6,988 matches
-
privilegiu. Cu referire la deputați și senatori, se arată că indemnizația pentru limită de vârstă este justificată de rolul Parlamentului în ordinea constituțională, complexitatea activității și răspunderea pe care o presupune exercitarea mandatului, fiind necesară pentru garantarea integrității, independenței și imparțialității demnitarilor. ... 18. Cu privire la rolul Parlamentului în sistemul de putere sunt invocate Deciziile Curții Constituționale nr. 279 din 22 martie 2006 și nr. 900 din 15 decembrie 2020, potrivit cărora nu pot fi eliminate pensiile al căror temei îl
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
25 octombrie 2016, permite menținerea suspendării plăților către creditori numai în măsura în care, în cazul fiecărui contract de credit în parte, sunt îndeplinite criterii obiective, respectiv condițiile existenței impreviziunii, și care vor fi evaluate în condiții de independență și imparțialitate de către instanțele de judecată, în acest fel creditorii beneficiind de suficiente garanții că dreptul lor de proprietate nu poate fi atins în substanța sa prin reglementarea, în favoarea debitorilor, a prerogativei prevăzute de art. 7 alin. (4) din Legea
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
autorul a învederat faptul că procedura de cameră preliminară, fiind o fază premergătoare fazei de judecată, trebuie să fie înțeleasă din perspectiva exigențelor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și din perspectiva exigențelor de imparțialitate a instanței de judecată. Susține că, prin caracterul nepublic al acestei proceduri, se încalcă prevederile art. 21 din Constituție și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 6. Tribunalul București - Secția I penală, contrar
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
prin considerentele dezvoltate în Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, s-a reținut că modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de 5 judecători încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție prin prisma exigențelor de independență și imparțialitate obiectivă care trebuie să caracterizeze orice instanță judecătorească (într-o chestiune care, de asemenea, reclama repartizarea aleatorie). Reține că, în cauză, din motivele invocate rezultă că cererea are ca finalitate modificarea dispozițiilor de lege supuse controlului, solicitare care, potrivit dispozițiilor
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
repartizarea cauzelor în mod aleatoriu este o normă de organizare judiciară cu rang de principiu, instituită prin art. 11 și art. 53 din Legea nr. 304/2004 cu scopul de a conferi o garanție în plus independenței funcționale a judecătorului și imparțialității actului de justiție, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatică. Art. 139 din aceeași lege deleagă însă Consiliului Superior al Magistraturii atribuția de a adopta norme secundare în vederea organizării executării legii și îi conferă o anumită marjă de
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală în raport cu prevederile din Constituție invocate. Redactarea dată de legiuitor permite o abordare flexibilă în privința stabilirii completului de judecată competent să soluționeze aceste cereri, asigurând, totodată, exigențele de imparțialitate a instanței de judecată, prin stabilirea expresă a regulii în sensul că întotdeauna acest complet trebuie să fie „altul“ decât cel din care face parte judecătorul recuzat. În măsura în care, prin acte de aplicare a legii, precum Regulamentul de
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
în derularea procedurii de cercetare disciplinară; să aducă la cunoștința președintelui comisiei de disciplină orice ingerință în activitatea lor din partea unor persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese care ar putea să le afecteze independența sau imparțialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea; să participe la ședințele de lucru, stabilite potrivit procedurii de cercetare disciplinară; să respecte confidențialitatea deliberărilor și a datelor cu caracter personal, în condițiile legii; să nu își exprime public opinia
REGULAMENT din 13 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255585]
-
instituirii acestei incompatibilități este necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către personalul silvic a atribuțiilor ce le revin potrivit legii, în deplină concordanță cu principiile care stau la baza exercitării funcției și/sau profesiei de către personalul silvic, și anume: legalitate, imparțialitate și obiectivitate, transparență, profesionalism, eficiență și eficacitate, responsabilitate, în conformitate cu art. 37 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000. ... 19. În ceea ce privește invocarea art. 1 alin. (5) din Constituție, prin prisma neclarității sintagmei „care desfășoară activitate
DECIZIA nr. 148 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256581]
-
ansamblul reglementărilor privind statutul polițistului, Curtea reține că, potrivit art. 3 din Legea nr. 360/2002, polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, cu respectarea principiilor imparțialității, nediscriminării, proporționalității și gradualității. Ca expresie a acestor principii, în cap. III secțiunea a 2-a din Legea nr. 360/2002 sunt reglementate îndatoririle polițistului. Printre acestea, Curtea reține că, potrivit art. 41 lit. d) și h) și art. 42 lit.
