542 matches
-
literare, 1973, al lui Adrian Marino. Recunosc că uitasem de existența lui. Observ acum că am căzut pe multe din considerațiile criticului ideilor literare regăsit în ideolog liberal. Experimentul, citesc, este ideea cu âprocentul cel mai mare de ambiguitate și imprecizie>. Este un termen âfolosit mai totdeauna la întâmplare, cum dă Dumnezeu>. Uneori, îmi spun, ideocriticul exagerează retoric, dar nu eu trebuie să strâmb aici din nas. De regulă, mai descopăr aici, conceptul nu este disociat în accepție estetică de uzul
Paranteza (ne)dreaptă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10440_a_11765]
-
persoane care, aplecate deasupra unei cratițe, află chiar în acel moment că trebuie să arunce în amestec "2 cepe tocate și călite în prealabil". Inevitabilă (ca și în textele juridice, pînă la urmă) e o anume doză de vag, de imprecizie, care se absoarbe în practica rezolvării cazurilor concrete. Cineva din afara domeniului nu are cum să știe ce înseamnă cuvintele adaptării și ale aproximării, în indicații de tipul: "se potrivește de sare și piper", "se pune la fiert capul porcului, cu
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
variantă având în vedere referințele bibliografice la care se trimite în locuri precise ale textului, pe când a doua poate eluda această condiție. Nu întâmplător, unii adoptă a doua variantă, fie din neglijență, fie deliberat, pentru a menține o stare de imprecizie. Prima variantă este, desigur, de preferat. Față de starea de lucruri care dăinuie de multe decenii, se impune o analiză atentă a sesiunilor de comunicări din licee și a revistelor școlare, pentru a nu cere (deocamdată) mai mult. Îi cunosc pe
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
Post it- uri despre K) O lectură cu bunele și cu relele ei, dar, în orice caz, nu lipsită de virtuți empatice și de merite expresive. Pregătiți-vă, în schimb, pentru ce urmează să citez. Găsiți aici și irelevanță, și imprecizie, după gust: "Pe măsură ce se apropie luna noiembrie 1920, scrisorile lui Kafka se întunecă, volumul își pierde muzicalitatea, iar scrisul său se fracturează, apar din ce în ce mai multe cuvinte șterse, din ce în ce mai multe disonanțe. Corpul i se tot îngreuiază, iar porumbelul trimis de noul
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
crește, iar anumite națiuni, experte în arta propagandei, se vor impune tot mai mult, zi de zi, în fața maselor credule. Iată un veritabil pericol. Sir Arthur Helps 138 spunea că jumătate dintre necazurile din această lume provine de la "inexactitate și imprecizie" (inaccuracy). Așadar, trebuie să ne dorim ca opinia publică să aibă, întodeauna, o justă cunoaștere a faptelor, iar Societatea Națiunilor, acționând în numele păcii va putea face cauzei păcii va putea ca, în anumite momente, să dea popoarelor timpul necesar pentru
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
atacă frontal o chestiune nu numai dificilă, dar și extrem de surprinzătoare: ezitările artistului la tinerețe. Nu în sensul biografiei (acestea sunt cancanuri), ci în acela al chiar artei lui. E știut că destui mari scriitori au avut începuturi marcate de imprecizii. De erori, de naivități, de pripeli. Nu e vorba de eșecuri, căci ceva din forța de mai târziu e deja acolo. Emblematic și faimos e exemplul lui Balzac, al cărui Père Goriot e în mod cert o asemenea carte de
Ezitările artistului la tinerețe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3181_a_4506]
-
acces: tiparul. Da, profesorul Zaciu Îmi trimitea, din nou, știri ciudate. Într-un lung interviu publicat În Tribuna, nr. 13-16 din aprilie 2000, și intitulat „Despre «paradoxul american» și Mircea Eliade”, profesorul repetă povestea cu demonstrația, trecută acum, pentru beneficiul impreciziei, la plural („După moartea lui s-au Înregistrat manifestații agresive În fața casei lui, În timp ce soția zăcea pe pat, bolnavă de moarte”). Cum Între moartea lui Eliade și a soției sale au trecut mai mulți ani, pare greu de precizat data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
frecvența demonstrațiilor, altfel decât s-ar fi produs când Catrinel Eliade era bolnavă, pe moarte. Faptul că identitatea demonstranților nu este menționată mi-e greu să-l consider un avantaj personal, dar precizărilor din propozițiunea care urma le puteam revela imprecizia: „A fost chiar reacția succesoarei lui la catedră, care a declarat public că-i este rușine că ilustrează o catedră care poartă numele unui fost nazist”. De data asta, puteam, Într-adevăr, oferi completări. După apariția recenziei mele În The
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
