423 matches
-
Rece presupune cunoașterea cauzelor și efectelor, a actanților și a obiectelor deciziilor politice majore, a rezistenței față de aceste decizii împreună cu înțelegerea implicațiilor culturale, mentale, genetice etc. ale diferențierii. Acestea din urmă fac obiectul de interes al studiilor culturale, studiilor postcoloniale, imagologiei, antropologiei politice și culturale, al psihologiei sociale etc. Parafrazându-l pe Baudrillard, am putea conchide că Războiul Rece a fost un război al simulacrelor: în aparență un război ideologic, cu o mare încărcătură morală, în care cei Buni i-au
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
7 Edward W. Soja, op. cit., p. 19. 8 Frederic Jameson, Postmodernism, or, the Cultural Logic of Late Capitalism, Duke University Press, Durham, NC, 1991, p. 16; vezi și Peter Brooker, op. cit. 9 Ibidem, p. 44. 10 Vezi Hugo Dyserinck, "Komparatistiche Imagologie", în Komparatistik, Eine Einfuhrung, 2, Bouvier Verlag, Bonn, 1981, pp. 125-133. 11 Joep Leerssen, "Echoes and images: reflections upon foreign space" în Raymond Deers Corbey, "Alterity, identity, image. Selves and Others in society and scholarship", Amsterdam-Atlanta, 1991, pp.123-138. 12
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
idem, "L'Allemagne vue par les écrivains français au XIX-ème siècle", în Revue de l'Université de Lyon, 3, 1929, pp. 16-23; idem, "Le mirage allemand et les lettres françaises", în Opéra, 3, 1945, p. 2. 15 Daniel-Henri Pageaux, "L'imagologie: une pensée interdisciplinaire", în La literature générale et comparée, Armand Colin, Paris, 1994, pp.81-101; idem, "De l'image à l'imaginaire", în Colloquium Helveticum. Cahiers suisses de littérature générale et comparée, 8, Peter Lang, Berne-Frankfurt am Main-New York-Paris, 1988
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
culturală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. 71 Nu revin asupra unor detalii privind concepte imagologice precum identitate, alteritate, reprezentarea Celuilalt, diferență, comunicare, stereotipie, a spațiului simbolic al alterității în cadrul discursurilor orientaliste și balcaniste, pe care le-am tratat în volumul de imagologie și le-am enunțat doar aici. 72 Vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Imagined geographies 73 Vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Social constructionism 74 Benedict Anderson, Imagined Communities. Reflections on the Origin and Spread of Nationalism, Verso, London, New York, 2003, p.
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Kiev) surse de inspirație pentru învățământul teologic din țara noastră. Dincolo de contactele politice, culturale și ecleziastice, care îi interesează pe specialiști, sunt de luat în considerație contactele umane, cu atât mai mult cu cât, astăzi, o direcție a cercetării istorice - imagologia - urmărește chipul, imaginea țărilor și oamenilor în conștiința celorlalte popoare. Din relatările călătorilor ruși, am ales-o pe cea din 1837, a lui Anatoli Demidov, care scria următoarele rânduri despre români: „Nici o societate europeană nu a fost mai activă în
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Monica Lovinescu în contextul relatării despre un Colocviu Yalta, organizat de Paul Goma la Paris și despre Masa rotundă "Yalta și România", ambele considerate o reușită analiză asupra consecințelor odiosului pact. Și pe acest subiect jurnalele dialoghează la unison. Dacă imagologia despre un popor, scrisă din interiorul lui, ar comporta o discuție separată pe epoci de istorie, atunci jurnalul lui Sîrbu ar fi un astfel de tratat, scris cu maximă luciditate, de nimic egalat în tot ce s-a scris, fragmentar
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
discursului, dar și discontinuitățile sale. E vizibilă alternarea trăsăturilor dialectale cu cele ale limbii standard; uneori se manifestă chiar explicit conștiința diferențelor lingvistice. Volumul despre germanii din Banat - cu o structură mai variată, cuprinzînd studii introductive de istorie și de imagologie, interviuri ample, transformate în monologuri, dar și fragmente grupate tematic (de exemplu, despre sărbători), fotografii și comentarii la fotografii - are un interes în plus, din punct de vedere lingvistic, prin numeroasele sale mărturii despre fenomenele de bilingvism, în genere despre
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
