1,199 matches
-
o stare de romantism exacerbat, iar prezența Anei Barbu alături de Fuego a fost, probabil, momentul în care feminitatea s-a contopit cu puterea, iar glasurile au murmurat dragostea pentru cântec și pentru publicul care a trăit la unison cu Fuego, imensitatea dorului și a trăirilor, copleșindu-l cu aplauze . Surprizele nu au lipsit din cadrul concertelor. De la momente pasionale de tango argentinian pe acorduri de Gotan Project, până la un trio de excepție între Fuego, Yan Raiburg și Ion Suruceanu. Și poate cea
CE SERI MINUNATE! – CONCERTE, FUEGO LA CHIŞINĂU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359420_a_360749]
-
mărimea 8 la puterea 64 de Stele arzătoare cu opt raze, cu 64 de Octave. Am numit acest fenomen “Octomorfoza stelei arzătoare de bioluminiscență solară”. Astfel încât noi, oamenii, la nivel social planetar, nu suntem altceva decât niște “note muzicale în imensitatea variațiunilor de ritmuri cosmice și istorice, într-o uriașă Simfonie a Durerii și Fericirii umane” (am citat din memorie din opera lui Vasile Pârvan - un renumit savant și arheolog român preocupat de preistoria geto-dacilor și în mod special de civilizația
CUVANTUL AUTORULUI DESPRE JURNALUL DE ATELIER de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360376_a_361705]
-
face să te simți ușor, liber și gânditor; toate acestea le-am simțit în timp ce mă plimbam pe ”aleea inimii”... Poate, faptul că acel parfum minunat ce dansa printre teii înfloriți, invitându-mă să îmi umplu ființa cu el, sau, poate, imensitatea stelelor ce luceau deasupra mea, m-au vrăjit și m-au făcut să-mi iau...zborul alături de gândul meu...; mă aflam ACASĂ, acolo unde am văzut pentru prima dată lumina zilei... Ce frumos miroseau teii de lângă casa părintească! Ce minunate
PARFUMUL...FERMECAT de DOINA THEISS în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360430_a_361759]
-
Am împlinit 70 de ani si scriu versuri de dragoste mai abitir că pe vremea locotenenței vârstei mele. Nu mă interesează câți ani am. Nici cât e ceasul, in ce an, secol sau mileniu suntem. Dacă timpul ne paradește prin imensitatea lui, atunci și eu îl sfidez și treaba merge foarte bine. „Contest noțiunea de inspirație” - Că poet, unde vă simțiți mai inspirat să scrieți, în România sau în Canada? - Chestia asta cu inspirația, la mine n-are rezonanță. În România
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
soarele-i ades de...nori acoperit Dar credeam, cu tine, viața ne va duce Pe drumul fericirii ce-i veșnic...înverzit! O viață ne-a fost dată și numai una...doar! De ce atunci amarul ia locul dulce-al mierii? De ce imensitatea o-nghesui în... culoar? De ce în ziua caldă simt pragul rece-al serii? Otrava trădării în inimă-mi pătrunde. Sufletul e-o rană ce nu se va închide. La orice întrebare, durerea-mi va răspunde, Chiar dacă Iertării... ușa voi deschide
O VIAŢĂ NE-A FOST DATĂ ŞI NUMAI UNA...DOAR! de DOINA THEISS în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360740_a_362069]
-
municipiului Cluj-Napoca, Ioan-Aurel Pop, rectorul UBB, Gavril Toderean, membru corespondent al Academiei Române, Liviu Mircea, cercetător științific etc. Omul este net superior tuturor viețuitoarelor planetei Pământ. Pe acesta nu-l sperie nimic, nici măreția Pământului, nici adâncurile mărilor și oceanelor, nici imensitatea spațiului aerian și cosmic. Nimicnicia omului, dar și neștiința acestuia îl determină să creadă că într-o zi va descoperi acea graniță a spațiului, la care visează mereu. Primul pas a fost făcut prin trimiterea primului satelit în spațiul cosmic
