acceptă invitația redacției „Vremea” în septembrie 1943, astfel că în
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
era calitatea strălucitoare, pasională, a discuțiilor culturale. După ce prefiram rapid bârfele zilei - ce puroaie a mai etalat Eugen Barbu în „Săptămîna”, la ce manuscrise au mai „dat drumul” Magdalena Bedrosian, Gabriela Negreanu, Geta Dimisianu, Sorin Mărculescu, „pe cine a citat Ierunca azi-noapte” și „dacă vine Croitoru în locul lui Dulea” - începeau ceasurile de polemici, la votcă, și apoi de taifas, la cafea. Nimic din înariparea bătăliilor de atunci, când ne loveam în Marquez vs. Canetti, Roa Bastos vs. Cortázar, Sabato și Carpentier
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
Dijon, în anii 1930, m-a dat pe mâna Pompiliei Eliade, colega ei de catedră de la liceul din Rm.Vâlcea, din ideea că nu poți fi nici medicul, nici profesorul propriilor copii. Când l-am cunoscut, în 1967, pe Virgil Ierunca la Paris, am descoperit că învățase franceza cu mama și cu Pompilia. Am relatat episodul în Viață și cărți. În tinerețe fusese un snob franțuzit, după propria expresie, dar deceniile trăite la Paris îl transformaseră într-un român devotat țării
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
cărțile, majoritatea în franceză, din biblioteca strămătușii mele despre care am tot povestit. Bibliotecă la care s-au adăugat cărțile pe care mi le-am cumpărat eu însumi în Franța sau care mi-au fost dăruite, nu puține, de Virgil Ierunca. Franța a jucat un rol în biografia mea și dincolo de cărți. Când tata a anunțat-o pe mama că va merge la părinții ei ca să-i ceară mâna (oare câți mai știu astăzi ce înseamnă a cere mâna?), mama a
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]