9,028 matches
-
în acea perioadă și am constatat că trăsătura lor comună era angajarea. Nu scriau poezioare de album și povești roz. La sursa literaturii feminine românești aflăm implicarea în problemele epocii, iar filonul acesta pornit de la Sofia Cocea ajunge pînă la Ileana Mălăncioiu și Ana Blandiana. Doamnă Valmarin, sînteți o feministă? Nu. Iar literatura feminină n-are nimic în comun cu feminismul, sînt două lucruri diferite. Exista o specificitate a scrisului feminin, un fel de a privi lumea, viața, sensibil diferit de
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
devin solidari prin interesul lor față de pictura de șevalet și, în paricular, față de peisaj. Inițiatorul și organizatorul acestui proiect este dna. prof. Elena Bulai, directorul Centrului, iar invitații actualei ediții au fost Horia Bernea, Ilie Boca, Marian Dobre, Constantin Flondor, Ileana Micodin, Tudor Marinescu, Sabina Negulescu, Horea Paștina, Teodor Rusu, Mihai Sârbulescu și Doru Ulian. în afară de Tudor Marinescu și Marian Dobre, care sînt foarte tineri și nu au încă o imagine acreditată și nici o definiție stilistică foarte exactă, și de Sabina
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
încă activi, cu atît mai puțini, toți ceilalți ilustrează clar, de pe poziții mărturisite sau nu, tendința spiritualistă din pictura noastră de astăzi, coagulată, în cea mai mare parte a ei, în jurul grupărilor bucureștene Prolog și, mai apoi, Anastasia/Catacomba. Deși Ileana Micodin, Ilie Boca, Doru Ulian și Teodor Rusu nu fac parte nemijlocit din această grupare, în esență ei sînt perfect compatibili cu ea, atît prin estetica implicită, cît și prin gîndirea lor plastică și prin stilistica propriu-zisă. Iar faptul că
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
departe, descoperim că și sexul autorilor devine la un moment dat un criteriu. Este vorba de capitolul intitulat Contingent feminin, în care figurează Grete Tartler, Daniela Crăsnaru, Cornelia Maria Savu, Denisa Comănescu ș.a.m.d. într-un capitol anterior, însă, Ileana Mălăncioiu și Angela Marinescu apar alături de Calistrat Costin și Horia Bădescu, dar capitolul nu poartă titlul Contingent masculin-feminin, ci Cezar Ivănescu, un trubadur modern. Urmează folosirea neașteptată a criteriului geografic: Trei poeți gălățeni, Alți poeți vrânceni (de ce "alți poeți vrânceni
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
sunt , și <22> au o adevărată strategie în acest sens (s.n.). Numai în ultimele două luni, au fost acordate spații mari unor analize sau prezentări ale operei și vieții lui Felix Aderca (C. Stănescu), Benjamin Fundoianu (Andrei Oișteanu), Radu Florian (Ileana Ioanid), Marcel Reich-Ranicki (Amelia Pavel). Henri Wald publică destul de des eseurile sale din prima pagină a . Un fragment de două pagini din Familia Moskat a lui Bashevis-Singer, în traducerea lui Anton Celaru, e publicat de . Aceeași revistă publică, la 16
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
nici o îndoială că în românește e "urîtă și greșită", dacă nu "de-a dreptul trivială", forma feminină a "unor îndeletniciri literare" și că poet, prozator, romancier, eseist trebuie să rămînă substantive masculine, indiferent de sexul scriitorului: "A o prezenta pe Ileana Mălăncioiu "poetă și eseistă" vădește, pe lîngă lipsă de simț al limbii române, lipsă de respect atît față de poezie cît și față de femeie". Fraza pare absurdă aici, acasă, unde aceste forme la feminin s-au înrădăcinat de ani buni și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
1933 să revină la liberali, cu al cărui lider politic, Ion Gh. Duca, se conciliase bine încă în 1930. Regele era, în familie, neînduplecat. O pusese într-un regim sever (inclusiv financiar) pe mama sa, ca și pe sora sa Ileana (presupusa fiică a lui Barbu Știrbei), o ținea departe pe mama sa de treburile publice, a silit-o pe fosta sa soție, Elena, să părăsească țara, cu obligația, mereu nerespectată, ca fiul ei, principele Mihai, să o viziteze în vacanțe
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
stratificarea reală și trecerea de la o categorie la alta nu e tocmai lesne de realizat. S-a vorbit totuși de idealismul transfigurării diferențierii sociale în nuvelistica de început a lui Slavici, citîndu-se ca exemplu, firește, La crucea din sat. Aici Ileana, fiica bogătanului Mitrea, îl iubește pe Bujor, o slugă în gospodăria lor. Și, după un mic incident determinat tocmai de condiția socială a flăcăului (viitorul socru are grijă să i-o amintească: "Mă! cu Ghiță nu te potrivi, tu ești
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
