454 matches
-
vigilă de diferite grade de profunzime, putând merge până la starea de comă. În cazul existenței unor leziuni localizate vorbim despre „dezorganizări în sector”, situație în care numai anumite procese psihice sunt afectate (percepții, memorie, limbaj, praxii, instincte etc.). 2) Imaturitatea Imaturitatea este un tip de deficiență care se produce prin oprirea în dezvoltare a sistemului nervos central la copil (prenatal, perinatal sau postnatal). Este o imaturizare anatomică cu consecințe grave asupra formării și maturizării funcțiilor psihice și a personalității globale a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
oprirea în dezvoltare a sistemului nervos central la copil (prenatal, perinatal sau postnatal). Este o imaturizare anatomică cu consecințe grave asupra formării și maturizării funcțiilor psihice și a personalității globale a individului. În sensul acesta se notează două forme de imaturitate. a) Imaturitatea EEG caracterizată prin persistența unui traseu bioelectric instabil în raport cu norma medie. În sensul acesta se descriu două submodele de imaturitate EEG: • modelul lui D. Hill reprezentat prin ritmul thetha dominant post-central, ritmul alpha variant și focare de unde lente
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezvoltare a sistemului nervos central la copil (prenatal, perinatal sau postnatal). Este o imaturizare anatomică cu consecințe grave asupra formării și maturizării funcțiilor psihice și a personalității globale a individului. În sensul acesta se notează două forme de imaturitate. a) Imaturitatea EEG caracterizată prin persistența unui traseu bioelectric instabil în raport cu norma medie. În sensul acesta se descriu două submodele de imaturitate EEG: • modelul lui D. Hill reprezentat prin ritmul thetha dominant post-central, ritmul alpha variant și focare de unde lente temporale posterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și maturizării funcțiilor psihice și a personalității globale a individului. În sensul acesta se notează două forme de imaturitate. a) Imaturitatea EEG caracterizată prin persistența unui traseu bioelectric instabil în raport cu norma medie. În sensul acesta se descriu două submodele de imaturitate EEG: • modelul lui D. Hill reprezentat prin ritmul thetha dominant post-central, ritmul alpha variant și focare de unde lente temporale posterioare; • modelul lui C. Lairy-Bounes reprezentat prin următoarele aspecte EEG: un traseu lent global în raport cu vârsta subiectului, traseu prezentând o sensibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alpha variant și focare de unde lente temporale posterioare; • modelul lui C. Lairy-Bounes reprezentat prin următoarele aspecte EEG: un traseu lent global în raport cu vârsta subiectului, traseu prezentând o sensibilitate particulară la activarea prin hiperpnee, traseu cu unde lente predominent occipitale. b) Imaturitatea emoțională, considerată ca o imaturitate a inhibițiilor reacțiilor emoționale, cu caracter de manifestare explozivă. c) Imaturitatea psiho-motorie considerată ca o stare de „debilitate motorie”. d) Imaturitatea afectivă sau starea de „arierație afectivă” constând din aspecte psihopatologice diferite de tipul dependență
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lente temporale posterioare; • modelul lui C. Lairy-Bounes reprezentat prin următoarele aspecte EEG: un traseu lent global în raport cu vârsta subiectului, traseu prezentând o sensibilitate particulară la activarea prin hiperpnee, traseu cu unde lente predominent occipitale. b) Imaturitatea emoțională, considerată ca o imaturitate a inhibițiilor reacțiilor emoționale, cu caracter de manifestare explozivă. c) Imaturitatea psiho-motorie considerată ca o stare de „debilitate motorie”. d) Imaturitatea afectivă sau starea de „arierație afectivă” constând din aspecte psihopatologice diferite de tipul dependență - independență, securitate-insecuritate, sugestibilitate, posibilitatea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
