1,931 matches
-
precum și evitarea paralelismului și suprapunerii cu mecanismul recursului în interesul legii, devine evident că procedura pronunțării unei hotărâri prealabile nu este chemată să dea o soluție unei practici divergente deja existente, consecința, într-o atare situație, fiind aceea a inadmisibilității sesizării. ... 74. A considera altfel înseamnă a îngădui ca, în cadrul procedurii de unificare a jurisprudenței prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu se afle în situația de a se pronunța asupra unei probleme
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
ambele părți. ... 18. Împotriva acestei sentințe au declarat apel ambele părți, solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate și, pe cale de consecință, revocarea ordinului de protecție emis. ... 19. În motivarea apelului său, petentul a arătat că, prin admiterea excepției inadmisibilității cererii prin care s-a solicitat revocarea ordinului de protecție, se creează o discriminare între o persoană împotriva căreia s-a emis un ordin de protecție pe o durată maximă de 6 luni și o persoană împotriva căreia s-a
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
declarat apel ambele părți, solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate și, pe cale de consecință, revocarea ordinului de protecție emis împotriva reclamantului. ... 78. În motivarea apelurilor, atât reclamantul, cât și pârâta au susținut, în esență, că, prin admiterea excepției inadmisibilității cererii prin care s-a solicitat revocarea ordinului de protecție, se creează o discriminare între persoana împotriva căreia s-a emis un ordin de protecție pe o durată maximă, de 6 luni, și persoana împotriva căreia s-a dispus aceeași
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
calea de atac exercitată depinde, în principal, de lămurirea prealabilă a înțelesului acestei norme juridice. Există, așadar, legătura necesară între dezlegarea acestui aspect, obiect al sesizării, și soluționarea cauzei pe fondul criticilor din apel, care vizează, în mod prioritar, excepția inadmisibilității acțiunii, apreciată în raport cu prevederile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 217/2003. ... 80. Aplicabilitatea sau inaplicabilitatea textului normativ anterior evocat va conduce la confirmarea soluției primei instanțe, din perspectiva acestui motiv de apel, echivalent soluționării pricinii pe calea
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
de a crea, în viitor, o divergență jurisprudențială. Evidențierea unor puncte de vedere exprimate de instanțe cu suficientă claritate, în timp, în sensul celor două orientări jurisprudențiale, în legătură cu problemele de drept care fac obiectul sesizării, conduce la concluzia inadmisibilității prezentei sesizări. ... 97. Cu referire la cerința existenței unei chestiuni de drept având, în mod obligatoriu, anumite caracteristici și supusă interpretării în anumite condiții procedurale, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept subliniază că
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
depus întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar ca fiind neîntemeiată (f. 121, vol. I). Față de susținerile reclamantei, pârâtul invocă următoarele excepții: 1. Excepția inadmisibilității solicitării anulării în parte a celor două ordine, respectiv Ordinul ministrului finanțelor publice, ministrului muncii și protecției sociale și ministrului sănătății nr. 2.814/1.536/1.806/2020 și Ordinul ministrului finanțelor publice, ministrului muncii și protecției sociale și ministrului sănătății nr. 1.942/979/819/2020, având în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
deduse judecății nu mai erau în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată și, în consecință, încetaseră efectele sale juridice, inclusiv efectele considerate de reclamantă ca fiind vătămătoare pentru sine. Față de cele menționate, pârâtul solicită admiterea excepției inadmisibilității solicitării anulării în parte a celor două ordine și, respectiv, respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă. ... 2. Față de obiectul cererii de chemare în judecată, pârâtul invocă excepția lipsei calității procesuale pasive. ... Astfel, potrivit HG nr. 81/2020 privind organizarea și funcționarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
