1,758 matches
-
vezi Tucidide, R)zboiul peloponesiac, Editura Științific), București, 1966). Toulmin, Stephen (1961). Foresight and Understanding. New York: Harper and Row. Trollope, Anthony (1880). The Duke’s Children, 3 volume. Philadelphia: Geddie, 1892. Troțki, Leon (1924). Europe and America: Two Speeches on Imperialism. New York: Pathfinder Press, 1971. Tugendhat, Christopher (1971). The Multinationals. London: Eyre and Spottiswoode. Turner, Louis (1971). Invisible Empires. New York: Harcourt, Brace, Jovanovich. Ulam, Adam (1971). The Rivals. New York: Viking. Ullman, Richard H. (octombrie 1976). ,,Trilateralism: ‘partnership’ for what?” Foreign Affairs
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Mass.: Addison-Wesley. Watzlawick, Paul; Janet Helmick Beavin; și Don D. Jackson (1967). Pragmatics of Human Communication. New York: Norton. Weaver, Warren (1947). ,,Science and complexity”. În Weaver (editor), The Scientists Speak. New York: Boni and Gaer. Wehler, Hans-Ulrich (august 1970). ,,Bismarck’s imperialism, 1862-1890). Past and Present, vol. 34. Weltman, John J. (mai 1972). ,,The processes of a systemicist”. The Journal of Politics, vol. 34. Whitehead, Alfred North (1925). Science and the Modern World. New York: Macmillan. Wiener, Norbert (1961). Cybernetics, or Control and
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
E. (1965). ,,A dynamic theory of inter-firm behavior”. În Bruce M. Russett (editor), Economic Theories of Internațional Politics. Chicago: Markham, 1968. Wohlstetter, Albert (ianuarie 1958). ,,The delicate balance of terror”. Foreign Affairs, vol. 37. Wolff, Richard D. (mai 1970). ,,Modern imperialism: the view from the metropolis”. American Economic Review, vol. 60. Woods, Frederick Adams, si Alexander Baltzly (1915). Is War Diminishing? Boston: Houghton Mifflin. Woytinsky, W. S., si E. S. Woytinsky (1953). World Population and Production. New York: Twentieth Century Fund. Wright
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
câștigurile și pierderile relative sunt inc) problematice, chiar și pentru Marea Britanie la apogeul s)u imperialist din epoca modern). Vezi calculele pertinente f)cute de Strachey (1960, pp. 146-194), si cf. Brown (1970, p. x). Mai ales Brown scrie despre imperialism dintr-un punct de vedere marxist. Vezi, de asemenea, Boulding și Mukerjee (1971). Lenin argumenteaz) primul punct citându-l, printre alții, pe Hobson și pe cel de-al doilea, citându-l pe Rudolf Hilferding (Lenin, 1916, pp. 102-104, 121). O
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și Mukerjee (1971). Lenin argumenteaz) primul punct citându-l, printre alții, pe Hobson și pe cel de-al doilea, citându-l pe Rudolf Hilferding (Lenin, 1916, pp. 102-104, 121). O metod) mai puțin obișnuit) e de a argumenta c) ,,noul imperialism” era diferit de cel vechi din pricina capitalismului. C) ar fi existat câteva diferențe e, desigur, adev)rât, ins) insignifiant din punct de vedere teoretic. Pentru un exemplu al acestui argument, vezi O’Connor (1970). * Wehler (1970) ofer) un exemplu izbitor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Williams (1962), si Wolff (1970). * Aceste poziții sunt susținute într-un influent articol timpuriu, al c)rui autor nu aparține școlii pe care o examin)m. Vezi H. Singer (1950). Cf. noțiunea lui William a ceea ce s-ar putea numi ,,imperialismul porților deschise” (1962). Cf., de asemenea, tentativă lui Michael Barratt Brown de a veni în completarea logicii neocolonialiste, argumentând c) ulterior secolului al XIX-lea, ca și în zilele noastre, controlul imperial depindea mai mult de dominația economic), decât de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mai s)race de c)tre cele mai bogate, prin repatrierea profiturilor obținute din investiții. Așa cum accentua Robert Jervis, comentând pe marginea acestui capitol, o depresiune economic) în ț)rile bogate, care ar atenua discrepanta, ar putea pune cap)ț imperialismului, așa cum a fost el definit de Galtung, cu condiția ca depresiunea s) dureze! În raportul susținut în cadrul Celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, Chou a identificat Statele Unite și URSS ca fiind cele dou) ț)ri imperialiste
