1,581 matches
-
etimonul său - tradus încă din antichitate prin "pământul-mamă" - și la zeița lumii vegetale, Demeter conotând renașterea ciclică a naturii 777, așa cum personajul își redobândește, în fiecare an, din primăvară până în toamnă, tinerețea și frumusețea). Emanuel Albini, anchetatorul care admiră capacitățile imaginative ale lui Aurelian Tătaru și ale lui Filip Zalomit, este liantul prozelor cu intrigă polițistă; el reprezintă "spiritul realității profane", opus celor care participă la o realitate mitică 778. De aceea, condamnă acțiunea de întrerupere a tratamentului de către doctorul Nedelcu
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ce apelează la dialog sau monolog (comunicarea informală, cotidiană, textele oratorice, jurnalistice, publicistice, în ordine, decizii, regulamente, discursuri politice, predici, reclame etc.). *Ex: Ia, lasă-i și tu, măi nevastă! / Maria, spune-mi ce mai citești ! 3. FUNCTIA POETICA/ESTETICĂ/ IMAGINATIVĂ (axată pe MESAJ) *Orientează limbajul spre sine (spre mesaj), spre propria organizare. *Limbajul poetic pune accentul pe modul cum se spune, cum se vorbește, spre deosebire de limbajul științific, care pune accentul pe ce se spune. Anumite reclame fac apel la acest
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Iran im Mittelalter, Stockholm, 1951, în actele Viesterhetsakademien, care trebuie să se găsească în toate marile biblioteci (mai ales arheologice). Autorul este finlandez, elev al lui Strzygowski, care a fost pentru o vreme profesor la Universitatea suedeză din Åbo, dar imaginativ peste măsură. Nu pot să-i judec ipotezele arheologice, dar este în orice caz o mină de informații 2. Vorbiți despre cercetările dvs. cu privire la „Nostalgia Paradisului”, iată încă un subiect care trezește atâtea asocieri și amintiri. Regretatul meu prieten Rönnow3
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
funcțiunea a treia), vezi J.W. de Jong, „The Study of Mah³bh³rata. A Brief Survey (Part II)”: „Când șDumézilț observă că transpoziția operată de vechii savanți indieni își are limitele ei și că este o bucurie să vezi câtă libertate imaginativă în privința detaliilor este combinată cu grijă pentru a păstra liniile majore, nu poți să nu fii cuprins de un anumit sentiment de neliniște că o temă atât de importantă și centrală în Mah³bh³rata cum este mariajul poliandric al lui Draupadș
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
oprit, ne oferă spectacolul unei creații mereu reînnoite, încît gîndurile noastre sînt antrenate în acest curent și avem iluzia că și noi am putea crea, că nimic nu se opune voinței și fanteziei noastre? Acest sentiment original al unei creații imaginative libere s-ar explica mai ales prin contrastul dintre mediile unde se desfășoară, în general, activitatea noastră mintală și cel în care ne găsim acum. Gîndirea și sensibilitatea spuneam unui muzician care nu este decît muzician sînt obligate să urmeze
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a sacrului, descrierea mecanismelor specifice creației artistice cunoscând interpretări ce au oscilat în trecerea timpului între definițiile de factură demiurgică și metafizică, potrivit cărora creatorul se exprimă în litera voinței divine, în calitate de interpret al acesteia, respectiv cele de factură psihologică, imaginativă sau fantezistă, care împrumutând anumite caracteristici ale teoriilor lui Leonardo da Vinci, au transformat actul creației artistice într-o așa-numită "cosa mentale". Însă, după cum arată unii autori contemporani, "emanciparea omului de Dumnezeu a însemnat și înseamnă părăsirea unui drum
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pe care le întâlnim în operele artiștilor din diferitele perioade ale artei creștine. Cum ar fi fost posibilă realizarea picturală a Judecății de apoi de pe pereții Capelei Sixtine sau ai bisericii Mănăstirii Voroneț, dacă nu ar fi funcționat această capacitate imaginativă, prin care artiștii pot îmbrăca în formă vizuală cele mai nebănuite esențe interioare, inaccesibile văzului sau celorlalte simțuri fizice? Aflată într-o relație cauzală cu reprezentarea artistică, imaginația ar putea fi înțeleasă ca o condiție fundamentală a proceselor de creație
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
filosoful francez Régis Debray, sintetizând în manieră personală întreaga istorie a artei. La rândul său, istoricul de artă Daniel A. Siedell observa că arta vizuală constă în mai mult decât simpla reprezentare a formelor exterioare, impunând și un anumit substrat imaginativ, caracteristic întregii dialectici dintre abstracție și reprezentare, dintre forma exterioară și trăirile interioare, în care s-a oglindit gândirea antică a lui Platon și Aristotel 260. Tot în aceeași direcție se exprima și William Fleming, un renumit teoretician al artelor
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
insul își inventează la întâmplare o lume interioară, în care poate da curs nestăvilit unei vocații a cruzimii și perversității, poate autoatribuită arbitrar, poate reală. Comportamentele fictive sunt ale unui sadomasochist, dar nu e clar care le este motivul: compensația imaginativă a inaptitudinii pentru viața adevărată sau o propensiune autentică congenitală spre crimă. Hățișurile de stări sufletești se complică prin apariția, la un moment dat, a sentimentului de impostură, de „minciună”, și a unei anxietăți obscure, ce amintește de Kafka. Indistincția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286325_a_287654]