EEG: un traseu lent global în raport cu vârsta subiectului, traseu prezentând o sensibilitate particulară la activarea prin hiperpnee, traseu cu unde lente predominent occipitale. b) Imaturitatea emoțională, considerată ca o imaturitate a inhibițiilor reacțiilor emoționale, cu caracter de manifestare explozivă. c) Imaturitatea psiho-motorie considerată ca o stare de „debilitate motorie”. d) Imaturitatea afectivă sau starea de „arierație afectivă” constând din aspecte psihopatologice diferite de tipul dependență - independență, securitate-insecuritate, sugestibilitate, posibilitatea sau imposibilitatea de a-și inhiba reacțiile emoționale, posibilitatea sau imposibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o sensibilitate particulară la activarea prin hiperpnee, traseu cu unde lente predominent occipitale. b) Imaturitatea emoțională, considerată ca o imaturitate a inhibițiilor reacțiilor emoționale, cu caracter de manifestare explozivă. c) Imaturitatea psiho-motorie considerată ca o stare de „debilitate motorie”. d) Imaturitatea afectivă sau starea de „arierație afectivă” constând din aspecte psihopatologice diferite de tipul dependență - independență, securitate-insecuritate, sugestibilitate, posibilitatea sau imposibilitatea de a-și inhiba reacțiile emoționale, posibilitatea sau imposibilitatea de a efectua judecăți intelectuale și nonafective, posibilitatea sau imposibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau talie exagerată, hiperstatură (gigantism), microsau macrocefalie, hidrocefalie, urechi asimetrice, asimetrie facială, defecte de închidere a liniei mediane (buză de iepure, gură de lup), defecte de implantare ale dinților, nas în șea, prognatism, malformații ale membrelor, ale feței și capului, imaturitatea organelor genitale etc.; - stigmate psihice: oprirea în dezvoltarea psiho-intelectuală, imaturitate afectivă, nedezvoltarea limbajului, instabilitate, impulsivitate, dificultăți de adaptare-integrare socială, amoralitate, conduite agresive etc.; d) atitudinile bolnavului: umilă, neliniștită, agresivă, orgolioasă, rezervat sau agitat etc.; e) ținută și igienă personală: neglijentă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asimetrie facială, defecte de închidere a liniei mediane (buză de iepure, gură de lup), defecte de implantare ale dinților, nas în șea, prognatism, malformații ale membrelor, ale feței și capului, imaturitatea organelor genitale etc.; - stigmate psihice: oprirea în dezvoltarea psiho-intelectuală, imaturitate afectivă, nedezvoltarea limbajului, instabilitate, impulsivitate, dificultăți de adaptare-integrare socială, amoralitate, conduite agresive etc.; d) atitudinile bolnavului: umilă, neliniștită, agresivă, orgolioasă, rezervat sau agitat etc.; e) ținută și igienă personală: neglijentă, îngrijită, excentrică, lipsă de igienă personală etc.; f) comunicare: bolnavul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este complet dezvoltată, ea are un caracter inegal, dizarmonic, iar raporturile dintre diferitele instanțe care o compun nu sunt precis determinate. Acest model psihopatologic, reprezintă de fapt un tip constituțional vicios și el este ilustrat clinic prin sindroamele psihoaptice. 5) Imaturitatea Imaturitatea este un proces anormal legat de principiul dezvoltării-maturizării emoțional-afective a persoanei. Ea se caracterizează printr-o stare de imaturitate emoțional-afectivă - nevoia de protecție, dependența de alte persoane, conduite afectiv-emoționale neconforme cu vârsta cronologică. Ea se datorează unor carențe afective
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
complet dezvoltată, ea are un caracter inegal, dizarmonic, iar raporturile dintre diferitele instanțe care o compun nu sunt precis determinate. Acest model psihopatologic, reprezintă de fapt un tip constituțional vicios și el este ilustrat clinic prin sindroamele psihoaptice. 5) Imaturitatea Imaturitatea este un proces anormal legat de principiul dezvoltării-maturizării emoțional-afective a persoanei. Ea se caracterizează printr-o stare de imaturitate emoțional-afectivă - nevoia de protecție, dependența de alte persoane, conduite afectiv-emoționale neconforme cu vârsta cronologică. Ea se datorează unor carențe afective, factorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