DECIZIA nr. 623 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256689]
-
din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 991/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 813 din 7 septembrie 2005, stabilește că principiile care guvernează conduita profesională a polițistului sunt: legalitatea; egalitatea, imparțialitatea și nediscriminarea; transparența; capacitatea și datoria de exprimare; disponibilitatea; prioritatea interesului public; profesionalismul; confidențialitatea; respectul și integritatea morală; independența operațională și loialitatea. De asemenea, cap. II din Codul de etică și deontologie al polițistului instituie normele de conduită profesională a
DECIZIA nr. 623 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256689]
-
realizează de persoane care nu sunt organe de urmărire penală și nu fac parte din autoritatea judecătorească, încălcându-se prevederile art. 124 și 131 din Constituție. Se susține că, neexistând motive de nelegalitate invocate temeinic și în deplină independență și imparțialitate, organele statului român fac aprecieri eronate și părtinitoare cu scopul înlăturării din profesie a membrilor grupării UNBR condusă de Pompiliu Bota și, mai ales, al condamnării acestora. ... 10. În ceea ce privește art. 83 din Codul de procedură civilă, se
DECIZIA nr. 70 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257367]
-
de a fi prezente sau reprezentate în ședința la care se administrează proba, iar declarația martorului este înregistrată, se asigură suficiente garanții pentru a se putea considera că părțile nu sunt vătămate, iar administrarea probelor se face în condiții de imparțialitate. ... 23. În cuprinsul Codului de procedură civilă există o serie de garanții menite să garanteze participanților la procesul civil posibilitatea de a se asigura de veridicitatea consemnărilor grefierilor. ... 24. În susținerea caracterului neconstituțional al dispozițiilor legale criticate s-a invocat
DECIZIA nr. 279 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257321]
-
afle într-una din situațiile de mai jos: să fie subiectul unui conflict de interese definit în conformitate cu prevederile naţionale/comunitare în vigoare sau să se afle într-o situaţie care are sau poate avea ca efect compromiterea obiectivității și imparțialității procesului de evaluare, contractare și implementare a proiectului. să se afle în situația de a induce grav în eroare MDLPA, prin furnizarea de informaţii incorecte în cadrul prezentului apel de proiecte sau a altor apeluri de proiecte derulate în cadrul
GHID SPECIFIC din 24 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256761]
-
constatată de către instanță, care a încălcat dispozițiile procesuale referitoare la principiile fundamentale ce guvernează desfășurarea procesului penal, să nu mai poată lua parte la efectuarea unor acte procesuale importante, pentru a se înlătura suspiciunile care planau asupra obiectivității și imparțialității modului de soluționare a cauzei. ... 6. Se arată că noul Cod de procedură penală a abrogat instituția incompatibilității procurorului și a organului de urmărire penală care au efectuat acte de urmărire penală în cauză în situația restituirii cauzei la parchet
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
cu una dintre părți, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora; a fost expert sau martor, în cauză; este tutore sau curator al unei părți sau al unui subiect procesual principal; există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată. ... 24. Astfel, legiuitorul a exclus dintre cauzele de incompatibilitate ale procurorului ipoteza, prevăzută la art. 64 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală, în care acesta a efectuat, în cauză, acte de urmărire penală sau
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
legale. ... 26. Cu toate acestea, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a prevederilor art. 65 alin. (1) cu cele ale art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, procurorul este incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea sa este afectată. ... 27. Așa fiind, în ipoteza restituirii cauzei la parchet de către judecătorul de cameră preliminară, dacă există suspiciuni în privința imparțialității procurorului, acesta poate fi recuzat, conform art. 67 alin. (1) din Codul de procedură penală. ... 28
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
lit. f) din Codul de procedură penală, procurorul este incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea sa este afectată. ... 27. Așa fiind, în ipoteza restituirii cauzei la parchet de către judecătorul de cameră preliminară, dacă există suspiciuni în privința imparțialității procurorului, acesta poate fi recuzat, conform art. 67 alin. (1) din Codul de procedură penală. ... 28. Totodată, actele de cercetare penală efectuate de procuror, ca urmare a restituirii cauzei la parchet, conform art. 346 alin. (3) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
