4,887 matches
-
werfe dann einen Blick in das im Jahre 1830 in St. Petersburg erschienene Buch von Friedrich Adelung: "Versuch einer Literatur der Sanskrit-Sprache", in welchem bereits die Titel von über 350 Sanskritwerken angeführt werden. Man vergleiche damit Webers "Indische Litteraturgeschichte", welche im Jahre 1852 (nach einer ungefähren Schätzung) nahe an 500 Werke der indischen Literatur bespricht" [50]. Avînd în vedere acest tablou statistic, studiile de indianistică trebuie să fi avut o răspîndire vertiginoasă, urcînd, într-un interval de aproape treizeci de ani
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ne quidquam aut addere temere aut demere inde liceret" [82]. De această ultimă versiune se leagă, doi ani mai tîrziu, studiile importante ale lui W. von Humboldt (1767-1836): a) Über die Bhagavad-gītă (mit Bezug auf die Beurtheilung der Schlegelschen Ausgabe im Pariser Asiatischen Journal, de la p. 158 la p. 189); b) Über die unter dem Namen Bhagavad-gītă bekannte Episode des Mahăbhărata: I. gelsen in der Akademie der Wissenschaften am 30.Juni 1825 (de la p. 190 la p. 232); II. gelsen in
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Facla, 1986. Bria, Ion, Autre visage de l'orthodoxie. Église de Roumanie, Genève, 1981. Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, București, Editura Academiei, 1973. Cazacu, Matei, "L'Église orthodoxe entre le renouveau et la tradition: Phanariotes et Anti-Phanariotes", în Sprachen und Nationen im Balkanraum, Cologne, Viena, Böhlau Verlag, 1987. Deletant, Dennis, "Slavonie letters in Moldavia, Wallachia and Transylvania from the tenth to the seventeenth centuries", în Studies in Romanian History, București, Editura Enciclopedică, 1991. Duțu, Alexandru, Cultura română în civilizația europeană modernă, București
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să fie subordonat Comitetului de partid M.A.I., care are drept de raion, și să se compună din nouă membri și doi supleanți. Secretarul comitetului de partid să fie scos din producție, în cadrul schemei actuale. Petre Lupu 10.IX.1959 IM/ 2 ex. A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R - Secția Administrativ-Politică, dosar nr. 2/1959, f. 2. 83. 1959 septembrie 28 - Aprobarea dată de Nicolae Ceaușescu pentru constituirea unui comitet de partid în cadrul Direcției I din Ministerul Afacerilor Interne. COMITETUL
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
centrale pentru elaborarea planului. Tov. E. Bodnăraș: A fost înființată o Comisie centrală de partid și de stat. Tov. Nicolae Ceaușescu: A hotărât. Așa este. Mai sunt probleme? Sunteți de acord cu comunicatul? Da. Tovarăși, cu aceasta ridicăm ședința. PV, IM, VM, 2 ex. 25.VII.1967 A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R.-Cancelarie, dosar nr. 99/1967, f. 16 - 184, passim. 102. 1967 iulie 15 - Plan de măsuri privind organizarea dezbaterii și însușirii conținutului documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Bruce, Bertram. 1978. What Makes a Good Story? "Language Arts" 55:460-66. Bruce, Bertram, Denis Newman. 1978. Interacting Plans. "Cognitive Science" 2:195-233. Bühler, Karl. 1934. Sprachtheorie: Die Darstellungfunktion der Sprache. Jena: Gustav Fischer. Bühler, Willi. 1937. Die "erlebte Rede" im englischen Roman: Ihre Vorstufen und ihre Ausbildung im Werke Jane Austens. Zurich: Max Niehaus Verlag. Chabrol, Claude. 1973. De quelques problèmes de grammaire narrative et textuelle. In Claude Chabrol, coord. Sémiotique narrative et textuelle, pp. 7-28. Paris: Larousse. Chafe, Wallace
