14,132 matches
-
zac, trecutul, prezentul și viitorul omenirii. Nu pot aceștia să păzească, pentru cei puțini, ce-i al lumii truda și viitor! Nimeni nu poate să mântuiască, vârful muntelui gheții topite, drept scaun în casa aurului. Vârful topit este amăgirea și iluzia unei nemărginite vremelnicii, a credinței puterii absolute. Nu se poate cerceta, după ce apă să evaporat, pentru a găsi sufletele celor care au vrut tot aurul lumii. Acestea au fost de mult timp, ucise, de luciul metalului pe care nimeni nu
NEBUNUL de VIOREL MUHA în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Nebunul_viorel_muha_1366563950.html [Corola-blog/BlogPost/345941_a_347270]
-
nu este o corvoadă în plus, este o sărbătoare a făpturii chemată la ospățul divin, onoarea și privilegiul de a întâlni, de a vorbi cu Însuși Mirele. ● “Crezul” este rugăciunea de hotărâre și de luminare a minții, de lepădare de iluzii deșarte, un act de exorcism împotriva “dumnezeilor” străini, neadevărați. Un paradox al înțelegerii rugăciunii: Ne rugăm lui Dumnezeu să facă Voia Să, dar practic noi așteptăm că Dumnezeu să ne între în voie, să autentifice, să pună pecete împărăteasca peste
TEOLOGUMENA – DESPRE RUGACIUNE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464110727.html [Corola-blog/BlogPost/383597_a_384926]
-
să le cunoască îndeajuns, povara cuvintelor nespuse, povara uitării unor gesturi simple, dar care ar fi avut, poate, o mare însemnătate... Totul era risipit pe mormanele de amintiri acum. Vântul tăcerii se așternuse veșnic peste firele de nisip ale trecutului... Iluzia unei clipe devenea atât de singulară, încât orice lacrimă era ca o picătură de ploaie într-un ocean nemărginit. Mira pierduse noțiunea timpului acum. Rătăcise zile întregi între serviciu și casă. Acum venise vremea să se răzvrătească trupul împotriva minții
CONTOPIRE -11- VEȘTI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1460934698.html [Corola-blog/BlogPost/381717_a_383046]
-
Tu crezând-o că-i vedetă, Dragostea să-ți înflorească. Și așa pe nesimțite, Nu vezi contul tău că scade, Iarăși dragostea-i fierbinte Se răcește, nu mai arde. Când din somnul fericirii Tu te trezești,e prea târziu, Din iluziile iubirii, Rămas-a doar un vis pustiu. Vezi tu? Viața nu te iartă. Și ai primit ce-ai meritat. Dar privește-ți a ta soartă, Să nu mai cazi iar în păcat. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ZÂMBETE PE NET..... / Gabriela
ZÂMBETE PE NET..... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1410673968.html [Corola-blog/BlogPost/349964_a_351293]
-
și inima închisă între ei. visurile dansau șotronul, între pătratele strâmbe ale unui unu ascuns între două linii și optul șarpelui ființei. am sărit dincolo de nouă. căutam viața! am găsit inima și visurile râzând, alergând de la un pumn la altul. iluziile se înfricoșau de bucuria iubirii. am aruncat spuma de pe creasta valului gândurilor. am păstrat doar taina tăcerilor asumate pentru a-mi fi leagăn, între un cerc și un arc de curcubeu... mă regăsesc greu în "legănarea legănării" timpului meu absurd
JOC? de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Joc_anne_marie_bejliu_1331624471.html [Corola-blog/BlogPost/348379_a_349708]
-
liberă deja De mine, lasă-mi metaforă să zboare-n galaxii. Mă poate învăța oare cineva o artă de-a trăi? Din sâmburele ei de sacrificiu crește cuvântul"a iubi"? Poate-mi va da curaj de adevăr să calc peste iluzii Și-n ea îmi voi găsi putere de-a fi, de a ma redefini... O astfel de iubire preface-n poezie o lacrima de ieri Și azi simt bucurie în orice tu îmi ceri, Culori de vise, dragoste, tu-mi
FLORI DE MERI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1475050002.html [Corola-blog/BlogPost/384391_a_385720]
-