determinate. Acest model psihopatologic, reprezintă de fapt un tip constituțional vicios și el este ilustrat clinic prin sindroamele psihoaptice. 5) Imaturitatea Imaturitatea este un proces anormal legat de principiul dezvoltării-maturizării emoțional-afective a persoanei. Ea se caracterizează printr-o stare de imaturitate emoțional-afectivă - nevoia de protecție, dependența de alte persoane, conduite afectiv-emoționale neconforme cu vârsta cronologică. Ea se datorează unor carențe afective, factorilor psihotraumatizanți sau frustrărilor infantile, absenței unor modele afective pozitive și, în final, unei nerezolvări a situației oedipiene a persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologie, depinde de cunoașterea organizării acesteia și de înțelegerea dinamicii sale. Aceste aspecte esențiale vor constitui importante repere ulterioare în înțelegerea fenomenelor psihice morbide din sfera psihopatologiei. 7) Dependența Dependența este o stare particulară, caracterizată printr-o regresiune sau o imaturitate, de regulă emoțional-afectivă a persoanei și care duce la instalarea unui tip de comportament subordonat altei persoane. Fenomenul apare frecvent în cursul stărilor de boală, de convalescență sau de handicap, ca o consecință a slăbirii Eului sau ca expresie a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
jos, prin analiza distribuției afecțiunilor psihice în raport cu vârstele individului (C. Enăchescu). a) Grupa de vârstă cuprinsă între 0...15 ani prezintă următoarele caracteristici: interese psiho-biologice legate de dezvoltarea generală a persoanei. Acestei perioade îi sunt specifice următoarele tipuri de tulburări: imaturitate sau întârziere în maturizarea afectivă și intelectuală, stări complexuale, tulburări de comportament. b) Grupa de vârstă cuprinsă între 16...20 ani prezintă următoarele caracteristici: interese psiho-biologice în raport cu dezvoltarea personalității, rezolvarea situației oedipiene, dobândirea identității, nevoia de libertate, de prestigiu, de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dificultăți de comunicare, consecințele unor evenimente sau situații negative de eșec cu care s-a confruntat individul (frustrări, complexe, situații castratoare, carențe afective etc.), dificultăți de dezvoltare și maturizare afectivă și morală primare sau legate de mediul de viață (dependență, imaturitate, situație oedipiană nerezolvată, devianțe de comportament). Toate aspectele mai sus menționate, vor fi analizate pe larg în cele ce urmează. Secțiunea a III-a PSIHOPATOLOGIE NOSOLOGICĂ Psihopatologia nosologică are ca obiect studiul fenomenelor psihice morbide organizate sistematic sub forma bolilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt oameni care „nu numai pentru ei, ci și pentru alții sunt o povară” greu de suportat. Alți autori pun accentul pe dificultățile de „adaptare-integrare” socială, familială, școlară sau profesională, pe incapacitatea de a se auto-conduce și în special pe imaturitatea afectivă și tulburările lor caracteriale (Kahn, Homburger, Gruhle, Rothacker, Strumpfel). Dificultatea de a defini psihopatiile derivă și din natura psihopatologica a acestora, profund diferită de alte forme de manifestare ale anormalității psihice. Astfel, în evaluarea anormalității psihice, Binder aduce în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Eului, izolare narcisică cu tendință la autism, dispoziție tristă, depresie. 3) Dezvoltările isterice Acestea se consideră a fi legate de complexele sexuale ale bolnavului fixate încă din copilăria acestuia (S. Freud). Se notează existența unei sugestibilități crescute, tendința la exhibiționism, imaturitate emoțional-afectivă, tendința la forme de conversiune isterică. În psihobiografia acestor indivizi se notează existența unor carențe emoțional-afective familiale în copilărie (absența tatălui, mame care și-au neglijat rolul etc.). 