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Language Arts" 55:460-66. Bruce, Bertram, Denis Newman. 1978. Interacting Plans. "Cognitive Science" 2:195-233. Bühler, Karl. 1934. Sprachtheorie: Die Darstellungfunktion der Sprache. Jena: Gustav Fischer. Bühler, Willi. 1937. Die "erlebte Rede" im englischen Roman: Ihre Vorstufen und ihre Ausbildung im Werke Jane Austens. Zurich: Max Niehaus Verlag. Chabrol, Claude. 1973. De quelques problèmes de grammaire narrative et textuelle. In Claude Chabrol, coord. Sémiotique narrative et textuelle, pp. 7-28. Paris: Larousse. Chafe, Wallace, coord. 1980. The Pear Stories: Cultural, Cognitive, and
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
and Mock Readers. "College English" 11:265-69. Glenn, Christine G. 1978. The Role of Episodic Structure and Story Length in Children's Recall of Simple Stories. "Journal of Verbal Learning and Verbal Behavior" 17:229-47. Głowinski, Michał. 1974. Der Dialog im Roman. "Poetica" 8:1-16. . 1977. On the First-Person Novel. "New Literary History" 9:103-14. Goffman, Erwing. 1974. Frame Analysis: An Essay on the Organization of Experience. Cambridge: Harvard University Press. Greimas, A. J. 1970. Du sens: Essais sémiotiques. Paris: Seuil
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
delegația română la Congresul Internațional de Științe Istorice de la San Francisco; n-a mai plecat, nu pentru că nu ar fi voit însuși sau nu ar fi meritat, ci pentru că nu corespundea politic. Doi ani mai târziu, fiind invitat la Freiburg im Breisgau, în fosta Republică Federală a Germaniei, la unul dintre colocviile organizate periodic și alternativ de Universitățile germană și ieșeană („Al. I. Cuza”) prin râvna profesorilor Paul Miron și Elza Lüder, istoricul Leonid Boicu a fost iarăși împiedicat să participe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ist ein offenes, dynamisches System, da es jederzeit mit neuen Gesetzen und Regeln versehen wird, während die Moral ein statisches System ist, dessen Normen durch ihren Inhalt Gültigkeit bekommen. Die moralischen Normen, die "kristallisierte und speziellste" Form der Moral, werden, im Einklang mit dem Ziel der menschlichen Handlungsmuster, von den moralischen Prinzipien innerhalb des Systems koordiniert. Die Wissenschaften welche sich mit Recht und Moral beschäftigen bilden, gemeinsam mit der Theologie, die Kategorie der Wissenschaften welche "Verhaltensregeln nicht nur erforschen sondern auch
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
des Individuums in der Gesellschaft beabsichtigt und der Moral, welche ihre "Begründung in sich selbst"3 postuliert. Die Moral als Aspiration, definiert als das Bestreben nach einem guten Leben, nach Perfektion und der vollständigen Vollendung des Menschen 4, befindet sich im Mittelpunkt der moralischen Tugend, wobei die Pflichtmoral von den deontologischen Theorien untersucht wird. Nur die Pflichtmoral ist aber mit dem Recht verwandt, da die Möglichkeit besteht, diese in rechtliche Normen umzusetzen. Die Moral der Tugend nähert sich der Ästhetik an
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Rechtswissenschaftler und Philosophen mit dieser Problematik auseinandergesetzt haben, gibt es zur Zeit sehr wenige wissenschaftliche Arbeiten welche sich diesem Thema ausschließlich widmen. Hinzu kommt die Tatsache, dass die Beschäftigung mit diesem Thema durch die fast nicht vorhandenen Definitionen der Moral, im Gegensatz zu den zahlreichen Definitionen des Rechtsbegriffes, zusätzlich erschwert wird. Die bekannteste Theorie, welche den Unterschied zwischen Recht und Moral zu erläutern versucht, behauptet dass, während die rechtlichen Normen sich nur an das "externe" Verhalten richten, die Moral sich nur
