822 matches
-
Hutcheon în lucrarea sa recent tradusă și la noi, Poetica postmodernismului 335: În mod tradițional, poveștile erau furate, așa cum Chaucer a furat-o pe a sa; sau erau resimțite ca proprietate comună a unei culturi sau comunități... Aceste întâmplări deosebite, imaginate sau reale, se situau în afara limbajului, ceea ce era și cazul istoriei, într-o condiție de ocurență pură"336. Rezultă din cele de mai sus că, puse într-un circuit de repetabilitate fatalmente eternă, subiectele (în sensul vechii fabula) care constituie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
tatăl în Gallia. Poate că din acest motiv (dar și cel al renunțării la domnie în 305, din partea lui Dioclețian) epurarea sau eliminarea soldaților creștini a fost lăsată la discreția fiecărui suveran, care se organiza în funcție de eficiența disciplinei pretinse ori imaginate în propriile legiuni. Eusebiu și Sozomenos (400-450) ne spun că ofițerii creștini au supraviețuit marii persecuții, pentru că în afara destituirilor nu au mai avut alte probleme; destituirea nu a fost aplicată numai în perioadele epurării militare, ci și pe durata marii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Rădăcinile teoriilor sociale asupra identității / 77 3.3. Perspectiva esențialistă / 81 3.3.1. Identitatea ca existență primordială, perenă / 82 3.3.2. Critici și redefiniri / 85 3.4. Perspectiva constructivistă / 87 3.4.1. Identitatea contextuală, instrumentală, atribuită și imaginată / 89 3.4.2. Critica postmodernă asupra constructivismului; identitatea ca discurs / 92 Capitolul 4. Perspective românești asupra identității / 95 4.1. Identitatea o constantă în lucrările de istorie și cultură ale românilor / 96 4.2. Sincronism și autohtonism sau despre
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
propune o sinteză neașteptată dintre esențialism și constructivism, ca în subcapitolul final din capitolul al IV-lea: "Noologie și sociologie" și, prin aprofundări, în capitolul V, subintitulat "Identitatea socioculturală" (unde subliniză "statutul ambivalent al identității: de produs real (esențial) și imaginat (construit) totodată"). Critica pe care Horațiu o face esențialismului atestă o gândire de mare cuprindere și finețe. Autotrul caută dincolo de esențialism, însă nu fără de acesta, elementele definirii identitare. Le-ar fi putut găsi într-o sinteză a feluritelor concepții, prin
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
teoretice și empirice. Aici arătăm că dezbaterile din câmpul teoriilor identității sunt captive într-o încercare sisifică de a răspunde fără întrebare la problema: este identitatea moștenită, esențială și perenă, sau este în permanență construită și reconstruită social, fluidă și imaginată? Tot aici precizăm, că aceste diferențe, opoziții sau bipolarități sunt transpuse în prezent, la nivel paradigmatic, în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001), Brubaker, Loveman și Stamatov (2004) ș.a. -, în termenii de esențialism și constructivism. Excursul teoretic
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Indigenizarea înseamnă rezistență, ea presupune reorientarea către rădăcini (nu numai a elitelor), către cultura considerată autentică, de acasă, și totodată resemnificarea ei ca valoroasă, sau plasarea sa în centrul atenției. Ea înseamnă, in extremis, a trăi în spiritul maeștrilor miniaturiști imaginați de Pamuc. În sens pozitiv, indigenizarea înseamnă diversitate culturală, înseamnă păstrarea diferențelor care fac lumea deosebită și interesantă. Indigenizarea poate crește, și crește, pe foamea de turism exotic, de nou, de altfel sau diferit a globalilor. Dar indigenizarea poate crește
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
eleați" și "heracliteeni"12 e că dezbaterile în câmpul teoriilor identității sunt captive într-o încercare sisifică de a răspunde fără echivoc la problema: este identitatea moștenită, esențială și perenă sau este în permanență construită și reconstruită social, fluidă și imaginată? Discuția teoretică ce urmează are ca prim pas o reconsiderare a concepțiilor asupra identității prinse în această dezbatere. Vom încerca să evidențiem principalele asumpții și criticile lor; vom căuta punctele lor comune și vom sublinia ideea existenței unei continuități teoretice
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
are caracter instrumental. c) Identitatea este o reprezentare contextuală, fără substanță, deci multiplă și fluidă. Vom exemplifica această poziție cu teorii ale identității denumite de alții contextualiste, situaționaliste, instrumentaliste, cognitiviste sau invenționiste. 3.4.1. Identitatea contextuală, instrumentală, atribuită și imaginată În general, Barth este considerat a fi unul dintre cei care schimbă perspectiva asupra identității datorită faptului că mută accentul de pe concentrarea pe elemente ale culturii (substanță și conținut) și abordare emică pe cogniție și abordare etică. În loc să se centreze