-
să nu greșească, scrie citeț, aplecat spre dreapta, dar într-un ritm mai încet decât cel conform cu clasa a IV-a; memoria prezintă trăinicie și rapiditate, are caracter voluntar și conștient, elevul are dificultăți la memorarea mecanică; este prezentă funcția imaginativă și dimensiunile reproductivă și creativă ale imaginației. Aptitudinea de a învăța este dezvoltată conform vârstei, prezintă aptitudini speciale pentru muzică. Motivația școlară este redusă datorită procesului de autoapreciere care denotă scăderea stimei de sine, lipsă de încredere în propriile puteri
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
vorbește coerent, se exprimă bine, scrie bine, mai puțin caligrafic, aplecat spre dreapta, dar într-un ritm adecvat, conform cu clasa a IV-a; memoria prezintă trăinicie și rapiditate, are caracter voluntar și conștient, elevul nu are dificultăți; este prezentă funcția imaginativă și dimensiunile reproductivă și creativă ale imaginației. Aptitudinea de a învăța este dezvoltată conform vârstei, prezintă aptitudini speciale pentru computer. Motivația școlară este bună, excepție fac orele de limba franceză- lipsă de încredere în profesor din cauza evaluarii negative primite de la
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Narly C., 1996, p. 453]. În opinia aceluiași autor, învățătorul trebuie să posede însușiri înnăscute: voința de desăvârșire, devotament față de oameni și mai ales față de copil, putința și tendința de a-l înțelege pe copil, entuziasm pedagogic, adâncă moralitate, inteligență imaginativă și integrativă și dobândite „ca fruct al străduinței proprii în pregătirea pentru profesia sa”: frumoasă cultură generală „cu un deosebit accent literar, pe de o parte și accent manual pe de alta”, pregătire pedagogică, stil [Narly C., 1996, p. 426-428
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
un statut social, de a obține succesul școlar; ei inspiră elevilor siguranță și le induc certitudinea că au un profesor capabil să-i conducă spre reușita sigură, reduc anxietatea; Profesorii caracterizați prin entuziasm pentru disciplina pe care o predau, firi imaginative, capabili să întrețină la lecțiile lor o atmosferă de „efervescență intelectuală” reușesc să inducă elevilor sentimentul importanței materiei predate, curiozitatea, interesul și, în cele din urmă, să-i motiveze, prin valorificarea maximală a „impulsului cognitiv” existent, în mod normal, în
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de variabile. Cei cinci factori, considerați independenți unul de altul, sunt: extroversie (vorbăreț, asertiv, energică; agreabilitate (natural, cooperativ, încrezătoră; conștiinciozitate (ordine, rezonabilitate, demn de încredereă; stabilitate emoțională versus nevroticism (calm, ne-nevrotic, nu se tulbură ușoră; deschidere spre experiență (inteligent, imaginativ, care gândește independentă. Acești cinci factori pot avea valori pozitive sau negative și au fost, la rândul lor, subîmpărțiți, fiecare, în alte șase fațete de către Costa și McCrae, care au elaborat și un interviu pentru identificarea acestora (NEO-PI-RĂ. Tabelul 2
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
e leneșă Deliberare (nu e implusivă N Nevroticism versus Stabilitate emoțională Anxietate (tensionată Ostilitate mânioasă (iritabilă Depresie (nemulțumită Conștiență de sine (rușinosă Impulsivitate (cu toaneă Vulnerabilitate (lipsit de încredere în sineă O Deschidere versus Reticență față de experiență Idei (curiosă Fantezie (imaginativă Estetică (artistă Acțiune (cu interese largiă Sentimente (excitabilă Valori (ne-convențională În definirea factorilor, de exemplu a extroversiei, sunt implicate componente care vizează: activitatea, asertivitatea, sociabilitatea, căutarea excitării, emoțiile pozitive - deci mai multe aspecte ale vieții psihice a persoanei. După cum
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
intensă și ambientală, cu manifestări impulsive îndreptate cu precădere asupra familiei și persoanelor din anturajul imediat. Ostilitatea în raporturile interpersonale se materializează adeseori, spre deosebire de TP narcisică și TP de tip borderline, în cazul cărora ea poate fi transpusă în planul imaginativ. Tendința de a controla anturajul capătă uneori un aspect compulsiv, în perioadele de vulnerabilitate crescută dominate de anxietate și depresie existând însă o semnificativă deschidere spre relația terapeutică. Abilitatea de a denigra și învinovăți pe cei din jur se împletește