4) Dezvoltările ipohondriace Acest tip de tulburări sunt puse în legătură cu patologia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alcoolicului se caracterizează prin următoarele aspecte: - slăbirea forței morale, - tulburări de caracter, - o anumită stare de dezechilibru psihic, - dificultăți de adaptare-integrare socială, - tulburări legate de sfera sexualității, - un tip de constituție de natură psihastenică, - intelect de limită, - labilitate emoțională cu imaturitate afectivă, - stări complexuale, în special complexe de inferioritate, - situații de dependență. Am putea considera aspectele mai sus enumerate ca fiind proprii naturii individului, sau având un caracter „endogen”. La acestea se mai adaugă o serie de factori exteriori, „exogeni” care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este vorba de oameni inteligenți, dar imaturi afectiv. Trăirile acestora favorizează dezvoltarea delirantă prin conflicte morale care pun individul într-o stare de inferioritate. În rezumat, este vorba de un sentiment de culpabilitate în relațiile bolnavului cu ceilalți și o imaturitate afectivă cu dificultăți de adaptare-integrare socială. Din acest motiv, circumstanțele pot favoriza declanșarea delirului. 2) Delirul de persecuție În acest caz bolnavul vede ceea ce se petrece în jurul său interpretând aceste evenimente ca pe ceva îndreptat împotriva sa. El devine suspicios
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceilalți și, în mod special, de a fi tratat medical. Corelată cu aspectul de mai sus, este și dorința inconștientă a individului, de „a fi bolnav” pentru a se afla sub ocrotire medicală. Toate aceste aspecte enumerate traduc a anumită imaturitate emoțional-afectivă și o regresiune a Eului, care este „comparată” cu „refugiul în boală”. Rezultă în mod clar, din cele de mai sus, că în situația bolilor autogene sau a celor iatrogene, individul construiește suferințele într-o manieră auto-sugestivă sau hetero-sugestivă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conștiinței morale, respectiv Supra-Eul acestuia. În sfera dificultăților de dezvoltare capabile de a duce la suferințe psiho-morale, notăm următoarele: stările de dependență ale individului de alte persoane, fapt care traduc un Eu slab, dominat de Eul tare al altei persoane, imaturități afective sau carențe afective, stări de frustrare și de o importanță majoră, o situație oedipiană nerezolvată. 5) Dificultăți de motivație individuală Motivația reprezintă stimulentul care declanșează și menține starea de tensiune psiho-morală a Eului. Ea este cea care alimentează conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
elementele comune ale acestor suferințe? Persoanele cu risc pentru suferințele psiho-morale sunt persoanele instabile, imprevizibile, cu un dezechilibru sufletesc și moral interior, cele a căror conștiință morală este imatură sau, ceea ce este deosebit de grav, cele care au o conștiință morbidă. Imaturitatea afectivă este accentuată de situațiile frustrante sau castratoare ale vieții, de absența modelelor parentale, de o situație oedipiană nerezolvată. Ele și-o caută permanent. Sunt într-o permanentă cursă cu propria lor persoană. Schimbă situații. Sunt instabile. Nu se pot
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
discuție două probleme: sinceritatea și minciuna (A. Porot). Dincolo de aceste aspecte, trebuie să vedem ce „evenimente” existente în „psihobiografia” acestor indivizi contribuie la adoptarea unor asemenea „atitudini-conduite”. Acestea sunt reprezentate prin următoarele: carențe emoțional-afective, frustrări, timiditate constituțională, dificultăți de adaptare-integrare, imaturitate afectivă sau situații de dependență afectivă, intelect de limită sau diferite grade de debilitate mintală, complexe de inferioritate, trăsături de personalitate de tip paranoiac, tulburări caracteriale, regresiune afectivă, ca o reacție de „retragere-apărare” în fața unor evenimente sau situații resimțite ca
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ieși. Aceste persoane au sentimentul unei constrângeri interioare de care doresc să se elibereze, dar fără să poată reuși. 7) Existența dependentă și de refugiu Este caracteristică persoanelor care au suferit eșecuri grave, celor care prezintă un anumit grad de imaturitate intelectuală sau afectivă, personalități frustrate, cu o situație oedipiană nerezolvată, lipsite de modele parentale sau cu carențe afective și educaționale. Incapabili de a se conduce singuri, de a putea lua o decizie, de a se putea fixa și adapta într-
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]