628 matches
-
ce se petrece spre intrarea satului. Când deci am oprit în fața primăriei, n-am găsit pe nimeni prin apropiere. Mai încolo, îndărătul primăriei, unde, se vede, era un ocol de vite, la anume zile un băiețaș păzea vreo câteva oi. Imperturbabili și mascați, am pășit în ogradă și am intrat în tinda localului. Frica mea cea mare era de a nu afla pe nimeni înăuntru și a ne face de râs. Din fericire, în sală am găsit o femeie stând pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
permisul, să te duci să ți-l iei! Suflețel, în culmea exaltației, divulgă știrea la toată lumea, se visa colindând țara. La minister însă i se spuse că cererea n-a fost aprobată. Era unul din riscurile amabilității lui Gaittany, care, imperturbabil, zâmbitor, se oferi să continue demersurile. . - Nu pricep nimic. Mi-au spus că s-a aprobat. Vrei să mai încercăm? Suflețel însă devenise fatalist și renunță. Gaittany ar fi cerut pentru cunoscuții săi orice, un telefon măcar dădea. Gonzalv îl
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că nu face din propria lui voință. . Hagienuș se prezentă la Ioanide cu articolul schițat. . - Domnule Ioanide, m-a somat Pomponescu să scriuîmpotriva dumitale. Spune și dumneata, ce e de făcut? Este existența mea în joc. . - Să scrii! zise Ioanide imperturbabil. . - Admiți dumneata să scriu împotrivă-ti? . - De ce nu? Crezi c-are să se dărâme biserica mea dincauza asta? Beton armat. Scapi de o grijă. . - Zău, domnule Ioanide, spune drept, fără glumă, îmi daivoie? - Asta-i vorbă? Altă soluție nu e. Fă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
poate fi depășită starea de supărare: când ajută și când rănește supărarea, București, Editura Polimark. Dyer, W.D. (2004), Zonele tale eronate. Ești ceea ce alegi să fii, București, Editura Humanitas. Ellis, A. (2006), Terapia comportamentului emotiv-rațional. Cum să fii fericit, imperturbabil și stăpân pe sine, București, Editura Antet XXI Press. Enright, R.D. (2008), Cum să dăruiești iertarea. Pași către dizolvarea furiei și recăpătarea speranței, București, Editura Trei. Epstein, J. (2008), Invidia, Iași, Editura Tipo Moldova. Filliozat, I. (2006a), Emoțiile și trăirile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
refuzată și eu nu pot, asemeni celui puternic în sine, să mă retrag în ea. Singurătatea în care cad din clipa în care încetez să ocrotesc nu este putere, ci moartea mea. Pentru că proiectul nu cunoaște măsură, pentru că este avansare imperturbabilă către o cuprindere mai vastă (el începe modest și sfârșește grandios), preluarea ajunge treptat să se facă în exces. Proiectul este prin natura lui expansiv; el tinde să preia și să consume tot ce îi iese în cale. El "aruncă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din ipostazele destinului antic, din Ananke, Tyche sau Moira și din proiecțiile ei târzii, renascentiste (Fortuna labilis și Fortuna maligna). Pentru eroul antic, existența unei limite insurmontabile nu constituie o provocare. Dimpotrivă. Destinul tragic se realizează aici în măsura în care eroul avansează imperturbabil către propriile lui limite (prescrise prin destin) și se împlinește înăuntrul lor. Tocmai "conștiinciozitatea" față de limita care îl determină este premisa tragicului, și nu contestarea lui. Creon, de pildă, este tiranul perfect, care și-a interiorizat legea cetății (aceea care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
expus în fața celuilalt și în felul acesta singurătatea esențială a ființei noastre este învinsă și anulată. Iată, așadar, care era secretul. Fiecare dintre noi putea traversa viața înveșmîntat în sobrietate, pudoare și discreție. Putea fi chiar sever, distant și aparent imperturbabil. Cu condiția ca să existe ― sau să fi existat cândva, măcar o singură dată în viața lui ― o ființă în fața căreia să poată (sau să fi putut) sta sufletește gol fără ca lucrul acesta să-i provoace rușine. Trebuia ca măcar o dată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lor de presă, judecătorii de la Vaslui n-au a da seamă nimănui, decât propriilor con științe (sau interese !) Și sunt câteva nume dăltuite în stâncă la Vaslui, autorități clare. Dar ... cunosc bine și câteva judecătoare, absolut influențabile, în același timp imperturbabile și nemiloase ! La judecătorie și la popă nu ajunge nimeni de bunăvoie. E o realitate că judecătorul, ca și doctorul, se dezumanizează parțial, se însingurează și-și trăiește o altfel de viață. De aici și până la R|UTATE mai este
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
schimbă activitățile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trăirile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale și instabile. Trece cu ușurință peste eșecuri sau decepții sentimentale și stabilește ușor contacte cu alte persoane. Flegmaticul este liniștit, calm, imperturbabil, cugetat În tot ceea ce face, pare a dispune de o răbdare fără margini. Are o putere de muncă deosebită poate obține performanțe deosebite mai ales În muncile de lungă durată și este foarte tenace, meticulos În tot ceea ce face. Fire