Manuscris > Cugetari > DINCOLO DE TRUP Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Libertatea-n trupul nostru este singura “închisoare” în care simțim că existăm cu adevărat! Libertatea în afara trupului nostru poate fi o iluzie sau doar o speranță, rar o certitudine, certitudine numai pentru cei ce sunt mai mult decât simpli oameni pe pământ. @ viorel muha Existăm ca să simțim și simțim că existăm. Dumnezeu a creat conștientizarea sinelui ca primă manifestare a conștiinței! @ viorel
DINCOLO DE TRUP de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_muha_1478249810.html [Corola-blog/BlogPost/369537_a_370866]
-
negru Amurgul zeilor..și marșul funebru. Noapte tristă...mută și-un cer opac.. În lumina obscură ..decor întunecat.. Mărite vestale focu-n tăcere aprind Pe răspântii zei dansează și plâng Cerul flămând de iubire plânge Nori posomorâți s-adună și frânge, Iluziile din suflet decrepitat și-aruncat Peste copacii nopții triști și-aplecați Plouă și norii cu Sirenele-împreună Murmură cânt de-împăcare și furtună Noaptea-i gândirea lungă spre zori Sfetnic cu-aripi de poți și vrei să zbori! Plouă cu doruri
TIMPUL A ÎNCETAT SĂ EXISTE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1495466042.html [Corola-blog/BlogPost/371457_a_372786]
-
Cine te-a învinovățit? Violeta rămase descumpănită: - Nu, nimeni! Totul a mers ca pe roate. Domnul avocat a exersat pe mine viitoarele pledoarii la bară și proasta de mine s-a îndrăgostit lulea de Făt-Frumos cel manierat și comersant de iluzii. Trandafiri...plimbări pe Faleză...admirat luna scăldându-și razele în undele Dunării...cunoștință cu părinții lui, cunoștință cu ai mei...lăsați părinții să-și facă vise rozalii, cadou bijuterie scumpă, ca proasta să pice-n nas de uimire, îndrugat speranțe
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486067607.html [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
ținând ca atitudine doar de simbolistică, transformându-se, de fapt, în simboluri de iubire, de moarte, de viață. Locul ales, rural, plin de semnificații și mituri, de superstiții populare și tradiții, este prin el însuși, o magie, un spațiu al iluziilor, în care percepem doar umbre și schițe de personaje, holograme de oameni care au fost cândva modele de personaje și întâmplări care pot deveni legende.” Rodica Dascălu, a citit, prima oară în public, versuri din primul său volum de poezie
PROIECTE LITERARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1453708915.html [Corola-blog/BlogPost/380838_a_382167]
-
Dumnezeu se laudă cu Iov înaintea oricărei ființe; și tot înaintea întregului univers Satana își repetă acuzația: „Din interes Te slujește Iov! Viața, numele său, averea i s-a îmbogățit Căci mâna Ta l-a ocrotit. Dar nu-Ți face iluzii - Tu nu ești iubit! Retrage ce i-ai oferit Și bunul Tău prieten, cu care Te lauzi acum În față Te va blestema. Încearcă-l doar și vei vedea!” Dumnezeu are nevoie de martori; în cartea lui Iov întâlnim trei
IOV de RODICA STOICA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 by http://confluente.ro/Iov.html [Corola-blog/BlogPost/345112_a_346441]
-
neant pulbere speranțe pe aripi de inorog în dans prin cețuri veșmânt purtat de iele acoperă-mi rana din stele ce ard tăcere nescrisă poartă deschisă spre infinit de nourii pe înalt de ceruri vuiet de vânt destramă în fire iluzia optică aripi de înger planează deasupra în zbor de păsări gânduri fugare se răsfrâng în ploi de stele creionate în răsărituri senine ating durerea ce se sfărâmă în mii de fărâme pierdute în zare doar amintirea rămâne gravată pe colțul
VEŞMÂNT PURTAT DE IELE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vesmant_purtat_de_iele_gheorghe_serbanescu_1354734227.html [Corola-blog/BlogPost/353006_a_354335]
-