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Este o persoană care vrea să apară, pentru alții și pentru sine, ca mai mult sau altfel decât este, motiv pentru care e hiperexpresiv, dramatizează, atrage atenția asupra sa în diverse moduri și prin diverse mijloace, inclusiv utilizând bogăția sa imaginativă; pentru a fi captativ, el poate fi și strident și submisiv, lamentativ sau laudativ. Tipul ideal e un construct teoretic, o descriere abstractă, de referință, ce nu se întâlnește ca atare în formă pură, în realitate, dar poate lumina înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Dependența de recompensă Întreprinzător, hotărât, entuziast, perfecționist Detașat, rezervat, rece, independent Persistență Responsabil, cu scop, descurcăreț, autoacceptare, disciplinat Leneș, indecis, delăsător Autodirecționare Simțitor, empatic, săritor, plin de compasiune, principial Autoblamare, lipsit de scop, pasiv, doritor să se schimbe, nedisciplinat Cooperativitate Imaginativ, intuitiv, acceptant, spiritual, idealist Intolerant, imprevizibil, egoist, răzbunător, oportunist Autotranscendență Convențional, logic, neîncrezător materialist Împreună cu Przybeck și Svrakic Cloninger a construit un instrument de evaluare a personalității: The Temperament and Character Inventory - TCI - (1994Ă. Acesta este un chestionar de autoevaluare
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
utile cu precădere în perioada imediat următoare formulării diagnosticului de tulburare de personalitate. Psihoterapiile psihanalitice clasice. În sens conceptual psihanaliza contemporană se adresează cu precădere caracterului, adică acelei componente a personalității care se raportează la experiențele biografice traumatizante filtrate și imaginativ, la relațiile interpersonale și la mediul cultural (GABBARD, 2000Ă. Trăsăturile caracteriale reprezintă conform modelului psihobiologic al lui CLONINGER (1993Ă 50% dintre atributele structurale ale personalității, condiționează în cea mai mare măsură subtipurile personologice patologice dar simultan sunt mai maleabile și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
zis "primitive", caz în care nu poate r(mine insensibil la bog((ia mitologica, poetic( (i simbolic( a acestor spa(îi. "Aceste societ(ți par s( suplineasc( absen(a progreselor tehnologice, absen(a preocup(rilor tehnocratice printr-un fantastic preaplin imaginativ. Actele cele mai cotidiene spune M. Griaule obiceiurile, rela(iile sociale sînt supra(nc(rcate de simboluri, sînt dublate (n cele mai mici detalii de un cortegiu de valori simbolice"10. (n cazul lui M. Griaule, Cel(lalt era reprezentat
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Geometria fractală a naturii" el spunea: Norii nu sunt sfere, munții nu sunt conuri, liniile de coastă nu sunt cercuri, iar scoarța copacilor nu e netedă...". Un obiect fractal este dificil de surprins în complexitatea sa, necesitând din partea observatorului efort imaginativ, participare mentală. Fractalii sunt forme auto-similare, adică structura întregului sistem este reflectată în fiecare porțiune a sa. Natura abundă în forme auto-similare (liniile de coastă, ramurile care se aseamănă cu copacii, vârful munților care are aceeași formă cu întregul munte
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
definiții a culturii trebuie să fie ceea ce depășește natura în mod calitativ spiritual, fie și numai simbolic dacă nu real. Căci prin cultură omul depășește natura în măsura în care se depășește pe sine, chiar dacă n-ar întreprinde această încercare decât pe plan imaginativ. E necesar, prin urmare, să alegem un termen pentru creația practică și un altul pentru creația spirituală. Dar cu aceasta intrăm în domeniul cel mai arbitrar pe care ni-l oferă limba intelectuală. În circulația uzuală sunt doi termeni, acela
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
haosul tot. Aici, în sălbatica noapte, Cunoști ce e veșnic și sfânt. Ce soli ai vieților sunt. O rază și câteva șoapte Pierdute în vânt! Exaltată de teroarea întunericului, contemplația izbutește să-l înfrângă parcă printr-un act de participare imaginativă la crearea lumii. Nu cunosc încă vreun studiu care să ne arate în ce constă deosebirea dintre contemplația sensibilă estetică și contemplația sensibilă religioasă. Dar poezia lui Coșbuc mi se pare elocventă în ce privește această deosebire. Un poet tot așa de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ar fi rămas poate la emoția organizată în imagini, pe care i-a pricinuit-o întunericul, ar fi rămas adică în marginile contemplației sensibile. La George Coșbuc însă sentimentul religios înalță contemplația sensibilă cu un grad în plus, la contemplație imaginativă: senzația întunericului îi stimulează fantezia la un act de participare la crearea lumii. Căci aceasta e caracteristica acestei contemplații: stimulată de un obiect sensibil icoană, crucifix, lectura unui pasaj biblic imaginația depășește obiectul pentru a participa în mod afectiv la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un obiect sensibil icoană, crucifix, lectura unui pasaj biblic imaginația depășește obiectul pentru a participa în mod afectiv la episodul istoric sau la momentul transcendent, pe care îl semnifică acel obiect. în cazul nostru, întunericul e obiectul sensibil, iar participarea imaginativă este evocarea momentului primordial din facerea lumii. Contemplația estetică a naturii e de ordin sensibil. Dar ce se întâmplă ca s-o putem numi și religioasă totodată? Se întâmplă un proces de deplasare în sus, de convertire a sensibilului în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]