1,391 matches
-
I, 275-283; Piru, Panorama, 69; Eugen Luca, Ștefan Roll sau Despre structura poemului, CNT, 1969, 11; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 192-205; Nicolae Manolescu, „Ospățul de aur”, CNT, 1970, 8; Ion Bălu, Ștefan Roll - prozatorul, CRC, 1970, 8; Ilarie Voronca, Act de prezență, îngr. și introd. Ion Pop, Cluj, 1972, 65-69; Crohmălniceanu, Literatura, II, 420-425; Petroveanu, Traiectorii, 34-40; Barbu, O ist., 56-58; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, 369-380; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
aprecieri tranșante, și Mihail Sebastian, comentator al cărților de proză și critică. Despre Nichifor Crainic primul cronicar observă că își tratează propria religiozitate „cu superficialitate, discursiv și retoric”, versurile lui G. Topîrceanu i se par „șugubețe”, simple „exerciții spirituale”, despre Ilarie Voronca spune că intră într-un „cerc vițios al metaforei”, nemaiputând „să depășească acest joc inferior”, iar poezia lui Perpessicius e considerată „un aliaj personal și bizar de rafinate contradicții”. Admirativ e, în general, tonul cronicilor lui Mihail Sebastian, care
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
Oscar Lemnaru. Revista nu a acordat același interes traducerilor din literatura universală, dar se rețin câteva versiuni reușite din creația lui Dante, Goethe, Hans Sachs, Adolf Meschendörfer, George Adam, D.H. Lawrence, traducătorii fiind Ion Marin Sadoveanu, Alexandru Marcu, Eugen Jebeleanu, Ilarie Voronca. La R.l. au mai colaborat Dan Botta, Emanoil Bucuța, Octav Șuluțiu, Vasile Damaschin, Petru Comarnescu, C.N. Negoiță, Eugen Relgis ș.a. I.M.
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
Ce-am auzit de la alții, Iași, [1922]; ed. îngr. și pref. Mircea Anghelescu, București, 1996; Amintiri din copilărie, București, 1925; Amintiri din prima tinerețe, București, 1927; Scrieri, îngr. Cătălina Poleakov, pref. Mircea Anghelescu, București, 1980; Scrieri, București, 1999. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Proza d-lui Radu Rosetti, „Voința națională, 1904, 5 624; Davidescu, Aspecte, 188-190; Lovinescu, Ist. civ. rom., II, 39-41, 84-86, passim; Mihail Sevastos, „Povești moldovenești”, VR, 1921, 7; Mihail Sevastos, „Alte povești moldovenești”, VR, 1922, 5; Mihail Sevastos, ,,Amintiri
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
1924, cu întreruperi. Revista are un profil divers și oferă informații literar-artistice din țară și străinătate. Rubrici: „Între cafenea și bibliotecă”, „Mărunte”, „Cabaret literar”, „Reportaje” „Din intimitățile scriitorilor”. Versuri publică G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Camil Baltazar, Mihai Codreanu, Enric Furtună, Ilarie Voronca, Zaharia Stancu, Adrian Maniu, Lucian Blaga. Proza semnează Ionel Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ion Vinea ș.a. Critică și eseistica literară sunt susținute de G. Topîrceanu (Câteva păreri despre poezia realistă și romantismul popular), Tudor Arghezi, Ion Petrovici. Traduceri
LUMEA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287884_a_289213]
-
științifică”, „Cronica ideilor”, „Astra”, „Cronica măruntă”. Poezie semnează doar Aurel Contrea, iar proza aparține lui Ion Agârbiceanu. Traduceri se fac din Petőfi Sándor, Edgar Allan Poe, Chaucer, Maxim Gorki. În critică se evidențiază numai I.C. Roboșanu, cu un articol intitulat Ilarie Chendi la Societatea „Petru Maior”. În numărul 2-3 se publică un generos mesaj adresat de N. Iorga la sărbătorirea a cincizeci de ani de la înființarea Societății culturale „Petru Maior”, iar în numărul 5, un mesaj adresat „tinerei redacții” de Lucian
LUMEA UNIVERSITARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287890_a_289219]