un spațiu (munte, încărcat cu conotații juvenile și erotice) propice. Aceste paralelisme, complementarități prefigurează în Adela o constelație de succedanee, o estetică a dublului, a ascunsului și substituirii. Exprimarea contrarie, perifrastică, tăcerea sau echivocul sunt modalități menite să ilustreze această imprecizie structurală. Iubirea, recunoaște naratorul, este mai prețioasă din cauza haloului halucinatoriu în care Adela este cuprinsă. De aceea, iubirea nu este concepută în toată globalitatea ei. Impresia de succedaneu a iubirii rezultă și din absența socializării ei. Înțeleg prin socializare o
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
o simțeam concentrată în micul ei pumn închis în palma mâinii mele"; "Îi simțeam respirația aproape, parfumul fierbinte al ființei ei". Cuvântul semnalează o realitate sufletească, a cărei dezvăluire sintetică este potrivită cu toate componentele epicului. Delicatețea și pudoarea personajelor, imprecizia relației lor erotice, stilul insinuării, toposul succedaneelor erau incompatibile cu analiza psihologică. Naratorul se exprimă concis, dar închiderea enunțului înseamnă deschiderea gândului. Laconismul enunțurilor citate nu refuză sugestivul. Procedeul este al numirii, al promisiunii, nu al descrierii. Cititorul, avertizat, își
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ține calde nesiguranța și tatonările unui parcurs. Fieroiu păstrează intenționat o stare de confuzie, de nedefinit, de claritate blurată în forma și conceptul spectacolului. Corpul lui, foarte vag luminat, se mișcă exact ca o umbră indecisă într-un spațiu de imprecizii relevante pentru ce are coregraful de spus. Mișcarea începe stilizat, iar în secunda următoare atinge cotidianul ca și cum corpul ar fi o țeavă prin care cornetele gesturilor sunt trase într-un fel și devin pe parcurs dezbrăcate de orice estetism. Fieroiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
108). În schimb, Partitele și Sonatele pentru vioară solo de Bach, din 1950, la origine discuri Continental, au cunoscut multe ediții în compact, probabil, cea mai fidelă fiind o ediție (facsimil) apărută în anul 2000 în Japonia (CCD 104/5). Impreciziile lui Enescu, la o vârstă înaintată și bolnav, sunt „nesemnificative atunci când sunt judecate în contextul interpretării ce dovedește un angajament muzical atât de profund“, este de părere Duncan Druce, care notează și că „maniera lui de a cânta, chiar judecată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
este voită, are intenție de cult, propițiatoare și apotropaică, adică are sens de catharsis, de criză provocată și, apoi, stinsă. În lumea gloatei, a mulțimii, totul este amorf, nici o mișcare nu are intenție precisă, adică, de fapt, tocmai caracterul de imprecizie haotică are aici putere, o putere larvară, fără direcție, ca un fel de scurgere în toate părțile, în orice direcție, adică fără nici o intenție urmărită. De aceea, ceea ce se întâmplă nu aparține, ca eveniment, nimănui, este vorba de o formă
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
poate distinge un caracter decisiv clar; pe de altă parte, de sensul încărcat de sugestie pe care acest cuvânt îl conține și pe care îl moștenim prin limbaj. Astfel, destinul apare ca o putere în afara lumii - și aici intervine iarăși imprecizia: cât de „în afară “ și ce fel de „lume“? -, o putere care impune forțelor lumești, obișnuite, o accelerație orientată 437 inevitabil către accident. Ideea că nimeni nu scapă de destin implică presupunerea că, în desfășurarea obișnuită a faptelor, el nu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ceață. Astfel, imaginea corespundea mai mult reacției lui globale În fața vieții. Îi admira pe matematicienii și pe inginerii care puseseră la punct logica vagului și care se opuseseră conceptelor „totul sau nimic“ din teoria mulțimilor, spre a da seama de imprecizia lumii și a comportamentelor. În oglinda de deasupra chiuvetei, capul lui ar semăna mai degrabă cu o gravură În acvaforte decît cu o pictură. Avea trăsăturile atacate de un acid eficace, cel al tensiunii psihologice permanente care Îl rodea. Lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
numite „obiceiuri rele“. Eu, În schimb, mă dedasem acestui soi de Întîlnire În fundul grădinii și, la fel ca Gide, tot cu fiul unei portărese! „Unul lîngă celălalt, dar nu unul cu celălalt, totuși“, scria Gide. Și eu la fel! În pofida impreciziei artistice cu care Își Înconjoară dezvăluirea, cred astăzi, după ce i-am recitit textul, că Gide și celălalt prichindel (nu-i precizează vîrsta) Își pipăiau fiecare cocoșelul personal, În timp ce eu și puștiul cu care mă găseam n-am făcut altceva decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Toată viața știuse că dacă o singură dată ceda, era pierdut. Misterele baroce care se petreceau de cealaltă parte a zidului, erau lucrarea diavolului, de asta era sigur, dar întotdeauna se ferise chiar și de forme mult mai inocente de imprecizie. Lipsa de limite. Amestecul. Multiplicitatea. Pentru el, acestea erau doar alte denumiri pentru Îndoială. Și când căzu, căzu de sus. O flacără pâlpâie într-o colibă aflată pe dealul din Assam, fante gălbui, unsuroase ivindu-se în spațiul liber dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mă salvase m-a rugat să stăm să vedem apusul soarelui, n-am putut s-o refuz. Încălcam astfel un al doilea avertisment al doamnei consul, care suna: „plecați de pe Copacabana la apusul soarelui!