vreau primăvară veșnică. nici în suflet, nici în inimă, nici în minte. vreau... iarnă trecătoare, primăvară trecătoare, vară trecătoare și toamnă... iubesc toamnele. mai cresc o toamnă și alta, și alta, până când veșnicia îmi va înghiți dorințele, și privirile, și iluziile, și visurile, și... moartea aceasta lentă numită viață. pe pământ. deci... nu vreau primăvară veșnică. vreau totul și chiar și nimicul din fiecare piatră trecătoare a anotimpurilor respirației cuvântului... primăvară...trecătoare... vreau! Referință Bibliografică: primăvară trecătoare / Anne Marie Bejliu : Confluențe
PRIMĂVARĂ TRECĂTOARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_trecatoare_anne_marie_bejliu_1331393776.html [Corola-blog/BlogPost/354793_a_356122]
-
Dan Tipuriță, devenind o aspirație, ca arhetip simbolic al cărții sale metaforice, ”a.d.n.-ul fericirii”. În poemele sale metafora fulgerândă atinge cerul poeziei, comparația e șocantă, convingându-ne să recunoaștem ”organul de măsurat fericirea, așa cum este ea, doar o iluzie care plutește la marginea tristeții, ca răsăritul după o noapte de insomnie, scorpia preschimbată în zână ce-ți ofilește floarea iubirii, coala de ... Citește mai mult ELISABETA IOSIF”COROLELE IUBIRII” - Cronică literarăVolumul ”A.D.N.- UL FERICIRII”, autor DAN TIPURIȚĂSe știe
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Dan Tipuriță, devenind o aspirație, ca arhetip simbolic al cărții sale metaforice, ”a.d.n.-ul fericirii”. În poemele sale metafora fulgerândă atinge cerul poeziei, comparația e șocantă, convingându-ne să recunoaștem ”organul de măsurat fericirea, așa cum este ea, doar o iluzie care plutește la marginea tristeții, ca răsăritul după o noapte de insomnie, scorpia preschimbată în zână ce-ți ofilește floarea iubirii, coala de ... XX. ELISABETA IOSIF COROLELE IUBIRII CRONICĂ LA VOLUMUL ” A.D.N.-UL FERICIRII” DE DAN TIPURIȚĂ, de Elisabeta
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Dan Tipuriță, devenind o aspirație, ca arhetip simbolic al cărții sale metaforice, ”a.d.n.-ul fericirii”. În poemele sale metafora fulgerândă atinge cerul poeziei, comparația e șocantă, convingându-ne să recunoaștem ”organul de măsurat fericirea, așa cum este ea, doar o iluzie care plutește la marginea tristeții, ca răsăritul după o noapte de insomnie, scorpia preschimbată în zână ce-ți ofilește floarea iubirii, coala de ... Citește mai mult ELISABETA IOSIF”COROLELE IUBIRII” - Cronică literarăVolumul ”A.D.N.- UL FERICIRII”, autor DAN TIPURIȚĂSe știe
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Dan Tipuriță, devenind o aspirație, ca arhetip simbolic al cărții sale metaforice, ”a.d.n.-ul fericirii”. În poemele sale metafora fulgerândă atinge cerul poeziei, comparația e șocantă, convingându-ne să recunoaștem ”organul de măsurat fericirea, așa cum este ea, doar o iluzie care plutește la marginea tristeții, ca răsăritul după o noapte de insomnie, scorpia preschimbată în zână ce-ți ofilește floarea iubirii, coala de ... XXI. BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Eugen Negrici: Cum se văd aparențele de Ștefan Vlăduțescu Povestea critică înscenată-configurată de Eugen Negrici, în „Iluziile literaturii române” (București, Cartea Românească, 2008), începe radical când, după o lungă așteptare postrevoluționară, spiritul interpretativ constată că s-a produs „moartea spiritului critic”. Asumându-și conștiința apăsătoare că face ce ar fi trebuit să se facă de către toți și
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
ideea „unei literaturi naționale modeste”. Precum își programa F. Nietzsche, în „Voința de putere”, să facă astfel „ca aparențele să fie văzute”, E. Negrici, pe același drum al năzuinței de luciditate, își propune să dea la o parte perdeaua de iluzii și mituri de peste literatura română. Gestul spiritului critic de a se elibera de iluzii este unul radical. Pe o altă dimensiune, înțelegând că a fi radical înseamnă, precum spunea Nicolae Manolescu (cu ani în urmă), „a spune lucrurilor pe nume