răspuns și la întâmpinarea depusă de pârâtul Ministerul Muncii și Protecției Sociale prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate de acesta, iar pe fond a solicitat înlăturarea tuturor apărărilor pârâtului ca neîntemeiate (f. 126, vol. III). Cu privire la excepția inadmisibilității, reclamanta arată că pârâtul susține că atât ordinele comune nr. 1.942/979/819/2020, cât și ordinele comune nr. 2.814/1.536/1.806/2020 nu mai erau în vigoare la data introducerii acțiunii. Pentru a combate susținerile pârâtului, reclamanta precizează că în acțiunea introductivă a arătat că
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
pârâtului că și ordinele comune nr. 2.814/1.536/1.806/2020 sunt abrogate, deoarece aceste ultime acte sunt în vigoare și în prezent. Așadar, în raport cu ordinele comune nr. 2.814/1.536/1.806/2020 în vigoare la acest moment și față de motivele invocate de pârât, excepția inadmisibilității trebuie respinsă ca neîntemeiată ab initio, fără ca instanța să analizeze pe fond criticile excepției. Cu privire la ordinele nr. 1.942/979/819/2020, pârâtul își susține excepția în raport cu faptul că, ordinele nefiind în vigoare, încetaseră efectele lor juridice, inclusiv efectele
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
fost înlăturate prin simpla lui abrogare, scopul acțiunii fiind obținerea unei hotărâri prin care emitentul să fie obligat să înlăture consecințele vătămătoare produse asupra reclamantului, precum și evitarea repetării în viitor a presupusei nelegalități. În consecință, reclamanta solicită respingerea excepției inadmisibilității invocate de pârât. Cu privire la invocarea de către pârât a excepției lipsei calității sale procesuale pasive, reclamanta apreciază că afirmațiile pârâtului nu sunt în măsură să conducă la admiterea excepției invocate, având în vedere că pârâtul Ministerul Muncii și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
octombrie 2020), conform programului de legislație LEGIS. În baza art. 248 din Codul de procedură civilă, Curtea se va pronunța, cu prioritate, asupra excepțiilor invocate. Astfel, după cum s-a arătat anterior, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a invocat excepția inadmisibilității cererii de anulare în parte a ordinelor nr. 2.814/1.536/1.806/2020 și 1.942/979/819/2020, motivat de faptul că cele două acte sunt abrogate și excepția lipsei calității sale procesuale pasive. (f. 121, vol. I). În ceea ce privește excepția lipsei calității sale procesuale
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
nr. 426/2020, pentru Ordinul nr. 1.942/979/819/2020, și Monitorul Oficial nr. 1005 din 29 octombrie 2020, pentru Ordinul nr. 2.814/1.536/1.806/2020, că pârâtul Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin ministru, a semnat actul în calitate de emitent. În ceea ce privește excepția inadmisibilității anulării ordinelor nr. 2.814/1.536/1.806/2020 și nr. 1.942/979/819/2020 justificat de faptul că acestea au fost abrogate, Curtea reține excepția ca fiind neîntemeiată, din următoarele considerente: În raport cu cele arătate de către reclamantă și probațiunea administrată, Curtea reține interesul legitim al
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
desfășurare. Raportul juridic născut în baza celor două ordine contestate își produce efectele și în prezent (raport juridic în desfășurare) în privința reclamantei, aspect ce justifică verificarea legalității acestora. În acest context, Curtea a apreciat că se impune respingerea excepției inadmisibilității. După cum s-a arătat anterior, pârâtul Ministerul Sănătății a invocat excepțiile prematurității acțiunii, a lipsei de interes și a lipsei calității sale procesuale pasive. (f. 106, vol. II). Procedând la soluționarea acestor excepții, Curtea reține următoarele: În ceea ce
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
conturate nu sunt unitare, fiind identificate în răspunsurile transmise câte două opinii, asupra fiecăreia dintre cele două probleme de drept. ... 45. În afara celor două opinii formulate asupra fondului problemelor a căror dezlegare se solicită, s-a exprimat și opinia inadmisibilității prezentei sesizări. ... 46. V.1.a) Cu referire la prima chestiune de drept invocată, în opinie majoritară, s-a apreciat că procedeul probator al accesului la un sistem informatic poate fi utilizat atât în situația în care suportul informatic se află în
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
