652 matches
-
celui de al treilea tip. Schema lui Walzel nu ne spune numai că această evoluție a existat, dar și că schimbarea a avut loc într-o înlănțuire logică. Panteismul, ajuns la un anumit nivel, duce la naturalism, naturalismul duce la impresionism, iar subiectivismul impresionismului duce, în cele din urmă, la un nou idealism. Schema este dialectică și, în fond, hegeliană. Cei care privesc obiectiv aceste speculații vor exprima scepticism în legătură cu exactitatea amor astfel de scheme. Ei se vor îndoi de caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
treilea tip. Schema lui Walzel nu ne spune numai că această evoluție a existat, dar și că schimbarea a avut loc într-o înlănțuire logică. Panteismul, ajuns la un anumit nivel, duce la naturalism, naturalismul duce la impresionism, iar subiectivismul impresionismului duce, în cele din urmă, la un nou idealism. Schema este dialectică și, în fond, hegeliană. Cei care privesc obiectiv aceste speculații vor exprima scepticism în legătură cu exactitatea amor astfel de scheme. Ei se vor îndoi de caracterul sacru al acestei
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
punctului de vedere al individului. Ambele orientări vizează punctul de vedere al individului. Totuși, prin intermediul interviurilor adâncite și al observațiilor participative, cercetările calitative se apropie mai mult de perspectiva actorului social. Cercetătorii atașați principiilor pozitiviste acuză cercetările calitative de subiectivism, impresionism și de nereliabilitate. - Investigarea constrângerilor vieții cotidiene. Cercetarea calitativă urmărește în mai mare măsură decât cea cantitativă cunoașterea acestor constrângeri, făcând apel la viziunea emică, ideografică și la studiul de caz. Cercetarea cantitativă studiază adesea viața socială indirect, nomotetic sau
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
îl conduce spre reconstituirea modelului ontologic bacovian, din convingerea că această cale de apropiere (de structura intimă a vieții și operei lui G. Bacovia) este cea mai profitabilă: "La noi constată Th. Codreanu critica ontologică a fost sufocată de inflația impresionismului critic și foiletonistic..." (p. 97), regretele asociindu-se și cu un abia mascat reproș generalizat. Pentru a afla care este sensul lumii bacoviene, raporturile acestuia cu marele Univers, eseistul se străduiește să identifice arhetipurile care configurează un insolit model al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
anii 1895-1903 zece volume cu Proverbele românilor, nici măcar nu e pomenit în istoria manolesciană. Th. Codreanu explică această "originală" poziție prin faptul că "N. Manolescu confundă valoarea estetică (semn al canonicității) cu "perfecțiunea" formală. Pare a fi una dintre erorile impresionismului critic cultivat de autor în Istorie... (p. 38). "La două mâini" e scris și capitolul despre Eminescu, textul fiind unul dintre cele mai ciudate: "pe de o parte îi recunoaște geniul, însă doar la nivel impresionist, iar pe de alta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
perioadă de schimbare de "tip aberant" a fost reperată în 1900, a devenit evidentă în anumite domenii în 1911, 1920, 1923, 1930 și s-a încheiat în 1933 (ibidem). Dar aceste fluctuații se manifestă deopotrivă în pictură, în neoclasicism, romantism, impresionism, cubism, în fiecare dintre acestea impunându-se nu mai mult decât o tendință a vestimentației Occidentale; iar gradul schimbărilor determinate de aceasta nu este așa spectaculos, atrăgea atenția Afred L. Kroeber (apud M.J. Horn, 1968, 3). Majoritatea formelor și efectelor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
schimb, de unde și dezbaterea asupra formei vs. funcția practică a acestora (ibidem). Numeroase picturi din epocă, cum Figura 3.5. Coperta revistei Modes a Paris, 1858 Figura 3.6. Femei în grădină (1867), Claude Monet ar fi cea a părintelui impresionismului, Claude Monet (1840-1926), Femei în grădină (1867), sau chiar revistele de modă ale vremii înfățișau femeia în drapaje austere, cu coafuri exagerate și cu rochii extrem de ample (figurile 3.5 și 3.6). Chiar dacă femeia era reprezentată în saloanele de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
-lea în arta europeană a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptură, pictură, arte decorative). Barocul în spațiul cultural românesc. 8. Secolul al XVIII-lea în arta europeană. Clasicism și Romantism (arhitectură, sculptură, pictură). 9. Secolul al XIX-lea în arta europeană. Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere. 10. Pictură postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artiști și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictură postimpresionista(cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raționalism, constructivism, arta abstractă
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