a fost prevăzută de legiuitor în lipsa cazului de incompatibilitate a procurorului prevăzut în prezent la art. 65 alin. (1) coroborat cu art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, referitor la existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea acestuia este afectată. ... 32. Pe de altă parte, Curtea reține că, prin Codul de procedură penală în vigoare, legiuitorul a schimbat întreaga arhitectură a procesului penal și, totodată, concepția care stă la baza desfășurării acestuia, prin sporirea rolului fazei urmăririi
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
penale apare ca fiind singura firească. ... 37. Pe de altă parte, Codul de procedură penală actual prevede cazul de incompatibilitate de la art. 64 lit. f) din Codul de procedură penală menit să răspundă oricăror ipoteze de fapt în care imparțialitatea organului de urmărire penală ar fi afectată. Așadar, cum textul nu limitează, orice motiv de fapt care poate ridica o suspiciune de imparțialitate cu privire la organul de urmărire penală (inclusiv motive precum cele invocate în cauză de autoarea excepției
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
64 lit. f) din Codul de procedură penală menit să răspundă oricăror ipoteze de fapt în care imparțialitatea organului de urmărire penală ar fi afectată. Așadar, cum textul nu limitează, orice motiv de fapt care poate ridica o suspiciune de imparțialitate cu privire la organul de urmărire penală (inclusiv motive precum cele invocate în cauză de autoarea excepției) face deplin aplicabil acest caz de incompatibilitate. ... 38. Așadar, Curtea constată că autoarea excepției de neconstituționalitate dorește reglementarea unui caz de incompatibilitate absolut
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
procedură declarate nule de către judecător. Curtea reține însă că o reglementare suplă și flexibilă, cum este cea de la art. 64 lit. f) din Codul de procedură penală, este mult mai acoperitoare, asigurând remedierea eventualelor suspiciuni de lipsă de imparțialitate. Or, imparțialitatea procurorului nu poate fi prezumată, acesta trebuind a fi demonstrată și apreciată, de la caz la caz. ... 39. Astfel, modificarea în cuprinsul noului Cod de procedură penală a cazurilor de incompatibilitate a procurorului constituie o consecință a noii
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
nule de către judecător. Curtea reține însă că o reglementare suplă și flexibilă, cum este cea de la art. 64 lit. f) din Codul de procedură penală, este mult mai acoperitoare, asigurând remedierea eventualelor suspiciuni de lipsă de imparțialitate. Or, imparțialitatea procurorului nu poate fi prezumată, acesta trebuind a fi demonstrată și apreciată, de la caz la caz. ... 39. Astfel, modificarea în cuprinsul noului Cod de procedură penală a cazurilor de incompatibilitate a procurorului constituie o consecință a noii abordări legislative
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
Omului a condamnat statul român pentru că reclamanții nu au beneficiat de o apărare (din oficiu) efectivă. Arată că, în cauză, s-a admis cererea de constituire ca parte civilă a Baroului „vătămat“ Suceava. Susține că, pentru o aparență de imparțialitate, s-a hotărât ca inculpații să fie apărați din oficiu de avocați ai Baroului Botoșani. Susține însă că atât avocații Baroului Suceava, cât și avocații Baroului Botoșani fac parte din aceeași entitate - Uniunea Națională a Barourilor din România - și au
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
Barourilor din România - și au aceleași interese comune, respectiv să înlăture concurența și să contribuie la condamnarea inculpaților. În aceste condiții, susține că, în cauză, apărarea nu este doar inefectivă, ci chiar potrivnică. Cu privire la noțiunea de lipsă de imparțialitate, invocă considerente ale Hotărârii penale nr. 339 din 12 noiembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 1.159/33/2015, prin care s-a admis strămutarea cauzei pentru infracțiunea de exercitare fără drept a profesiei de avocat. ... 6. Tribunalul
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
În ceea ce privește invocarea de către autorul excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 124 alin. (2) din Codul de procedură penală, Curtea a reținut că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât ipoteza textului criticat nu vizează unicitatea, imparțialitatea și egalitatea pentru toți a justiției. ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor anterior arătate sunt aplicabile și în prezenta cauză. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în
DECIZIA nr. 124 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257662]