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
au anunțat“3. În contextul celui de-la doilea război mondial, atât de nefavorabil României, Gh. Brătianu afirma: „Noi trăim aici la o răspântie de drumuri, la o răspântie de culturi și, din nefericire, la o răspântie de năvăliri și imperialisme. Noi nu putem fi despărțiți de întregul complex geografic care, cum veți vedea, ne mărginește și ne hotărăște destinul, între cele două elemente care îl stăpânesc, muntele și marea. Ceea ce aș vrea să apară lămurit este că pentru a ne
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de îndrumare. Accentul pus pe tipic, omiletică și catehetică, în combinație cu programul liturgic, trebuia să le arate preoților modalitatea practică de a face față religiei catolice și protestantismului, dar și modalitatea „demascării“ „dușmanilor“ „Patriei“, ascunși sub „falsul veșmânt“ al „imperialismului papal sau ecumenismului protestant“68. De altfel, ideea identificării și „demascării“ „dușmanilor democrației populare“ era reluată într-un amplu excurs istoric de ministrul Cultelor Stanciu Stoian (la deschiderea cursurilor de îndrumare pentru anul școlar 1950-1951), care afirma faptul că după
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se abținea de la exprimarea unei poziții oficiale până nu primea dovada că cele afirmate de Tilea corespundeau realității 53. Dacă polonezii așteptau încă lămuriri și informații suplimentare, francezii au reacționat imediat. Pentru Franța, România reprezenta ultimul obstacol în calea triumfului imperialismului german și al cuceririi de către Reich a resurselor Europei Centrale și Orientale, așa încât se declara gata să ofere asistență României în cazul în care s-ar fi produs o agresiune germană asupra ei. • D.B.F.P., Third Series, Volume IV, 1939, documentul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a unei preocupări tot mai consistente de îmbrățișare a soluției menite să asigure triumful românismului de acolo prin unirea cu România. politică, să ne aducă la triumful inevitabil al românismului de acolo...“ (Ibidem, p. 261-262). Vezi și Alexandru V. Boldur, Imperialismul sovietic și România, ediție îngrijită de Ion Alexandrescu, București, 2000, p. 179-183. • Ibidem, p. 263. • Ibidem, p. 264. În cursul anului 1915 și la începutul celui următor, revista a găzduit o campanie susținută de neaderare la alianța cu Rusia și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fost, timp de secole, legată de cea a poporului român, un teritoriu de același sânge, cu aceeași limbă, cu aceleași tradiții, nu putea să nu graviteze către masa poporului român. „Existența unui stat basarabean independent ar fi fost o absurditate. Imperialismul bolșevic, cel care mai târziu a absorbit Ucraina, Belorusia, Georgia ș.a., ar fi constituit o amenințare permanentă pentru o republică basarabeană. Pe de o parte, existența unui stat român alături de un alt stat român, locuit de același popor, vorbitor al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
neamurilor situate la periferia civilizațiilor elenică și La Tène, integrând societățile locale în dinamica raporturilor internaționale și economice ale epocii 12. Relațiile stabilite cu Republica romană, apoi cu Imperiul au dat un nou impuls acestor legături, extinderea teritorială a Romei, „imperialismul economic“ al acesteia 13 și multiplicarea contactelor cu alte populații și structuri politice mai ales în plan economic 14, dar și politicodiplomatic (conflicte, protectorate, patronaje, regate aliate, legături personale între generali romani și conducători locali, acordarea cetățeniei, înrolări etc.) facilitând