-
Vasile Gionea, Ion Vlasiu. Sunt incluse și câteva piese într-un act, precum și o pantomimă, însă toate lipsite de interes. Consistent se arată sectorul de istorie și critică literară. Colaborează Vasile Netea (cu contribuții referitoare la biografia și activitatea lui Ilarie Chendi), Olimpiu Boitoș (Proza lui Pavel Dan), Ștefan Aug. Doinaș (Ultimul vagabond: Panait Istrati), G. C. Nicolescu (Traduceri din literatura română - Caragiale, Sadoveanu), Victor Felea (Poezie și artificialitate), Al. Dima, I. Negoițescu. Mai semnează publicistică literară Ilie Dăianu, Grigore Popa
LUCEAFARUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287872_a_289201]
-
Al. Robot, Ben Corlaciu, Emil Manu, Dan Deșliu, Petre Solomon, G. Savu, Anișoara Odeanu, Ioanichie Olteanu. Proză semnează Hortensia Papadat-Bengescu, George Mihail Zamfirescu, Ion Călugăru, Ion Pas, Marin Preda (nuvela Ceața), Geo Bogza (Moartea lui Iacob Onisia), Arthur Maria Arsene, Ilarie Voronca, George Dan, Aurel Baranga, Sorana Gurian, Lucia Demetrius, Eusebiu Camilar, Dan Petrașincu, Pavel Chihaia, Liviu Bratoloveanu, Ury Benador. Contribuțiile de critică literară și eseistică îi au ca autori pe Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, Silvian Iosifescu, Ovidiu Drimba, Al. A
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
D. Anghel, Emil Isac, Victor Eftimiu, E. Lovinescu, Al. Ciura (Simin), Constanța Hodoș, C. Sandu-Aldea, D. D. Pătrășcanu, Al. Cazaban, I. Pas. În domeniul criticii și istoriei literare contribuțiile cele mai importante sunt ale lui Sextil Pușcariu, G. Bogdan-Duică și Ilarie Chendi. Primul semnează comentarii despre V. Alecsandri, G. Coșbuc, D. Anghel, I. Agârbiceanu ș.a., iar într-o sinteză, Grupări literare și idei politice, face referiri la I. Heliade-Rădulescu, Gh. Asachi, generația de la 1848, Junimea, „Sămănătorul”. G. Bogdan-Duică trimite cronici și
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
seamă probleme literare (viața revistelor, poezia lui Panait Cerna, romanele lui Duiliu Zamfirescu, trilogia istorică a lui B. Delavrancea, Gh. Asachi ca poet, studiul lui G. Ibrăileanu Spiritul critic în cultura românească, Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu, motive poetice). Ilarie Chendi colaborează cu cronici, recenzii, articole, printre care un bilanț intitulat Viața literară în 1911. Își mai aduc contribuția E. Lovinescu (cu pagini din monografia dedicată lui Grigore Alexandrescu și cu o conferință în care, plecând de la „cazul” Ilarie Chendi
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
poetice). Ilarie Chendi colaborează cu cronici, recenzii, articole, printre care un bilanț intitulat Viața literară în 1911. Își mai aduc contribuția E. Lovinescu (cu pagini din monografia dedicată lui Grigore Alexandrescu și cu o conferință în care, plecând de la „cazul” Ilarie Chendi, face considerații asupra condiției criticului literar în general), V. Goldiș, Oct. C. Tăslăuanu, I. Scurtu, I. Duma, Al. Bogdan, M. Simionescu-Râmniceanu, Octav Minar, D. Tomescu, Radu S. Dragnea, Al. Busuioceanu. În 1905 sunt reproduse răspunsurile la un chestionar adresat
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
Dragomirescu. Se dedică numere speciale lui Al. Vlahuță (2/1905), G. Coșbuc (8/1905), V. Alecsandri (11/1905), Victor Vlad-Delamarina (11-12/1908), M. Eminescu (13/1909, 12/1914), I. Creangă (1/1910), I. L. Caragiale (26/1912), St. O. Iosif și Ilarie Chendi (15-16/1913), Carmen Sylva (2/1904, 24/1913). L. acordă spațiu și traducerilor, din Homer, Hafiz, Shakespeare, Lessing, Goethe, Schiller, Heine, Petőfi, Madách (Tragedia omului, în versiunea lui O. Goga), Verlaine, Longfellow, Carducci, Ibsen, Zola, Cehov, Gorki, Sienkiewicz ș.a.
LUCEAFARUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287868_a_289197]
-
scrie în limba franceză, pregătindu-și „pașaportul” pentru Franța (cum va declara Gellu Naum, cu maliție, biografului său francez). Adoptând limba franceză, el se îndreaptă către o nouă identitate culturală și un nou destin literar, pe urmele unor Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Claude Sernet sau B. Fundoianu. Din 1948, când Grupul suprarealist român se dizolvă trebuind să cedeze locul realismului socialist, până în 1952, anul în care părăsește definitiv România emigrând în Israel, L. nu mai poate publica. Ajuns în Franța regăsește
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
lui Dumnezeu” (cum se autoipostaziază ca un alt Mihai Ursachi) ia cunoștință parcă sub ochii cititorului de minunile universului, de viața oricărui regn. De un imagism viu, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic care, prin asociațiile neașteptate, îl amintesc uneori pe Ilarie Voronca. Dar lirismul autentic iese la iveală atunci când Ș. renunță la excesul de imagini, decantând versul de arabescurile metaforice. Exuberanța, vitalitatea, uimirea, suavitatea, elanul juvenil rămân caracteristice pentru lirica acestui „adolescent pe viață”, cum s-a autodefinit. SCRIERI: Pe o
STEFURIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289915_a_291244]
-
a fost donat de către Primăria capitalei un teren pentru ridicarea unei Case a Artiștilor, dar destinația lui a fost, se pare, schimbată. Tot în anii 1903-1904 presa face cunoscute alte inițiative de întemeiere a unei asociații scriitoricești, una aparținând ardelenilor Ilarie Chendi și St. O. Iosif. Un pas mai departe s-a făcut peste patru ani, când câțiva poeți și prozatori, în frunte cu Cincinat Pavelescu, au înființat o asociație căreia i-au dat numele Societatea Scriitorilor Români. Adunarea de constituire
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
Participarea redusă se explică în parte prin lipsa de interes a scriitorilor vârstnici, prin opoziția câtorva „directori de conștiință” față de scopul strict profesional al societății, precum și prin neadmiterea criticilor literari, clauză împotriva căreia a protestat vehement, încă în faza preparativelor, Ilarie Chendi. În acest context adunarea aproape a trecut neobservată în ziarele și revistele vremii. „Șubrezenia” construcției nu putea să ducă decât la o „moarte timpurie” (Ion Scurtu). Faptul devine evident la mijlocul anului următor, când, climatul literar înrăutățindu-se mult, reluarea
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
pe 2 septembrie. Inițiativa a fost promovată de presă, ziarul „Minerva” lansând, prin redactorul Vasile Savel, o anchetă privitoare la necesitatea înființării asociației și la posibilele ei obiective. Ancheta are succes, la chestiunile în discuție răspunzând C. Rădulescu-Motru, Ioan Adam, Ilarie Chendi, E. Lovinescu, Mihail Sadoveanu, Ion Scurtu, D. Anghel, St. O. Iosif și N. N. Beldiceanu, precum și N. Iorga, Simion Mehedinți, Corneliu Moldovanu, Dimitrie Teleor, Aurel Alexandrescu-Dorna ș.a., textele fiind inserate în periodicele pe care le conduceau sau la care colaborau
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
societate scriitorii vârstnici și criticii de vază, lăsând la latitudinea lor încadrarea ca membri activi sau „de onoare”. Comitetul ales a fost următorul: președinte - Mihail Sadoveanu, vicepreședinte - D. Anghel, secretar-bibliotecar - Emil Gârleanu, membri - Artur Stavri, Octavian Goga, St. O. Iosif, Ilarie Chendi, Ion Minulescu, Zaharia Bârsan, cenzori - E. Lovinescu și Cincinat Pavelescu. S-a mai decis ca, pentru formarea unui fond cât mai substanțial, să se organizeze conferințe, șezători literare, reprezentații dramatice etc. în orașe din Regat, precum și în Transilvania, Bucovina
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