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Die Komplexität der ober aufgeführten Aspekte hat die Verfasserin dazu ermahnt, die Arbeit in drei Kapiteln, wie folgt, aufzuteilen: Nach der Erklärung der ethischen und moralischen Termini und einer kurzen Erläuterung der verschiedenen Theorien des Naturrechts und des Rechtspositivismus, werden im ersten Kapitel die wichtigsten Theorien, welche sich mit der Beziehung zwischen Recht und Moral beschäftigen, präsentiert. Die Problematik der amoralischen Gesetze, welche auch zum Rechtssystem dazugehören, und die daraus folgenden Kontroversen, werden auch im ersten Kapitel angegangen. Das zweite Kapitel
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
des Naturrechts und des Rechtspositivismus, werden im ersten Kapitel die wichtigsten Theorien, welche sich mit der Beziehung zwischen Recht und Moral beschäftigen, präsentiert. Die Problematik der amoralischen Gesetze, welche auch zum Rechtssystem dazugehören, und die daraus folgenden Kontroversen, werden auch im ersten Kapitel angegangen. Das zweite Kapitel ist der förmlicher Strukturierung von rechtlichen und moralischen Normen, ihrer Charakteristiken und Klassifizierungen gewidmet. Weiterhin wird die Theorie, anhand welcher müssen nicht aus sein abgeleitet werden kann, erläutert. Am Ende des Kapitels werden verschiedene
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
13. 33 George Uscătescu, Proces umanismului, București, Editura Politică, 1987, p. 28. 34 Mihail Ralea, Explicarea omului, București, Editura Minerva, 1972, p. 3. 35 Max Scheler discută statutul antropologiei filosofice în mai multe lucrări, între care: Die Stellung des Menschen im Cosmos (Locul omului în cosmos), Darmstadtt, 1928; Philosophische Weltansschauung (Concepția filosofică despre lume), Cohen, Bonn, 1929 etc. 36 Richard McDonough, The Question of Being, the Nature of Life, and Heidegger's Mystical Theology, în "Idealistic Studies", 3/1998. 37 În legătură cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
DACOROMANIA, revistă apărută în Germania, la Freiburg im Breisgau și München, din 1973, neregulat, cu subtitlul „Jahrbuch für östliche Latinität”. Redactor: Paul Miron. Revista continuă seria apărută la Cluj și scoasă de Muzeul Limbii Române între 1920 și 1948; textele sunt în limba germană, în engleză sau franceză
DACOROMANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286651_a_287980]
-
Remus Luca, Wiedersehen [Revedere], București, 1961; Mihail Sadoveanu, Boijarensünde [Păcat boieresc], București, 1961, Das Wunderwäldchen [Dumbrava minunată], București, 1962, Das Geschlecht der Șoimaru [Neamul Șoimăreștilor], București, 1963, Durch die Wimpern [Printre gene], București, 1963, Die Blumenbucht [Nada florilor], București, 1968, Im Zeichen des Krebses [Zodia Cancerului], Berlin-București, 1968, Die Hochzeit der Prinzessin Ruxandra [Nunta domniței Ruxandra], Berlin-București, 1970, Reiter in der Nacht [Nicoară Potcoavă], Berlin-București, 1971, Der Waldspross [Măria Sa Puiul Pădurii], București, 1973, Die Brüder Jderi [ Frații Jderi], I-III, București-
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
Königs Dromichetes [Comoara regelui Dromichet], I-II, București, 1971; Traian Coșovei, Sumpfseen in Flammen [din Semnul din larg și Râul porni mai departe], București, 1964; Eugen Barbu, Teufelsgrube [Groapa], Berlin, 1966; Duiliu Zamfirescu, Das Leben auf dem Lande. Tănase Scatiu. Im Krieg [Viața la țară. Tănase Scatiu. În război], București, 1967; Mateiu I. Caragiale, Remember. Die Vier vom Alten Hof [Remember. Craii de Curtea-Veche], București, 1968; I. L. Caragiale, Querkopf Cănuță [Cănuță, om sucit], București, 1972. Repere bibliografice: Pädagogin und Übersetzerin. Zum
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
din București (limba și literatura română și limbi romanice). În 1971, obține titlul de doctor în filologie magna cum laude, în urma susținerii, la Berlin, a disertației despre metafora în poezia de dragoste a lui M. Eminescu (Die Liebesauffassung Mihai Eminescus im Spiegel ihrer Bilder und Metaphern). A fost cercetător științific la Institutul Central de Istorie Literară al Academiei de Științe din RDG, devenind, în 1990 și 1991, șefa sectorului Romanistică-Anglistică-Americanistică. La Universitatea Humboldt din Berlin a ținut prelegeri despre literatura română