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
să facă astfel „ca aparențele să fie văzute”, E. Negrici, pe același drum al năzuinței de luciditate, își propune să dea la o parte perdeaua de iluzii și mituri de peste literatura română. Gestul spiritului critic de a se elibera de iluzii este unul radical. Pe o altă dimensiune, înțelegând că a fi radical înseamnă, precum spunea Nicolae Manolescu (cu ani în urmă), „a spune lucrurilor pe nume”, atunci „Iluziile ...” constituie un volum ultra radical. Cartea este eretic-neortodoxă, întrucât desfășoară o practică
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
mituri de peste literatura română. Gestul spiritului critic de a se elibera de iluzii este unul radical. Pe o altă dimensiune, înțelegând că a fi radical înseamnă, precum spunea Nicolae Manolescu (cu ani în urmă), „a spune lucrurilor pe nume”, atunci „Iluziile ...” constituie un volum ultra radical. Cartea este eretic-neortodoxă, întrucât desfășoară o practică de abandonare a normelor criticii cuminți și a idolilor seculari cu conștiința lucidă că se expune la o condamnare. Conștient de faptul că „relativizarea frumosului este percepută ca
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
aceea, opozitiv, ea se pronunță pentru susținerea inițiativelor de primenire a canonului, combate „înghețarea canonului”. Cartea este anarhistă: atât prin înscrierea în mersul dorinței de purificare care face vizibilă o atitudine de revoltă față de canonul inerțial, de „sentimentele cuvenite” și iluziile tartrate, cât și prin faptul că respinge categoric supunerea canonică și admite survenirea unui cutremur al avangardei. Cartea reprezintă o anaplastie, întrucât spiritul critic se angajează în a da formă normală părții mutilate a corpului literar: sunt elidate conceptele abuzive
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
exploatează diagnosticarea critică în a se pronunța pentru modificarea, pentru anaplastia câmpului literar. Din această perspectivă, prin cartea sa, Eugen Negrici se dovedește a fi preponderent un critic clinic, căci principalul său demers este să facă vizibile aparențele, să conștientizeze iluziile, să le constate cauzele și să determine o receptare neapăsată de factori ex-estetici. A fi radical, eretic, subversiv, anarhic și anaplastic însemnă a fi un critic clinic. Incidental în cronica sa „Iluziile pierdute” („Scrisul românesc”, iulie, 2008), G. Coșoveanu intuia
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
demers este să facă vizibile aparențele, să conștientizeze iluziile, să le constate cauzele și să determine o receptare neapăsată de factori ex-estetici. A fi radical, eretic, subversiv, anarhic și anaplastic însemnă a fi un critic clinic. Incidental în cronica sa „Iluziile pierdute” („Scrisul românesc”, iulie, 2008), G. Coșoveanu intuia luciditatea clinică a profesorului Negrici, vorbind de un „patos rece, de clinician”. Modelul raportului clinic se instutie prin metafora „ființă a literaturii”. Literatura română este o ființă anormală: sistemul său de valori
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
sau „agonizează”, manifestă câte „un puseu de vitalitate”. Întrucât nu ar putea exista fără întreaga bogăție a sufletului omenesc, iar „această bogăție este condiționată de consimțirea în fantasmă, în minciună și în mit” , ființa literaturii este sensibilă la mituri și iluzii. În studiul nostru „Comunicare jurnalistică negativă” (București, Editura Academiei Române, 2006) arătam că persuasiunea este un demers în tehnologia operațională a căruia „se delimitează patru operații persuasive fundamentale: minciuna, mitul, ficțiunea și seducția”. Profesorul E. Negrici îl califică pe Călinescu ca
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-cum-se-vad-aparentele-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]