noii societăți. Polemicile se vor învenina, ajungându-se ca S.S.R. să ceară Parlamentului, în ianuarie 1910, respingerea legii de împământenire a criticului Eugen Porn. Apariția în noiembrie 1909 a revistei „Cumpăna”, sub redacția a patru membri ai comitetului - D. Anghel, Ilarie Chendi, St. O. Iosif, Mihail Sadoveanu - , pare multora o acțiune secesionistă și e cât pe ce să conducă la destrămarea societății. Ruptura dintre „dioscurii” Anghel și Iosif va avea și ea urmări nefavorabile. Activitatea rămâne, totuși, destul de intensă. În primele
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
1926), Perpessicius, George Dumitrescu, Artur Enășescu și Ion Pillat (1927), V. Voiculescu, Zaharia Stancu și Radu Boureanu (1928), Mihail Celarianu, Tudor Arghezi și G. Talaz (1929), Ion Barbu, Lucian Blaga și Eugen Jebeleanu (1930), Eugeniu Sperantia, Al. T. Stamatiad (1931), Ilarie Voronca, D. Nanu și Virgil Gheorghiu (1932), Radu Boureanu și Dan Botta (1933), George Dumitrescu, N. Crevedia, Simion Stolnicu și Maria Banuș (1934), Mircea Streinul, Emil Gulian, Adrian Maniu și Vlaicu Bârna (1935), Ștefan Baciu (1936), Iulian Vesper, Teofil Lianu
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
politicii rasiste și la 4 octombrie va hotărî „să ridice calitatea de membru activ” unui număr de unsprezece scriitori: F. Aderca, Camil Baltazar, Sergiu Dan, A. Dominic, Scarlat Froda, Virgil Monda, I. Peltz, Mihail Sebastian, Leopold Stern, A. Toma și Ilarie Voronca. A fost obligat, de asemenea, să renunțe la construirea Palatului Scriitorilor, fondul fiind subscris la împrumutul intern „pentru înzestrarea armatei”. Dar „bonurile” își vor pierde valabilitatea în urma naționalizării băncilor din 11 iunie 1948. Diminuarea subvențiilor și a celorlalte venituri
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
în prezența conducerii de partid și de stat” și a unor oaspeți străini (Marcel Villard și Aimée Césaire), decide transformarea Societății Scriitorilor din RPR în Uniunea Scriitorilor din RPR, pe bază unui nou statut, precum și înființarea Fondului Literar. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Societățile Scriitorilor Români, NRR, 1909, 6; Emil Gârleanu, Când s-a fondat Societatea Scriitorilor Români. Întâiul ei comitet, actualul, „Proza”, 1914, 2; Arghezi, Scrieri, XXIII, 283-284, 363-366; D. Teleor, Societatea Scriitorilor Români (Un mic istoric), BSS, 1916; [Informații], BSS
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
Capitolul XIII AUGUSTIN Dacă, pînă acum, examinînd literatura creștină din secolul al IVlea, am putut sesiza un numitor comun care a unit personalități atît de diferite cum sînt Marius Victorinus, Ilarie de Poitiers, Ambrozie și Ieronim, în cazul cărora este evident că toți provin din aceeași matrice culturală și că e foarte greu să înțelegem gîndirea unuia dintre acești scriitori fără să ținem cont și de ceilalți (chiar și cînd sînt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în cazul cărora este evident că toți provin din aceeași matrice culturală și că e foarte greu să înțelegem gîndirea unuia dintre acești scriitori fără să ținem cont și de ceilalți (chiar și cînd sînt departe unul de altul, ca Ilarie și Ieronim), lucrurile stau cu totul altfel cînd e vorba de Aurelius Augustinus, în cazul căruia o singură interpretare este, cu siguranță, insuficientă. Cel mai mare gînditor creștin (și nu numai creștin) din Occident se pretează la diferite tipuri de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe cît posibil, de aspectele teologice și filozofice, precum și de alte aspecte ale gîndirii sale, așa cum, în fond, am făcut și pînă acum, parcurgînd istoria literaturii creștine. De altfel, și personalitățile cele mai importante din secolul al IV-lea, ca Ilarie, Ambrozie și Ieronim, sînt caracterizate de un puternic interes pentru literatură, și nu există nici un motiv să-i aplicăm lui Augustin un tratament diferit în raport cu aceștia. Rîvna cu care Augustin s-a dedicat vieții spirituale și organizării practice a Bisericii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]