ODATĂ AM ZBURAT ÎN COSMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359806_a_361135]
-
Ce faci tu azi, în eternitatea ta albastră Unde-ai plecat, te-ai topit în văzduh, părăsindu-ne Fără să privești înapoi Ca și cum acolo te aștepta rostul tău cel mai viu? Cum îți petreci tu vremea în acea curgere A imensității de neînțeles și în care Gândul meu nu te mai poate urma? E și acolo soare și bucurie, tristeți ori senin? Vor fi fiind și acolo flori pe care să le uzi Cu chipurile noastre-nrămate-n priviri Ca să le dai dimineața
DE ZIUA MAMEI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359956_a_361285]
-
el cerul, așa cum procedase pe plajă, când l-a făcut să întoarcă capul spre ea: „Emilian, dacă îți este dor și te gândești la mine, atunci privește cerul nopții și imaginează-ți că eu pot fi o stea. Caută în imensitatea cerului și descoperă-mă. Dacă mă vei găsi, voi fi steaua ta norocoasă. Nu mai tu mă poți vedea, eu pentru tine voi fi mereu acolo pe bolta cerească, să-ți veghez somnul și gândurile. Deschide larg fereastra inimii și
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359902_a_361231]
-
s-au apucat să strângă scoicile, îndesându-și-le lacomi prin buzunare. Apoi, când după o vreme, buzunarele se dovediseră neîncăpătoare pentru toată această comoară pe care mare nu înceta să o reverse pe țărm, s-au oprit privind lung imensitatea aceea de apă limpede ce se spărgea clipocind în valuri mici pe țărm. Unul după altul, fără încetare, lin, sau uneori împroșcând cu stropi strălucitori în lumina soarelui ce se răsfăța pe cerul fără nori al unui februarie primăvăratec, fiecare
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
venit să văd ce pregătești ? -Nimic deosebit, am băgat la cuptor niște ficăței de pui, sunt gata mintenaș. Petre s-a ridicat în picioare s-a apropiat de Olga, i-a luat mâna, a pupat-o apăsat și, privind în imensitatea ochilor ei, a sărutat-o, la început timid,apoi cu toată dragostea lui. Îmbrățișarea bărbatului nu a luat-o pe nepregătite, pentru asta venise în bucătărie, pentru a-l simți aproape de ea, pentru a se abandona în brațele lui. Tot
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340497_a_341826]
-
deveni și tu un fel de creatură, un „ceva”. Ce va fi acel ceva? Ce vei deveni tu, cine vei fi când se va termina totul? De filosofie treci repede, pentru că crezi în ceea ce faci. Dar imediat te lovește execuția. Imensitatea muncii, complexitatea ei. Suntem puțini, nu avem bani, nu avem oameni. De unde începem? Cu ceva clar. Prin a spune ceva clar. Prin a ne asuma riscul de a ne ridica și a zice noi vom face asta, fără să știm
Cum m-am apucat de politică () [Corola-blog/BlogPost/338297_a_339626]
-
noi încercam s-o înduplecăm pe țața neagră cu coasă...o rugam să ne mai lase oleacă, poate prindem clipa în care avem să ne atingem iubitele, nevestele, copiii, părinții...Vreau să vă spun că pe această țață neagră, în imensitatea albului răscolit de Crivăț, o vedeam în milioane de exemplare, apropiindu-se din toate părțile...(câte o moarte, sau chiar câte două morți, sau chiar câte mai multe morți pentru fiecare, nu?)...Încercam să ne îmbărbătăm, să ne luăm cu
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) () [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
câine și păpușă, că tata mă are numai pe mine, că mama a murit, anul trecut, de sărăcie și de supărare...!”... Uite, puștiul zoios se apropie de câine, ăsta nu zice nici un ham, ia păpușa și se îndepărtează tustrei înspre imensitatea necunoscutului de lângă noi! Uite, puștiul se apropie de ograda uitării și îmi face semn cu mâna, și cu câinele, și cu păpușa!... Sigur că da: a venit toamna...și văd cum se usucă și cad ultimele clipe ale poeziei pe