Marina Constantinescu Mă grăbesc să vă prezint, provocîndu-vă, să citiți, de fapt, ultima carte a Ilenei Mălăncioiu, Vina tragică, apărută în vara asta la Editura Polirom, directorul editurii, Silviu Lupescu optînd, încă o dată, pentru numele și opera autoarei. Vina tragică - Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka - reprezintă teza de doctorat pe care Ileana Mălăncioiu, absolventă de filosofie
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
fapt, ultima carte a Ilenei Mălăncioiu, Vina tragică, apărută în vara asta la Editura Polirom, directorul editurii, Silviu Lupescu optînd, încă o dată, pentru numele și opera autoarei. Vina tragică - Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka - reprezintă teza de doctorat pe care Ileana Mălăncioiu, absolventă de filosofie, o susținea în 1975, cam în același timp cu alt filosof, Gabriel Liiceanu și lucrarea sa Tragicul, neștiind unul despre abordarea celuilalt. Ediția de față nu este o simplă reeditare, și nici doar a doua ediție
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
de filosofie, o susținea în 1975, cam în același timp cu alt filosof, Gabriel Liiceanu și lucrarea sa Tragicul, neștiind unul despre abordarea celuilalt. Ediția de față nu este o simplă reeditare, și nici doar a doua ediție, revăzută de Ileana Mălăncioiu. Mi se pare un volum pregnant și acut, extrem de actual și de viril, necesar studiului și meditației. Este un mic manual de filosofie, luată pe cont propriu și tratată în sens existențial, tot așa cum sînt privite, din această perspectivă
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
Este un mic manual de filosofie, luată pe cont propriu și tratată în sens existențial, tot așa cum sînt privite, din această perspectivă, personajele și autorii urmăriți. "Hamlet este un mare prinț, nu numai al gîndirii, ci și al existenței", afirmă Ileana Mălăncioiu. Limbajul autoarei, în sine o temă de comentat, nu este nici poetic, nici filosofic în sensul greutății frazelor și formulărilor. Nici urmă de prețiozitate lingvistică, nici fir de praf în construcția ideii și elaborarea ei. O vioiciune a spiritului
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
uzurpator al tronului Danemarcei, sinuciderea lui Kirilov, similitudinile între procesul imaginat de Kafka și procesul real al lui Dostoievski, prințul Hamlet și prințul Mîșkin, prințul Hamlet și prințul Harry, eroii tragici văzuți prin existența Antigonei, toate acestea sînt revelate de Ileana Mălăncioiu din acea poziționare pe care și-o propune, loc din care ea vede legăturile formidabile dintre aceste personaje devine altfel decît pînă la ea, altfel decît noi. Autoarea nu dă în vileag totul, nu-și aruncă așii pe tabla
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
faptele cu urmări grave și condamnabile, și la urma urmelor, nici pentru soarta sa pe care nu o poate controla. "Ca atare, el nu ar stîrni mila, ci mai curînd groaza, care nu ține de tragic, ci de grotesc" - conchide Ileana Mălăncioiu. Multe observații în ceea ce înseamnă prezența Antigonei sau a lui Hamlet mi se par a fi surse de inspirație, căi luminate și nebătute, întru receptarea și interpretarea unui regizor de teatru. Ileana Mălăncioiu pune reflectoare spectaculoase pe anumite zone
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
ține de tragic, ci de grotesc" - conchide Ileana Mălăncioiu. Multe observații în ceea ce înseamnă prezența Antigonei sau a lui Hamlet mi se par a fi surse de inspirație, căi luminate și nebătute, întru receptarea și interpretarea unui regizor de teatru. Ileana Mălăncioiu pune reflectoare spectaculoase pe anumite zone ale pieselor, nedirijînd lectura, ci doar anunțînd că sînt spații de popas și deloc locuri comune, sterpe, defrișate, anoste și antipatice. Tragedia lui Hamlet stă în faptul că trebuie să lupte împotriva crimei
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
locuri comune, sterpe, defrișate, anoste și antipatice. Tragedia lui Hamlet stă în faptul că trebuie să lupte împotriva crimei, înfăptuind el însuși o crimă. El respinge sinuciderea în numele credinței, și, deci, tot în numele ei respinge și crima. De aceea, spune Ileana Mălăncioiu, cred că nu slăbiciunea îl face să amîne răzbunarea, ci faptul că prin ea trebuie să-și asume o faptă care vine în contradicție cu principiile sale de existență". Analizele Ilenei Mălăncioiu sînt operații tranșante efectuate cu o mînă
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