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
comuniști. Mai este posibilă o alternativă la regimul instalat după 25 februarie la Chișinău?... se întreabă, disperată, multă lume astăzi. Dar când, cine și cum să o contruiască, pentru a strica mecanismul rotației comuniștilor la putere, mecanism care a funcționat imperturbabil în ultimii 10 ani? Nu e vorba de a schimba un set de sloganuri cu altul, trebuie reformat chiar felul de a face politică în Moldova, atitudinea actanților săi față de ideea de responsabilitate publică. E necesar să definim clar criteriile
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
despre postmodernism) și, probabil, la fel de generos îi gratulează și pe vârstnici. De aceștia din urmă se simte mai apropiat ca vârstă și împărtășește, cu mici excepții, aceleași opțiuni culturale și lumești. Trebuie să recunosc însă că această ipostază de contemplator imperturbabil îi prilejuiește uneori dlui Cimpoi scurte clipe de disconfort intelectual. De pildă, pleacă stânjenit privirea atunci când vârstnicii debitează enormități și prostii groase. Cum s-a întâmplat și în cadrul Simpozionului, unde s-a afirmat că tinerii scriu o poezie neocomunistă, că
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
unei realități obiective? E clar că nici un răspuns nu poate fi mulțumitor. Pentru că, asemeni propozițiilor scriitorului, realitatea e o proiecție suspectă, transcrierea unor senzații Încâlcite, lipsite de sens. Ori chiar a dedublării pe care autorul și-a asumat-o cu imperturbabilă seninătate. Și totuși, există un element care ne obligă să privim fiecare cuvânt al lui Pierre Drieu la Rochelle cu multă precauție: sinuciderea lui. Ea rearanjează și redimensionează dramatic cuvintele Jurnalului și, implicit, ale existenței sale. Ca În cazurile multora
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
autorii prezentau de o manieră favorabilă semnificațiile termenului vlah și, în final, cheltuiau multă energie împotriva teoriei imigraționiste. Povestirea lui Neagu Djuvara a urmat însă un traseu original, respectând punctele de referință consacrate dacii, romanii, migratorii -, dar atenuând mult continuitatea imperturbabilă a băștinașilor și cauzalitățile stereotipe prin care era justificată. A introdus, în schimb, personaje neglijate ale "mileniului întunecat", dându-le substanță și specific. A evitat diabolizările, ca și exaltarea unilaterală a virtuților românești pe care acea epocă le-ar fi
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cenaclul, Editura Minerva, București, 1976. Holban, Ioan, Proza criticilor. Lovinescu. Ibrăileanu, Editura Minerva, 1983. Mihăilescu, Florin, E. Lovinescu și antinomiile criticii, Editura Minerva, București, 1972. Negoițescu, Ion, E. Lovinescu, Editura Albatros, București, 1970. Petrescu, Camil, Eugen Lovinescu subt zodia seninătății imperturbabile, Caietele Cetății literare, f.a. Sasu, Aurel, Eul suveran paradigme lovinesciene, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976. Simion, Eugen, E. Lovinescu, scepticul mântuit, vol. I-II, Editura "Grai și suflet Cultura Națională", București, 1996. Tudurachi, Ligia, Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
România literară, nr.30, 2007, http://www.romlit.ro/poveti pentru aduli Popovici, Iulia, "Oglinzi pentru trecutul recent", în Observatorul cultural, Nr. 33 (290)/13-19 octombrie, 2005, http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=6838 Pruteanu George, "Monica Lovinescu sub zodia intransigenței imperturbabile", în România literară, an XXIV, nr. 5, 31 ian.1991,http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/0-91-01-31 monicalovinescu.htm Radu, Tania, "Arcanele lucidității (I)", în Revista 22, 17.09.2008, http://www.revista22.ro/arcanele-luciditatii-i-4818.html Radu, Tania, "Arcanele lucidității (II
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
1979, apud Iulia Vladimirov, op. cit., p. 26. 145 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit, p. 162. 146 Monica Lovinescu, Posteritatea contemporană. Unde scurte III, ed. cit., p. 281. 147 Ibidem, p. 282. 148 Pruteanu George, Monica Lovinescu sub zodia intransigenței imperturbabile, în "România literară", an XXIV, nr. 5, 31 ian.1991, http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/0-91-01-31monicalovinescu.htm. 149 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 85. 150 Nicolae Manolescu, "Jurnalul" lui Ion Caraion, în "România literară", nr. 13-14, 1999, http
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