Marele necunoscut de lângă noi () [Corola-blog/BlogPost/340006_a_341335]
-
ei, e-un zămbet viu pe-ale nopții vise arse, Sufletul rănit de ani are-un plâns mocnit de înger. Umerii prin crângul serii au un șal de nor albind, Mâinile-s ca două raze peste marea înspumată, Ea străpunge imensitatea, curcubeu viu înflorind, Viața cea nocturnă, mută,în străfunduri lin înoată. Cu lungi haine de lumină se încumetă să umble Prin dumbrăvi întunecate arse-n vară de mult soare, Deșteptate de-a ta rază, adormite-n pale umbre, Frunze-n
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
pe care o am și acum, recondiționată la un ultim atelier, poate, de aici. De lângă magazinul Indian, de pe Ne(r)va?. Mi-a plăcut foarte mult în Rusia. Clădirile ei imense, care erau strivite însă, și păreau niște furnici, în imensitatea cerului, și a spațiului liber, rus. Mi-au plăcut oamenii. Liniștiți. Curați. Frumos îmbrăcați. Mașinile. Sobre. Puține. Trenul. De la Moscova, la Leningrad. Am dormit în cușete. Mi-a plăcut că nu existau bețivi. Și dacă apăreau bețivi, sau scandalagii, sau
Liviu Florian Jianu: Scrisoare către Putin. Epistolă de colecție () [Corola-blog/BlogPost/339267_a_340596]
-
scumpă pentru toți,/ Fără de preț, cea mai gustoasă.// (În vară) Cade dulce văzduhul în prag -/ Apa, vântul cuprinse-n parfum,/ Când se-nalță luna cu drag/ Peste nopțile lungi din cătun.// (Splendoarea Carpaților) Secvențe ale naturii sunt surprinse și în Imensitate, Munții Caraiman, Noiembrie dezvăluind farmecul și bucuriile simple care ne înconjoară. Suna prin crengi c-un freamăt lung/ Septembrie pierdut în zare/ Prin negura răcelii vechi/ Cu bucuria ce tresare.// (Septembrie) O dragoste deosebită se simte în creația sa pentru
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
zoologie al Universității a IV-a de Stat și director al Institutului de Zoologie din Moscova, aflat pe strada Herzen. În jurul profesorului specializat în broaște (o splendida specializare!) gravitează toate cuvintele din „Ouăle fatale”. Sârmane cuvinte! Bieți sateliți zdrobiți de imensitatea acestei planete. Cartea, scrisă de Mihail Bulgakov, a fost publicată în anul 1924, anul morții lui Lenin. Dar nu doar despre comunism e vorba aici. Că orice creator, Bulgakov, desigur, isi râde de ei, ironizează bolșevismul de război și toate
Mihail Bulgakov: Ouăle fatale. Diavoliada. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339450_a_340779]
-
categoriile de beneficiari. Analiză minuțioasă și pertinentă, concretizată și într-un Dicționar al scriitorilor gălățeni , pe același segment geografic. Ceea ce reușește autorul să demonstreze e faptul că Galațiul, a încetat demult să mai fie o provincie marginalizată și pierdută în imensitatea producțiilor culturale de centru (unele devenite producții de serie, în sintonie cu cererea de piață), ci a intrat cu pași măsurați și drepți în circuitul valorilor naționale și universale, menite să ne reprezinte pe podiumul unei eventuale competiții culturale. Instituții
ED. CONVORBIRI LITERARE, IAŞI, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342001_a_343330]
-
albe spînzurate pe garduri nu contestă pămîntul care le hrănește oricît de bine mi-aș justifica nevoia de dragoste îmi aud bătăile inimii ca o corabie înfiptă în nisip cînd se retrage marea, apoi urmele tale o înserare curgînd spre imensitate plină de parfumuri sălbatice și corbii care-și caută cuiburile zburînd repeziți cîte doi, cîte patru și iar cîte doi, inversul este imposibil întocmai cum arborii nu pot trăi fără rădăcini la întoarcerea de la vreo ceremonie festivă mă cuprinde dorul