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
apariția națiunii, rolul sentimentului patriotic în formarea spiritului național și în manifestarea conștiinței naționale. „Cronica evenimentelor” prezintă permanent evoluția frontului, știri despre „războiul” diplomatic, informează despre comunicările susținute la Academia Română de Duiliu Zamfirescu și N. Iorga, intitulate Sufletul războaielor și Imperialismul austriac și cel rus în dezvoltare paralelă. Sunt prezentate fragmente din publicații străine referitoare la situația din Balcani sau despre cum va arăta Europa „eliberată de militarismul german”. Pornind de la amintirile lui Lev Tolstoi privind asediul Sevastopolului, Eugen Petit face
GANDURI BUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287153_a_288482]
-
fusese numit ambasador. Frecventează cercurile intelectuale de aici, împrietenindu-se cu Jacques Maritain și cu alte personalități ale vieții culturale, conferențiază pe diverse subiecte de religie, artă și politică. Colaborează la numeroase publicații cu articole în care se împotrivește atât „imperialismului materialist”, cât și „naționalismului idealist”; pentru el, patria este „admirabilul trup comun căruia Dumnezeu îi dă un rol de-a lungul secolelor, pe care îl conduce și pe care îl protejează printr-o voință specială”, opunând această viziune internaționalismului. G.
GHIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]
-
Adevărul Economic, Nr. 6(669) Abercrombie et al, The Dominant Ideology Thesis, Oxford University Press Adăniloaie, N, Berindei, Dan, 1967, Reforma agrară din 1864, Editura Academiei RSR, București Albert, Michel, 1994, Capitalism contra capitalism, Humanitas, București Amin, Samir, 2004, „U.S. Imperialism, Europe, and the Middle East”, în Monthly Review, November Antohi, Sorin, 2003, „Interviu acordat lui Florin N. Calcea”, Evenimentul Zilei, 26 iulie 2003 ApR, 2000, Manifestul celei de a treia Republici, București Babbage, Charles, 1963, On the Economy of Machinery
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
70 și ’80, intensificarea schimburilor cu țările Lumii a Treia, colaborării În organizații internaționale (ONU, UNESCO etc.), negocierile și acordurile economice sau „strategice” (militare) cu țările occidentale au favorizat dezvoltarea studiilor asupra relațiilor internaționale, cu denumirile lor specifice - „cercetări asupra imperialismului” și „cercetări privind pacea”. Este vorba despre pregătirea profesională a unui grup restrâns și „de elită” de cadre internaționale, implicate În mod deosebit În schimbările intervenite după 1989. Studierea monografica a Învățământului de partid din RDG relevă structura spațiului instituțiilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de „liberală” ar părea unora dintre foștii săi profesori, Academia și-a Îndeplinit din plin misiunea de paznic ideologic, angajându-se de exemplu În polemici cu reformistul ceh Ota Sik, una dintre figurile proeminențe ale „primăverii de la Praga”. Cercetările privind imperialismul (Imperialismusforschung), Începute din 1967, se voiau a avea un caracter vigilent față de Occident. Învățământul filosofic, dincolo de „clasici”, de polemicile cu filosofia/ideologia burgheza, cu „revizionismul” sau cu „social-reformismul”, evoluase către un fel de support ideologic al modernizării („revoluția științifică”) și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Unii participaseră „cu urechile Închise”. La urma urmelor, sunt totuși mulțumit de a fi fost constrâns să mă ocup de bazele dezânvățământului (Irrlehre). Am putut să citesc În aceste circumstanțe istoria scurtă a PCUS(b), ca și cartea lui Lenin, Imperialismul, ultimul stadiu al capitalismului, precum și o lucrare a lui Stalin, al cărei titlu nu mi-l amintesc. Din Lenin am Înțeles că puterea politică se bazează În mod decisiv pe capacitatea de performață economică și, În ultimă instanță, depinde de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