un reper simbolic, câte un fluture, câte o privighetoare ori o "puzderie de greieri", câte un flaut ori vreo nălucă sugerează raporturi cu infinitul. Într-un tablou cu aură de veșnicie, Timp, nici vorbă de descriere! Luna, rotindu-se, anunță imperturbabil trecerea: "Privește / ceasornicul feeric al lunii / peste care / mâinile-mi oarbe / se plimbă / rotund după cerul din tine". Conștiința efemerității, a timpului vorace, se reduce la o constatare filozofică obiectivă, aproape neutră: Pe sub noi șuieră trenuri albastre. Se duc în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
amintiri duioase de pe vremurile când Republica Democratică Vandana a fost cârmuită de neuitatul Raul Logophat?) "Da, confirmă Bubu, unde mai pui că pe vremea aceea eram tineri și frumoși." Ședeau pe o bancă de pe faleză și priveau valurile ce defilau imperturbabile de-a lungul digului. (Iar valurile defilau imperturbabile de-a lungul digului exact ca pe vremea când Republica Democratică Vandana a fost cârmuită de neuitatul Raul Logophat.) O pereche trecu prin fața lor pe alee. "Ăștia, săracii de ei, habar n-
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
a fost cârmuită de neuitatul Raul Logophat?) "Da, confirmă Bubu, unde mai pui că pe vremea aceea eram tineri și frumoși." Ședeau pe o bancă de pe faleză și priveau valurile ce defilau imperturbabile de-a lungul digului. (Iar valurile defilau imperturbabile de-a lungul digului exact ca pe vremea când Republica Democratică Vandana a fost cârmuită de neuitatul Raul Logophat.) O pereche trecu prin fața lor pe alee. "Ăștia, săracii de ei, habar n-au cum se trăia pe aici pe vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
putem obține informații la care nu am avea acces altfel și care ne vor ajuta în optimizarea comportamentului nostru, în orice domeniu, inclusiv în economie. Popoarele antice și-au sculptat zeitățile în granit pentru a le sugera nemurirea și starea imperturbabilă a conștiinței. De pildă, hindușii vedeau în munții Himalaya imaginea lui Shiva culcat. Universul este însuflețit. Există la toate popoarele această credință în mituri și personaje arhetipale, care le apar și acum în stări holotropice, la limita conștiinței. Acestea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
amintiri duioase de pe vremurile când Republica Democratică Vandana a fost cârmuită de neuitatul Raul Logophat?) "Da, confirmă Bubu, unde mai pui că pe vremea aceea eram tineri și frumoși." Ședeau pe o bancă de pe faleză și priveau valurile ce defilau imperturbabile de-a lungul digului. (Iar valurile defilau imperturbabile de-a lungul digului exact ca pe vremea când Republica Democratică Vandana a fost cârmuită de neuitatul Raul Logophat.) O pereche trecu prin fața lor pe alee. "Ăștia, săracii de ei, habar n-
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
a fost cârmuită de neuitatul Raul Logophat?) "Da, confirmă Bubu, unde mai pui că pe vremea aceea eram tineri și frumoși." Ședeau pe o bancă de pe faleză și priveau valurile ce defilau imperturbabile de-a lungul digului. (Iar valurile defilau imperturbabile de-a lungul digului exact ca pe vremea când Republica Democratică Vandana a fost cârmuită de neuitatul Raul Logophat.) O pereche trecu prin fața lor pe alee. "Ăștia, săracii de ei, habar n-au cum se trăia pe aici pe vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
putem obține informații la care nu am avea acces altfel și care ne vor ajuta în optimizarea comportamentului nostru, în orice domeniu, inclusiv în economie. Popoarele antice și-au sculptat zeitățile în granit pentru a le sugera nemurirea și starea imperturbabilă a conștiinței. De pildă, hindușii vedeau în munții Himalaya imaginea lui Shiva culcat. Universul este însuflețit. Există la toate popoarele această credință în mituri și personaje arhetipale, care le apar și acum în stări holotropice, la limita conștiinței. Acestea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pe povârniș, pământul devastat de reflexele de foc și argint, care confereau adâncime scenei, efectul extraordinar al luminii pe copacii golași, vâlvătăile și panașul de cenuși negre ce se năruiau la dreapta, În fața privirii reci a stelelor din noaptea limpede, imperturbabilă, mai presus de dezastru. N-avea să poată face nicicând o asemenea fotografie, se gândise În clipa aceea. Dar totul - absolut totul - era explicat acolo: regula oarbă și impasibilă tradusă În volume, drepte, curbe și unghiuri cu ajutorul cărora, ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
s-a răzgândit. Numai după ce a sorbit și a pus halba pe masă, a tras de două ori din țigară și i-a zâmbit lui Faulques. Ori mai curând a făcut-o gura lui, pe când ochii bătând În cenușiu rămâneau imperturbabili, pironiți pe pictorul de război. - Există ceva, a zis croatul fără emfază, ce Înveți În lagărul de prizonieri: așteptarea. La Început te neliniștești, firește. Frica și nesiguranța, după cum Îți poți Închipui. Da. Primele săptămâni sunt rele. În plus, atunci dispar
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]