MĂTASE CHINEZEASCĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342051_a_343380]
-
aici, un copil ceva mai mare, reîntorcându-secu gândul în Brașovul copilăriei, zburând spre alte înălțimi de data aceasta, spre înălțimea lirică a liniștii interioare amestecate cu fericirea rurală, în calendarul necruțător al spațiului și al timpului. Intuiesc și trăiesc simțind imensitatea acestui loc prin toți porii, cu inima și mintea vibrându-mi la unison. Frumusețea Prescott-ului și a împrejurimilor lui, a acestui spațiu infinit mă transpune într-un univers real de copil care desenează o lume mai bună, mai fără de păcate
PRESCOTT, O SCENĂ MIRIFICĂ PE HARTA ARIZONEI! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341731_a_343060]
-
timpul a luat o pauză, el se analiza pe el însuși. Își punea întrebări existențiale. În ce ritm să-și continue drumul? În cel obișnuit sau în cel neobișnuit? Apariția ei parcă ar fi o insulă descoperită peste noapte, în imensitatea apelor. Își pune jos bățul de pescuit și se uită către mal. Peste două ore tot malul îl scrutează din priviri. Observă, că bățul e tras de pești, nu-i pasă. Din partea lui să-l tragă și în apă, dacă
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
-i anunțe pe ceilalți măcar printr-un bilet lăsat pe masă, că nu poate sau că n-are chef să se mai ocupe și-l lăsa singur... Și uite, până și acum, mă uit la el cum zace pierdut în imensitatea patului ce pare să-l înghită, că a rămas doar o așchie de om cu priviri de șoricel speriat și totuși chiar și din așchia asta, aceeași voce încăpățânată încearcă să-și mai impună vrerea, spre deruta celorlalți, chiar dacă vrerea
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
lemn găunos, mâncat în interior de dhudula, isi fauri în grabă un didgeridoo și începu să scoată din el niște sunete ciudate pe care le știa de la tatăl său. Erau sunetele care trebuiau să-l găsească pe cel căutat în imensitatea marelui deșert. Didgeridoo este un instrument muzical al aborigenilor și seamănă cu buciumul românesc. Nu după mult timp îi răspunse un alt didgeridoo care îi cerea să se apropie. Era Boorthana, marele vraci păros. Semăna foarte mult cu Yeti, omul
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
vaste rețele de complexuri militaro-strategice, constituite de-a lungul timpului de marile puteri riverane c Am pășit stingher pe nisipul fin al plajei din dreptul lui Lincoln Park, vrăjit de-a dreptul de importanța clipei acestui insolit contact, răvășit de imensitatea orizontului lichefiat, de tocmirea simetrică a apusului celest cu ceața subțire, împânzită policrom de razele unui soare aproape “înghițit” de ocean și lucind puțin învolburat necuprinsul din fața ochilor. Nisipul plajei îmi ardea tălpile și eu mă istoveam să încerc cât
ÎNTÂLNIRE CU OCEANUL PACIFIC LA SAN FRANCISCO! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341734_a_343063]
-
pentru mine. E drept, nu întotdeauna ceea ce-ți propui merge. Ca și în știință. Și-atunci te răcești, abandonezi, poate revii altădată. Cu peisajele, de pildă, eu am felul meu de a privi și reda. In natură, mă copleșește imensitatea. Dar nu renunț, firește. Și-atunci încerc să reduc ceea ce văd. Incerc să ajung la această imensitate prin fragmente, printr-un fel de sinteză subiectivă. Nu renunț de loc la această grandoare, la imensitate, dar o redau cu unitățile mele
„MUGUR ALB, ŞI ROZ, ŞI PUR...” – CONVORBIRE CU PICTORIŢA MIRIAM COJOCARU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340578_a_341907]