sculptură, pictură, arte decorative). Barocul în spațiul cultural românesc. 8. Secolul al XVIII-lea în arta europeană. Clasicism și Romantism (arhitectură, sculptură, pictură). 9. Secolul al XIX-lea în arta europeană. Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere. 10. Pictură postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artiști și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictură postimpresionista(cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raționalism, constructivism, arta abstractă.) 11. Artă europeană în secolul XX. Principalele curente europene
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Ca în Art-Nouveau linia își păstrează funcția decisivă. Culorile balcanic-levantine se domolesc prin rafinamentele estompării. Procesul are loc printr-un fel de dans al materiei picturale. Ca într-un Bizanț după Bizanț, straturile graficii se înlocuiesc mereu: clasicism, romantism, simbolism, impresionism, expresionism într-o arhitectură de o remarcabilă modernitate. Energii plastice generate de vraja dyonisiaticului cuprind formele, încărcându-le de sens. O fortăreață devine un cuib de vulturi. Amenințătoare în blândețe, umbra Vezuviului. “Pinul gracil“ și “floarea de agavă“, “bulevardele de
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
ce amintește de piesele sale de rezistență - „Hibernalele” - expuse anterior, potențată de izbucnirile fove în culori calde, atestă maturitatea ca plasticiană a Vioricăi Toporaș. Regăsim farmecul discret al reveriei, vis și realitate, în mai „stinsele”: „Aristocrate”, „Cumințenie”, „Visare”, „Biruința plăpînzilor”. Impresionismul din „Balerinele”, în care adevăratul erou este lumina și în care tușa este elementul ordonator al panoului, îi succed piesele fove citate, la care adăugăm „Făclierele” și „Verdele soarelui”. Cât de tonică și de invidiat - în sensul bun al cuvântului
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Mulți creștini cu nostalgii ale creștinismului originar susțin că Renașterea a fost începutul decadenței. La fel există și teoreticieni ai artei care văd mo‑ dernitatea începând paradoxal cu Renașterea. Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
situația de a face o curbă completă către reintegrarea acesteia prin simpla identitate între stilul de viață papal, clerical în general, cu cel roman în special. Imediat după arta bizantină în arta occidentală culoarea a fost o excepție însă în impresionism ea a devenit un program. Pictura veche ajungând până la Renaștere nu a putut renunța la volum; însă volumul și culoarea rareori se pot îmbina fericit. Insistența uneia dinte aceste laturi o estompează pe cealaltă. Culoarea își are sinceritatea ei bidimensională
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
volumul și culoarea rareori se pot îmbina fericit. Insistența uneia dinte aceste laturi o estompează pe cealaltă. Culoarea își are sinceritatea ei bidimensională și se erodează în momentul în care este asociată cu lumină și umbră, elemente necesare volumului. Odată cu impresionismul, arta nu a mai fost același lucru cu tehnica. Unii dintre artiștii figurativi s‑au revoltat împotriva concepției despre artistul func‑ ționar deși mulți dintre compatrioții lor îi tratau doar ca pe niște servitori. După impresionism s‑a epuizat ideea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
elemente necesare volumului. Odată cu impresionismul, arta nu a mai fost același lucru cu tehnica. Unii dintre artiștii figurativi s‑au revoltat împotriva concepției despre artistul func‑ ționar deși mulți dintre compatrioții lor îi tratau doar ca pe niște servitori. După impresionism s‑a epuizat ideea de ,,artă inegalabilă”, iar pretinsa acuza‑ re a ușurinței de a lucra, era una care venea de la necunoscători. Faptul că publicul ar fi putut la fel de bine să conceapă opera maestrului elimină ideea de artist comandant unic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
își fundamentează rezultatele pe criterii morfologice, conferind importanță și relevanță tuturor detaliilor constructive debussy - ene, de la figurile melodice și metroritmice, până la delimitarea structurală a agregatelor armonice și arhitecturării formale. Prof.univ.dr. Șerban-Dimitrie Soreanu Prolegomene Situată la confluența unor mari curente estetice (impresionism, pointilism, simbolism, fovism sau cubism), creația lui Claude Debussy (1862 - 1918) va reflecta orientările stilistice ale realității cultural-istorice, dezvăluind un univers de o complexitate remarcabilă. Astfel, „căutarea de sine” și autodefinirea stilistică a compozitorului francez se vor realiza sub influența
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