civilizație. Prin nenumăratele sale materializări, Omul diferit dovedește, în chip paradoxal, că omul real, creatorul său, deși el însuși mereu diferit, mereu altul, rămîne, totuși, în esență, același.“ În fond, cartea lui Lucian Boia reia mai vechea ecuație formulată de imagologi - avem nevoie de celălalt pentru a ne defini pe noi. Străinul, aici Omul diferit, funcționează ca element de autoreferențialitate. Sintagma propusă în carte se suprapune însă doar parțial peste aceea mai veche de celălalt. Alteritatea, arată Lucian Boia, cunoaște două
Chipurile omului diferit by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13082_a_14407]
-
mereu am ratat, dînd naștere la avortoni teoretici. salvarea a venit în urma unui brainstorming cu alcohol din care s-a născut SAFARIKON= estul european că SAFARI pentru camerele vînătorilor din vestul occidentului (sic!) și așa a aparut genul proxim numit IMAGOLOGIE și numărul 13 al revistei intermedia". Cronicarul e pus în dificultate, căci nu poate descrie, nici reproduce citate, nici măcar din poemele publicate în acest număr, dispunerea grafică, amestecul inextricabil de ilustrație și text nelăsîndu-se povestit. Dacă am fi avut loc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
Z. Ornea Imagologia este o relativ nouă disciplină în sfera umanioarelor, cu deosebire în cea literară. Cum ea își propune să reconstituie imaginea unui popor din scrierile despre el în spațiul altuia (sau altora), imagologia este, într-un fel, sora bună cu un
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
Z. Ornea Imagologia este o relativ nouă disciplină în sfera umanioarelor, cu deosebire în cea literară. Cum ea își propune să reconstituie imaginea unui popor din scrierile despre el în spațiul altuia (sau altora), imagologia este, într-un fel, sora bună cu un despărțămînt al antropologiei culturale. Întrebarea care ar trebui pusă, aici, din capul locului, este chiar dacă imaginile despre un popor colectate cu ajutorul imagologiei sînt într-adevăr valide. Se știe că, azi, antropologii care
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
popor din scrierile despre el în spațiul altuia (sau altora), imagologia este, într-un fel, sora bună cu un despărțămînt al antropologiei culturale. Întrebarea care ar trebui pusă, aici, din capul locului, este chiar dacă imaginile despre un popor colectate cu ajutorul imagologiei sînt într-adevăr valide. Se știe că, azi, antropologii care își merită numele neagă hotărît posibilitatea distingerii unor trăsături comune și unificante la macrocolectivităti umane, de felul popoarelor, postulînd că nu operează decît cu individualități (indivizi), cu trăsăturile lor caracteristice
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
Se știe că, azi, antropologii care își merită numele neagă hotărît posibilitatea distingerii unor trăsături comune și unificante la macrocolectivităti umane, de felul popoarelor, postulînd că nu operează decît cu individualități (indivizi), cu trăsăturile lor caracteristice. Iese, astfel, din uz imagologia, la foarte puțină vreme după ce a apărut? Nu e exclus. Ce a mai rămas, azi, valabil din acea Volkerpsihologie apărută în 1860-1870, creatori fiind învățații germani Lazarus și Steinthal, (de care se entuziasmaseră, atunci, la noi, Eminescu și Xenopol) decît
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
teorie despre care s-a scris o imensă bibliografie. Și, totuși, se pot distinge unele trăsături particularizatoare (inclusiv fizionomice) la unele popoare, încît, probabil, antropologia de astăzi va trebui să-și mai mlădieze punctele de vedere, acomodîndu-se. În acest fel, imagologia va continua să funcționeze ca disciplină științifică. Pentru că e, negreșit, interesant (nu știu dacă și util) să descifrezi felul cum un popor se reflectă în imaginea altuia. Mai acum doi ani romanistul și romanistul german dl profesor Klaus Heitmann a
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
e, negreșit, interesant (nu știu dacă și util) să descifrezi felul cum un popor se reflectă în imaginea altuia. Mai acum doi ani romanistul și romanistul german dl profesor Klaus Heitmann a publicat, la Editură Univers, un studiu dens de imagologie despre felul cum apare românul (și poporul român) în scrieri germane. Am comentat, atunci, acea carte în revistă noastră. Dl Dumitru Hîncu publică acum, la aceeași editură, un studiu replică despre felul cum germanul (și germanii) se profilează în scrieri
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
l-a audiat), să-i fi inculcat acea moderație în Revoluția de la 1848 și mai tîrziu, cînd a optat pentru evoluția lentă, deosebindu-se mult de colegii săi munteni, adepți ai caii revoluționare franceze. Dar e asta un element de imagologie, sau identificarea unor surse de influență, care au fost germanice? Cum, sărind peste cîteva decenii bune (chiar dacă dl Hîncu nu o amintește), toata ideologia conservatoare a Junimii este, și ea, de influență germanica, deși, în 1897, în prefață la vol