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și ritualizare caracterizat prin referire la trecut, prin impunerea repetiției" (Hobsbawm, 1983:4). Cu alte cuvinte, Hobsbawm atrage atenția asupra "irealului" perenității unor elemente centrale în identificările colective. Pe aceeași linie se înscrie și Anderson (1983) când vorbește de comunități imaginate, produs al manipulării elitelor politice, deci de identitate ca produs al imaginației. Hall (1990) vine în întâmpinarea acestei idei atunci când prezintă și recunoaște două feluri diferite de gândi identitatea culturală. Primul reflectă poziția conform căreia o comunitate își descoperă unicitatea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu numai de "a fi"; această conceptualizare nu neagă că identitatea are un trecut, ci ia în considerare faptul că este reconstruită în permanență în procesul de "repovestire" a trecutului, pentru că reprezentarea asupra trecutului e o reprezentare asupra unei "comunități imaginate". Mai recent, Hall (1998:22) accentuează mai mult ideea de procesualitate, reconstrucție și refinisare: În loc să ne gândim la identitate ca la un fapt deja împlinit, ar trebui să ne gândim la identitate ca la o producție care nu este niciodată
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
este cel de-al treilea și cel mai vizibil factor care determină fenomenul stilului. Aceasta este "apetitul formei, nevoia invincibilă de a întipări tuturor lucrurilor [...] forme articulate în duhul unei stăruitoare consecvențe" (Blaga, 1965:87). "Lucrurile" pot fi închipuite sau imaginate, dar pot fi și materiale o statuie, o compoziție muzicală, o organizație socială. Fenomenul stil e determinat așadar de constelația tuturor acestor factori orizontul inconștient spațial și cel temporal, accentul axiologic, atitudinea anabasică / catabasică / neutră și năzuința formativă fundamentali, care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ce este identitatea? Despre logica socialului și Corabia lui Tezeu După ce am analizat perspectivele asupra identității, a venit momentul să oferim soluția la întrebarea: Este identitatea moștenită, esențială și perenă, sau este în permanență construită și reconstruită social, fluidă și imaginată? Răspunsul se poate obține dacă lăsăm la o parte atât poziția extremă esențialistă (deterministă) ce îngrădește ideea liberului arbitru și transformă indivizii în marionete 2 -, cât și pe cea extremă constructivistă (postmodernă) care de fapt deconstruiește realitatea socială și induce
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
este întâlnită și la Smith 6, care afirmă că, de fapt, "construcția socială" văzută ca și categorizare nu înseamnă în mod necesar o negare a realității identității, ci o subliniere a statutului ambivalent al acesteia: de produs real (esențial) și imaginat (construit) totodată 7. Am observat de altfel că majoritatea teoriilor identității conțin implicit această idee de ambivalență a sa: în același timp stare și proces. Altfel spus, identitățile "sunt construcții" (structuri sau esențe) și "se construiesc" (procese sau categorizări) în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
colective identitate de rasă, etnie, clasă, gen ș.a. și să identificăm astfel mai ușor axele paradigmatice. Am oferit apoi o soluție la chestiunea: Este identitatea colectivă moștenită, esențială și perenă, sau este în permanență construită și reconstruită social, fluidă și imaginată? Răspunsul, pe cât de simplu pe atât de paradoxal, pleacă de la observația că majoritatea teoriilor identității colective se referă implicit sau explicit la ambivalența stare-proces: identitățile colective "sunt construcții" (structuri sau esențe) și "se construiesc" (procese sau categorizări) în același timp
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
toate părțile amintite. Se explică rolul fiecărei părți(la nivel de clasă I asemănări le și deosebirile)anexă 2; ASOCIAZĂ cuvintele cu Înțeles opus(anexă 4) ANALIZEAZĂ Înlocuiți cuvintele Îngroșate cu altele cu Înțeles asemănător. Ce observați?(anexă 4) APLICĂ - Imaginați va un dialog Între Moș Crăciun și Mihăiță!Completați ce lipsește!(anexă 5) ARGUMENTEAZĂ-Puneți semnele de punctuație corespunzătoare și spude ce s-au folosit. (anexă 5) Activitate indirectă Rezolvarea cerințelor primite 64 Activitate indirectă Realizarea feedback-ului Se Împart elevilor
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
ambele cazuri, aceste obiecte animate au calitatea de "mâncare": * pe de o parte, lupul le va înghiți pe bunicuța și Scufița-Roșie; * pe de altă parte, lupul îi va mânca pe cei doi iezi ai caprei. De fapt, cele două umwelt-uri imaginate vor deveni noile spații mentale generice folosite pentru repovestirea celor două instanțe narative, care sunt plasate temporar și spațial în România, în anul electoral 2000. Acest proces de "reconvertire" poate fi interpretat ca o strategie a intertextualității postmoderne. Pentru Linda
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
gândire contemplativă în cazul căreia, înălțându-ne deasupra vieții animale, devenim conștienți de marile țeluri", și asta deoarece distincția dintre subiect și obiect, dintre "mintea care gândește, rememorează și are imagini", pe de o parte, și "obiectele gândite, rememorate sau imaginate", pe de alta, este sistematic abolită. Deși au fost combătute de filosofii raționaliști și pozitiviști, aceste "teorii" au avut mare ecou în literatură, care s-a îndepărtat de "realism" (arta percepției imediate) cu scopul de a explora cealaltă față, nevăzută