“. Dar avertismentul avea o doză de imprecizie. Să plecăm înainte să apună, în timp ce apune, sau imediat după ce apune? Era treabă de câteva minute. Ne-am strâns frumos lucrușoarele și, cu un ochi la pescarii aflați la câteva zeci de metri de noi, așteptam căderea magnifică a soarelui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
ploaie de întrebări, voi să ajungă din aproape în aproape, prin eliminare, la adevărul mult dorit. Dar cei doi erau maeștri în arta de-a a evita răspunsurile sigure, fie prin digresiuni făcute să îndepărteze un eventual pericol, fie prin imprecizia cuvintelor parate de la unul la altul într-un joc amuzant pentru ei. Ai să-l descoperi singură, o asigură în cele din urmă Alexe și ochii lui clar-albaștri parcă îi întăreau spusele. Altfel n-ar avea nici un farmec, întări și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Deși chestiunea unui statut unic al deputaților europeni a fost ridicată încă de la primul scrutin cu sufragiu universal direct, acesta nu a fost implementat decât în 2009. Pentru mult timp, statutul individual al eurodeputaților a fost învăluit în nesiguranță și imprecizii. Cauza vine, pe de o parte, de la incertitudinea legată de natura construcției europene, iar pe de alta de la marginalitatea adunării legislative în dispozitivul instituțional inițial și reticența părinților fondatori față de instituție 14. Pentru mult timp, deputații europeni erau asimilați parlamentarilor
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
normal că Nasdaq și celelalte piețe de acțiuni s-au prăbușit începând din 2000 date fiind nivelele de valorizare stratosferice atinse la vremea respectivă, mai ales pe valorile tehnologice. Totuși, în 2000 diagnosticul era mult mai puțin evident decât astăzi. Imprecizia era atunci totală, toată lumea se întreba care sunt metodele de valorizare pertinente pentru a evalua campionii «Noii Economii» Concluzie O consecință directă a diversiunii retrospective este că este tentant, o dată ce cunoaștem strategiile care au mers cel mai bine într-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
în explicația politic-naționalistă: decepționat de mesajul metafizic și universalist al unui Mesia care ezita în fața acțiunii directe, politice, apostolul zelot s-ar fi răzbunat trădându-L. O asemenea teză se întemeiază, dacă nu pe o contradicție, cel puțin pe o imprecizie: dacă Isus nu era un Mesia politic, atunci pentru ce a fost condamnat la moarte de către Sinedriu și Pilat? În fine, se cuvine pusă cu franchețe o întrebare conexă: ce rol a jucat Isus în decizia lui Iuda? Fără consimțământul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
să se prăbușească moral și să evite toată viața lui să mai citească literatură. Nu este vorba de ermetism, ca la Ion Barbu, și nici de o grațioasă libertate a cuvintelor, ca la Nichita Stănescu, ci pur și simplu de imprecizie, de incapacitatea de a comunica. Simțim mereu că autorul vrea să ne spună ceva important, dar, ca și cum ar fi legat la gură, el nu reușește decât să bâiguie ceva de neînțeles. Culmea este că, după cum afirmă prefațatoarea, Adrian Georgescu deplânge
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și s-a stabilit în Italia. La un moment dat se face chiar o referire la dispariția sa. Ce fel de dispariție? Editorul avea față de cititori obligația de a preciza cine este Gabriel Otavă, unde se află etc., compensând astfel imprecizia scrisorilor. Avem S ´ i noi un Kant al nostru La mai bine de două sute de ani de la dispariția lui Kant, după succedarea atâtor generații care au sperat că va apărea, și pe pământ românesc, un gânditor de-o asemenea anvergură
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
lumină aruncă umbrele ca niște falduri pe tabloul suspendat în semiobscuritate și, în mod surprinzător, această piele ridată a pânzei se suprapune cu ridurile bătrânei făurind așa, din mariajul lor intempestiv, un carnaj roșiatic și sângeriu, atins de artrită, de imprecizie, de boală, negi și igrasie, care a crescut totuși patru copii...și care acum crește din pânză, trăgându-și gama de riduri, crăpături și mușuroaie după ea, împreună cu mirosu-i murdar și bastard. O văd parcă devenind mai întâi un soi
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]