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
ai Junimii (P.P. Carp, Th. Rosetti, V. Pogor, Iacob Negruzzi). Mai tîrziu, ideologia paseist-antiliberalistă a lui Eminescu se datorează, și ea, influenței culturale germane în spiritul căreia s-a format. Însă, încă o dată, mă întreb: Este asta un element de imagologie în sensul strict al termenului? Revenind la imagologia propriu-zisă, autorul îl aduce în scenă pe Ion Codru-Drăgusanu, cu ale sale însemnări de călătorie prin Germania, în care relevă că prețuita cinste a germanilor nu se prea lasă identificată peste tot
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
Iacob Negruzzi). Mai tîrziu, ideologia paseist-antiliberalistă a lui Eminescu se datorează, și ea, influenței culturale germane în spiritul căreia s-a format. Însă, încă o dată, mă întreb: Este asta un element de imagologie în sensul strict al termenului? Revenind la imagologia propriu-zisă, autorul îl aduce în scenă pe Ion Codru-Drăgusanu, cu ale sale însemnări de călătorie prin Germania, în care relevă că prețuita cinste a germanilor nu se prea lasă identificată peste tot iar divizarea politică a țarii e o prea
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
portrete despre Friederich von Heutz, ambasadorii germani la București Joseph Maria von Radowitz, Bernhard von Bulov, Kinderlen Wachter, Friederich Rosen și unul despre Martha Bibescu. Nu este de prisos să spun că adendda nu face corp comun cu studiul despre imagologie și, oricum, mai potrivite ar fi fost în cartea d-lui Heitmann decît în cea a d-lui Hîncu. Să mai observ că dl Dumitru Hîncu nu cunoaște tehnică editorială a transcrierii textelor vechi, lăsîndu-l pe uo chiar așa, netransformîndu-l
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
Milin, Editura „Marineasa”, Timișoara, 1997, 223, ISBN 973-9185-84-3 223 9. O enigmă care împlinește șapte ani Comunicări, simpozion, Timișoara, 18 - 19 decembrie 1996, Editura „Fundația Academia Civică”, București, 1997, 106 - 111, ISBN 973-97877-4-6 6 10. Identitate și alteritate. Studii de imagologie, Editura Banatica, Reșița, 1996, 149 -155, ISBN 973-99757-6-4 7 11. Baraganska golgota Srba u Rumuniji 1951 - 1956 Miodrag Milin, Liubomir Stepanov, Editura Demokratski savez Srba i Karaševaka u Rumuniji, Temičvar, 1996, 320, ISBN 973-96769-7-9 320 12. Golgota Bărăganului pentru sârbii
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
filosof român specialist în istoria filosofiei, istoriografie filosofica. În prezent preda la Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Vest din Timișoara cursuri de Istoria filosofiei antice și medievale, Istoria filosofiei moderne, Aristotelism, Introducere în imagologie, Istoriografie filosofica, Philosophy aș a Way of Life. Conduce doctorate în istoria filosofiei. În perioada 2008-2011, 2012-2015, 2016-prezent, prodecan al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării. A funcționat și că decan interimar în perioadele decembrie 2011-martie 2012
Claudiu Mesaroș () [Corola-website/Science/326641_a_327970]
-
din România; inter-referențialitate culturală în Europa Centrală și de Sud-est, îndeosebi în Bucovina, poetică, teoria literaturii,traductologie, istoria germanisticii și conducere de doctorate. Domeniile de cercetare sunt - istoria literaturii germane; literatură comparată; literaturi de expresie germană din România; inter-referențialitate culturală; imagologie; istoria și estetica receptării; teoria și practica traducerii. a studiat la liceul "Mihail Kogălniceanu" din Galați, având ca limbi străine rusa și germana. În anul 1963 a susținut examenul de bacalaureat și a devenit licențiat la Facultatea de Limbă și
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
decembrie 1989 și în viața politică din deceniul care a urmat, istoricul Răzvan Theodorescu își continuă opera istoriografică, dar își deplasează discret interesul de la analiza impactului artei medievale asupra societății la tema începuturilor modernității românești și la problemele inerente de imagologie ale acelui proces istoric”, scrie Alex Mihai Stoenescu Istoricul Narcis Dorin Ion a fost director al Direcției Muzee, Colecții, Arte Vizuale din Ministerul Culturii și Cultelor (2002-2003) și director general al Muzeului Național Bran (2003-2016), iar din aprilie 2016 este
La Bookfest, descoperiți plăcerea lecturii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105478_a_106770]