acestea, intelectualii și scriitorii au lăsat treptat locul, În majoritatea cazurilor, politicienilor profesioniști, rămânând prezenți doar În câmpul mediatic, acolo unde dicursul lor continuă să fie politizat. Referințele ritualizate la rezistență antifascista și la solidaritatea muncitoreasca Împotriva exploatării și a imperialismului au fost discreditate, Într-un prim moment, drept discursuri de justificare a dictaturi și represiunii. Un nou ethos democratic și liberal s-a constituit după prăbușirea regimurilor autoritare ale imperiului sovietic, având ca figuri centrale intelectuali militanți polonezi și cehi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
asupra exilui printr-o reacție de respingere a ceea ce constituise Înainte de 1989 adevărul istoric oficial, produs de antifascismul instituționalizat de tip sovietic. Dacă regimul de la București Îi tratase o vreme nediferențiat pe exilați drept fasciști sau foști fasciști, mercenari ai imperialismului american etc., politica față de emigrație din ultimele decenii ale „destinderii” devenise mult mai pragmatică și urmărea „recuperarea” cât mai multor suflete rătăcite. După 1989, discursul oficial s-a schimbat și reabilitarea colectivă și nediferențiata a vechiului exil a produs efecte
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Dumitru Țepeneag, În Eva Behring, op. cît.). Totuși mobilizarea politică din perioada fierbinte a războiului rece și condițiile supraviețuirii În exil au redefinit frontierele dintre diferitele grupuri politice. Stigmatizarea exilului ca fiind În totalitate compus din fasciști și lachei ai imperialismului a avut ca principal efect pervers omogenizarea și radicalizarea politică prin impunerea unui consens anticomunist și antimarxist. Studiile istorice recente precum cel al lui Pierre Gremion privind „inteligență anticomunismului” (Gremion, 1995) au Înregistrat etapele acestor transformări. Instituții de informare (contra-propagandă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fost adresate personal, asocierea cu el a fost o vreme protectoare). Mediatizarea disidenților a provocat Însă și gelozia „rezistenților” din exil, tentați să vadă În această schimbare de politică Încă o formă a „trădării Occidentului”, a complicității dintre cele două imperialisme mondiale. Există mai multe mărturii asupra proaștei primiri În exil a disidenților, suspectați de a fi purtători ai virusului comunist, a căror „deparazitare” a fost cerută În presa exilului. Această tensiune Între „exil” și „disidenta” a accelerat procesul de diferențiere
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Karl Marx). *** Utopie kretiv, 1994-1996. Cf. termenii echivalenți pentru corpul didactic („membrii școlii”) și colectivele de elevi („publicul”) În sociologia franceză. Chiar fără a pune un semn de egalitate Între discipline precum DDR-Forschung și inamicul sau din Est, Imperialismus-Forschung (studiul imperialismului), dispariția celui de-al doilea a coincis cu declinul primului, schimbarea raportului de forțe În planul științelor sociale făcîndu-se În folosul unor discipline „clasice” precum antropologia și sociologia. Nu se poate vorbi Însă despre o „depolitizare a istoriei”: cel puțin
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de altele cu Beatles și Rolling Stones, care, la rândul lor, au cedat locul unor afișe cu fotografia planetei noastre făcută din spațiul cosmic. Vechea Stângă a cedat locul Noii Stângi. Cunoștintele istorice și discursul abstract despre dialectică, marxism și imperialism au Început să piardă teren În fața cunoștințelor terapeutice. În loc să citeze din Manifestul Comunist al lui K. Marx sau din Mica Carte Roșie a lui Mao, tinerii mai degrabă Își Împărtășeau sentimentele cele mai intime și vorbeau despre dinamica relațiilor interpersonale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]