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
oameni care se ascund de viața reală și își petrec întreaga viață simulând relații în cyberspațiu. Calhoun (1991) furnizează un argument elaborat, numind condiția modernă una a "relaționării sociale indirecte", în care comunicarea și relațiile cu ceilalți sunt mai mult imaginate sau parasociale decât reale. Mijloacele multimedia pot lărgi experiențele sociale ale indivizilor, creând iluzia contactelor sociale multiple sau a apartenenței la organizări sociale mai mari. Totuși, în opinia autorului, ele creează mai degrabă "identități categoriale" sau "comunități imaginate" decât comunități
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mai mult imaginate sau parasociale decât reale. Mijloacele multimedia pot lărgi experiențele sociale ale indivizilor, creând iluzia contactelor sociale multiple sau a apartenenței la organizări sociale mai mari. Totuși, în opinia autorului, ele creează mai degrabă "identități categoriale" sau "comunități imaginate" decât comunități veritabile, deoarece o comunitate adevărată solicită relaționare directă între membrii săi, ceea ce presupune mai mult decât sentimentul de a aparține la un grup. Ideea de bază a acestui argument constă în faptul că există diferențe majore între comunitățile
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a acestora. Bibliografie Biblia, Editura Intitutului Biblic de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. Agabrian, M., Analiza de conținut, Polirom, Iași, 2006. Amit, V., Constructing the field: Ethnographic fieldwork in the contemporary world, Routledge, Londra, 2000. Anderson, B., Comunități imaginate, Integral, București, 2000. Bales, R. F., Interaction Process Analysis: A method for the study of small groups. Addison-Wesley Press, Inc, Cambridge, 1951. Barab, S. A., "An Introduction to the Special Issue: Designing for Virtual Communities in the Service of Learning", The
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ia naștere textul de graniță. Textul literar, specific stilului beletristic, are forță de sugestie și expresivitate, adresânduse imaginației și sensibilității lectorului; atributele definitorii sunt: - ficționalitatea - trăsătură esențială a textului artistic, care nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat, în raport mimetic sau nonmimetic cu lumea fizică, cu universul uman; - literalitatea - caracteristică indusă prin funcția predominant poetică a comunicării artistice, prin finalitățile estetice - constă în degrevarea limbajului de scopurile pragmatice și constituirea nivelurilor multiple de semnificare; se manifestă ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Aceasta conferă textului atributul literalității, constând în capacitatea limbajului artistic de a sem nifica altceva decât limbajul comun, uzual. Ficționalitatea este o altă caracteristică esențială a creației artistice. Astfel, textul literar nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat. Acesta poate imita realitatea (raportul realitate-ficțiune este mimetic) sau o poate contrazice/deconstrui (raport nonmimetic între universul ficțional și lumea fizică). Opera literară se alcătuiește prin convergența a două planuri solidare: planul formei (planul expresiei, lumea verbală) și cel al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
marcate prin „decupajul“ strofic (strofe inegale, de 16, respectiv 4 versuri, cu măsură și ritm variabile, cu rimă împerecheată). Incipitul asociază eului liric ipostaza poetului care creează întrun spațiu al claustrării, năzuind să transforme în artă orice experiență trăită sau imaginată: Le am scris cu unghia pe tencuială / Pe un părete de firidă goală. Prima secvență surprinde condiția neobișnuită a artistului modern, imaginând actul scriiturii întrun uni vers carceral. În acest context, motivul întunericului și motivul singurătății devin simboluri ale condiției
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ce și revelează făptura vinovată, imperfectă, limitată. În primul rând, eul poetic apare ca o ființă captivă întro lume ostilă, fără a renunța însă la actul creator. Discursul său liric nu mai caută acum frumusețea, ci „urâtul“ existențial, fiindcă lumea imaginată pare un univers carceral, în care artistul rămâne, iremediabil, prizonier. În al doilea rând, pentru a exprima această viziune, poetul creează un nou limbaj liric, care contribuie de asemenea la modernitatea acestei poezii. Lexicul poetic își anexează, astfel, „teritorii interzise
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
exemplu, din cercetările de tip ecologic, medical sau juridic), în care atenția noastră se cere orientată îndeosebi spre ceea ce este specific, spre ceea ce deosebește un anumit caz de altul, o anumită situație de alta. Descrierea unor jocuri de limbaj adesea imaginate, pe care o întâlnim în scrierile lui Wittgenstein, ne ajută în această privință. Suntem de asemenea înclinați să credem că orientarea spre cunoașterea părților unui întreg și a interacțiunilor ar reprezenta un imperativ universal al cunoașterii. Wittgenstein ne amintește o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]