își epuizează mijloacele de limbaj, scopul său devenind în acel moment, surprinderea cu modestie a inefabilului (ceea ce nu poate fi exprimat în cuvinte). Apărută pentru prima dată în 1887 (cu ocazia finalizării lucrării Printemps), asocierea limbajului debussyist cu noțiunea de „impresionism” se va menține în pofida refuzului insistent al compozitorului francez de a îl accepta. Ulterior, această „titulatură” instituită de mediile conservatoare ale sfârșitului de secol XIX, s-a dovedit a fi o simplă „clasificare” a întregului arsenal avangardist, ce începea tot
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
din lumea senzorială definește capacitatea intuitivă și sensibilă a artei sale. Spirit receptiv la tendințele estetice ale epocii, Debussy a conștientizat de timpuriu importanța cunoașterii și aprofundării valorilor artistice ale contemporaneității, în scopul dezvoltării propriului univers spiritual. Contactul cu reprezentații impresionismului pictural (Claude Monet, Edgar Degas, Henri de Toulouse-Lautrec, Paul Gaugain, Paul Cézanne, Vincent van Gogh, Maurice Denis), pentru care Debussy nutrea o profundă admirație, i-a facilitat compozitorului francez asimilarea orientărilor estetice afirmate de aceștia. Astfel, Debussy va recepta respingerea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
avangardiști ai vremii în demersul susținut al acestora de a renunța la convențiile academice, prin adoptarea unor noi modalități de viziune și canalizarea preocupărilor creative spre ineditul revelat de acea nouă concepție de viață. Începând cu primele acțiuni entuziaste ale impresionismului, pictori de seamă precum Edouard Manet, Claude Monet, Edgar Degas, Paul Gaugain, Vincent Van Gogh, Henri de Toulouse-Lautrec manifestă interes față de arta populară japoneză - ukiyo, descoperind o nouă viziune artistică bazată pe surprinderea unei „lumi în mișcare”. Consecințele nu vor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Monet, Renoir sau alți reprezentanți iluștri ai curentului impresionist francez, Reflets dans l’eau pare să aibă la bază același obiectiv artistic de a surprinde senzația produsă de peisaj, mai presus decât peisajul însuși. Abordând unul dintre subiectele emblematice ale impresionismului apa, Debussy propune reprezentarea acelor deformări ale realității, reflectate astfel prin prisma jocului subtil al incidenței dintre spațiul acvatic și lumină. Astfel, vizualizăm cu ușurință imaginile seriilor de picturi ale lui Claude Monet, reprezentând reflexele plopilor ce își oglindesc formele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Mulți creștini cu nostalgii ale creștinismului originar susțin că Renașterea a fost începutul decadenței. La fel există și teoreticieni ai artei care văd mo‑ dernitatea începând paradoxal cu Renașterea. Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
situația de a face o curbă completă către reintegrarea acesteia prin simpla identitate între stilul de viață papal, clerical în general, cu cel roman în special. Imediat după arta bizantină în arta occidentală culoarea a fost o excepție însă în impresionism ea a devenit un program. Pictura veche ajungând până la Renaștere nu a putut renunța la volum; însă volumul și culoarea rareori se pot îmbina fericit. Insistența uneia dinte aceste laturi o estompează pe cealaltă. Culoarea își are sinceritatea ei bidimensională
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
volumul și culoarea rareori se pot îmbina fericit. Insistența uneia dinte aceste laturi o estompează pe cealaltă. Culoarea își are sinceritatea ei bidimensională și se erodează în momentul în care este asociată cu lumină și umbră, elemente necesare volumului. Odată cu impresionismul, arta nu a mai fost același lucru cu tehnica. Unii dintre artiștii figurativi s‑au revoltat împotriva concepției despre artistul func‑ ționar deși mulți dintre compatrioții lor îi tratau doar ca pe niște servitori. După impresionism s‑a epuizat ideea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
elemente necesare volumului. Odată cu impresionismul, arta nu a mai fost același lucru cu tehnica. Unii dintre artiștii figurativi s‑au revoltat împotriva concepției despre artistul func‑ ționar deși mulți dintre compatrioții lor îi tratau doar ca pe niște servitori. După impresionism s‑a epuizat ideea de ,,artă inegalabilă”, iar pretinsa acuza‑ re a ușurinței de a lucra, era una care venea de la necunoscători. Faptul că publicul ar fi putut la fel de bine să conceapă opera maestrului elimină ideea de artist comandant unic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
crede el că vrea să citească și inoculându-i cam ce ar trebui să gândească. Presa românească nu abundă în raționamente, ci în enunțuri. Nu este o reflectare a realității filtrate de cercetare în limbaj accesibil, ci, mai degrabă, de impresionisme. Ea nu cultivă autoritatea profesională, ci pe cea editorialistică. Se uită mai ales la politicieni, iar politicienii la ea într-un narcisism bilateral cultivat. Poate că toate cele mai sus pomenite explică și sindromul de care mă voi ocupa mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]