în numele ei respinge și crima. De aceea, spune Ileana Mălăncioiu, cred că nu slăbiciunea îl face să amîne răzbunarea, ci faptul că prin ea trebuie să-și asume o faptă care vine în contradicție cu principiile sale de existență". Analizele Ilenei Mălăncioiu sînt operații tranșante efectuate cu o mînă de chirurg sigură, cu talent în plagă, cum se spune și cu un bisturiu care creează posibilitatea de a despica o problemă pînă la os. Forța unei idei stimulează rapiditatea unor asociații
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
Forța unei idei stimulează rapiditatea unor asociații cărnoase, spectaculoase. Personaje, opere, autori se strîng în jurul unui gînd, îl părăsesc pentru a se întîlni, în altă distribuție cu alți protagoniști, se consumă pînă la capăt în orice demonstrație. De multe ori, Ileana Mălăncioiu pare a scrie ea însăși o tragedie din care corul antic nu este alungat. Există în text repetiții, reluarea unui punct de vedere care este privit din nou, din perspectiva altui erou, șoaptele-afirmații rămînînd ca într-un background esențial
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
vedere care este privit din nou, din perspectiva altui erou, șoaptele-afirmații rămînînd ca într-un background esențial. Liantul este vina, învinovățirea, disperarea reală sau virtuală, nebunia, ezitarea, asumarea, amînarea, principiile, moralitatea, legile, Dumnezeu. Pe tot parcursul cărții, eroii selectați de Ileana Mălăncioiu alcătuiesc un cor din care ies, la un moment dat, pentru a deveni protagoniști, și se retrag somptuos în masă, pentru a-și armoniza vocile cu ceilalți și a susține continuu tema principală. Comentariul nu este arid, filosofic-teoretic, conceptualizant
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
este ieșit și însuflețit din cărți obsedante, din idei care nu dau pace, care trăiesc peste secole. Autoarea le incită libertatea aruncînd în aer, de multe ori, șabloane instalate comod în scrisul altora și în mentalitatea receptorilor. Spiritul polemic al Ilenei Mălăncioiu, evidențiat de la începuturi, este constructiv. Ea nu distruge de dragul distrucției, ci pentru că este incomodată de lucruri bătute în cuie, de idei ce se simt încorsetate de anumite interpretări și transmise în același înveliș de-a lungul timpului. Învelișul, costumul
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
la el atît în materie de afirmare, cît și de înfrîngere)". Astfel și eu mă voi despărți o vreme de Jan Kott care îl vedea pe Hamlet ca pe "un biet tînăr cu o carte în mînă". "După el", spune Ileana Mălăncioiu, "prințul danez ținea în mînă cartea vremii sale. După mine, cartea pe care o ținea Hamlet în mînă era cartea utopiei vremii sale". Acum, îmi este mult mai aproape această definiție. Și se poate reformula: a fi sau a
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
surprinzătoare, și meditație, și introspecție și, în cele din urmă, o evaluare a propriei existențe din perspectiva asumării faptelor, gesturilor, gîndurilor cu consecințe dunătoare celorlalți și chinuitoare pentru eu și conștiința lui. Nici aporii, nici sofisme. Posibile rezolvări propuse de Ileana Mălăncioiu în această căutare spre noi înșine.
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
de la Iași, în 1978... Dacă ar fi să includem apoi toți scriitorii din acea perioadă cenzurați la sînge de Consiliul Culturii, și totuși tipăriți!, lista s-ar mări în asemenea măsură încît ar fi greu să stabilim criterii pentru dizidenți: Ileana Mălănciou, Angela Marinescu, Liviu-Ioan Stoiciu... Un poem, tipărit în carte, precum acel Ce ai făcut în Noaptea Sfîntului Bartolomeu?, care se poate citi în cheie dizidentă, dar rămîne pentru totdeauna o reușită în registru literar dincolo de lectura efemer-contextuală a momentului
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
Catrinel Popa La apariția volumului despre tragic al Ilenei Mălăncioiu (Vina tragică - tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, Editura Cartea Românească, 1978), mulți critici și cărturari de prestigiu și-au exprimat părerile în legătură cu cartea proaspăt ieșită de sub tipar, dar foarte puțini au îndrăznit atunci să remarce caracterul ei profund subversiv
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
răul cu prețul căderii și de a căuta iarăși și iarăși o rațiune de a trăi". Ideea "suferinței inocenților" (obsesia lui Ivan Karamazov) este tratată pe larg în carte, pornindu-se de la Iov și de la suferința lui imposibil de justificat. Ileana Mălăncioiu remarcă, pe bună dreptate, că există un paradox în năpăstuirea de către Dumnezeu a celui mai credincios rob al său și analizează, cu atenție Cartea lui Iov, "ca pe orice mit tragic". În paranteză fie spus, unul din punctele de
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]