BEHRING. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285675_a_287004]
-
colaborare cu Else Kornis); Victor Eftimiu, Der Waldsproß [Păunașul codrilor], București, 1963; Nicolae Labiș, Erste Liebe [Primele iubiri], București, 1963 (în colaborare cu Else Kornis), Gedichte [Poezii], București, 1969; Possenpitz und Murrenmatz [Păcălici și Tândăleț], București, 1963; Otilia Cazimir, Winter im Dorf [Baba Iarnă intră-n sat], București, 1964; St. O. Iosif, Bekenntnisse. Gedichte [Confesiuni. Poezii], București, 1965; Petre Ispirescu, Ileana Sânziana, București, 1970, Märchen [Basme], București, 1972, Kaiser Aleodor [Aleodor împărat], București, 1975, Märchen [Basme], Berlin, 1975, Der Zauberkater [Cotoșman
BERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
BIBLIOTECA ROMÂNĂ, instituție culturală înființată la 1 mai 1949 la Freiburg im Breisgau, Germania, unde funcționează și un Institut Român de Cercetări, B. R. este cel mai important așezământ cultural al exilului românesc, singurul din Europa ce posedă un sediu propriu și o impresionantă arhivă, cu un depozit documentar organizat pe criterii
BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285730_a_287059]
-
Ioan Guția, Sentimentul timpului în poezia lui Eminescu. În 1959, s-a publicat primul volum din Noul album macedo-român, iar șase ani mai târziu, în 1965, s-a realizat volumul al doilea. Lucrarea documentar-istorică a lui Hans Diplich, Rumänisch-deutsche Kulturbeziehungen im Banat und rumänische Volkslieder (1960), o antologie, în germană, din versurile lui Lucian Blaga, Die Gezeiten der Seele (1965), și volumul lui D. Găzdaru, Studii istorico-filologice (1978), se adaugă acestor tipărituri. În fine, cu o anume consecvență, începând din 1953
BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285730_a_287059]
-
culturii românești de la jumătatea secolului al XIX-lea. Își formase încă din adolescență o excepțională pregătire enciclopedică. Poliglotismul său era puțin obișnuit: știa limbile greacă, latină, ebraică, arabă, siriacă, turcă, persană, spaniolă, italiană, germană, franceză, engleză, maghiară. Cunoștea opera lui Im. Kant, Voltaire, J. Michelet, L. Feuerbach. Lecțiile de filosofie le preda având ca model manualul lui W.T. Krug, pe care l-a și tradus în 1861. A stăruit încă din 1839 pentru înființarea unor periodice românești în Blaj. Ziarul
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
legenda românească a poto pului, în care Noe, în fața arcei surpate de diavol, bate toaca de paltin până ce „lemnele, unul câte unul, s-au așezat fiecare la locul lor, până ce s-a făcut corabia întreagă” (3, p. 119) ; sau cu ima ginea lui Amfion, care clădește cetatea Tebei cântând din lira sa magică (vezi și legenda întemeierii orașului Messena, în sunetul muzicii, de către Epaminonda ; cf. Pausanias, Călătorie în Grecia, IV, 27, 7) ; sau cu cea a Meșterului Manole care - conform credințe-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Graz și la Harvard University; din 1955 abilitat, apoi profesor la Universitatea Göttingen; între 1959 și 1962 la Universitatea Erlangen-Nürnberg, iar din 1962 profesor onorific de Filologie engleză la Universitatea din Graz. Cele mai importante cărți publicate: Die typischen Erzählsituationen im Roman [Situațiile narative tipice în roman] (1955, 1963); Typische Formen des Romans [Forme tipice ale romanului] (1964, ediția a 11-a: 1987). (c) 2001, Vandenhoeck & Ruprecht GmbH & Co. KG Franz Karl Stanzel: Theorie des Erzählens. Göttingen, 7. Auflage (c) 2011
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]