vederea copierii integrale a datelor dintr-un sistem informatic aflat în posesia organelor de urmărire penală. S-a apreciat că și în acest caz dispozițiile legale sunt clare și nu necesită pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 92. Într-o altă opinie, inadmisibilitatea vizează întrebarea nr. 2, cu referire la opțiunea asupra emiterii, obținerii și/sau utilizării unui mandat de acces la un sistem informatic sau a unui mandat de percheziție informatică, cu referire la aspectul dacă reprezintă o chestiune de oportunitate sau de
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
referire la opțiunea asupra emiterii, obținerii și/sau utilizării unui mandat de acces la un sistem informatic sau a unui mandat de percheziție informatică, cu referire la aspectul dacă reprezintă o chestiune de oportunitate sau de legalitate, susținându-se în argumentarea inadmisibilității că textul de lege este suficient de clar, în sensul că judecătorul de drepturi și libertăți este cel care dispune accesul la un sistem informatic sau percheziția informatică. ... 93. Tot în ceea ce privește întrebarea nr. 2, s-a arătat
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
deschide calea sesizării instanței supreme în procedura prevăzută de art. 475 din Codul de procedură penală. ... ... VII. Punctul de vedere exprimat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția judiciară a fost în sensul inadmisibilității sesizării prin care s-a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție să dea o dezlegare de principiu celor două chestiuni de drept anterior menționate. 118. Ministerul Public a susținut că nu sunt îndeplinite cumulativ toate cele trei condiții prevăzute
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
lămurirea chestiunilor ce formează obiectul întrebării prealabile nu se repercutează în niciun fel asupra modalității de soluționare a fondului cauzei, neexistând relația de dependență necesară între problemele de drept supuse interpretării și rezolvarea acțiunii penale și/sau civile, ceea ce determină inadmisibilitatea sesizării pentru neîndeplinirea uneia dintre condițiile prevăzute cumulativ de art. 475 din Codul de procedură penală. ... 125. S-a mai arătat că sesizarea este inadmisibilă și din alte considerente. Din analiza jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
Codul de procedură penală sunt clare, neechivoce, iar aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate. ... 137. În fine, s-a arătat că inadmisibilitatea decurge și din aceea că problemele de drept invocate nu privesc interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale determinate, adică nu au ca finalitate o dezlegare cu valoare de principiu, ci tind către rezolvarea unor chestiuni ce țin de particularitățile
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
discuția părților. În acest fel, încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost pronunțată cu încălcarea drepturilor procesuale ale părților de a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate și de a depune dovezile necesare, fapt ce determină inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate. ... 21. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea
DECIZIA nr. 346 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274619]
-
Constituție, este inadmisibilă, iar excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 50/1991 prin raportare la art. 16 alin. (1) și la art. 53 alin. (2) din Constituție este neîntemeiată. Este incident însă un motiv de inadmisibilitate care poate fi constatat doar de Curtea Constituțională, și anume acela că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei
DECIZIA nr. 146 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274631]
-
cereri de îndreptare a erorii materiale prezintă relevanță în procedura prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă, iar câtă vreme acestea nu sunt diferite cu privire la aceeași problemă de drept reprezintă un argument în plus în susținerea inadmisibilității cererii de sesizare. ... 79. De altfel, aceste aspecte au fost reținute și în argumentarea unei alte condiții de admisibilitate, respectiv lipsa legăturii chestiunii de drept cu soluționarea cauzei pe fond, întrucât instanța de trimitere nu a stabilit limitele învestirii în
DECIZIA nr. 49 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276021]
-
art. 6 paragraful 1 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, prin prisma Hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în Cauza Glod împotriva României. Pe de o parte, prin declararea pe cale pretoriană a inadmisibilității necondiționate a acțiunilor, este exclusă totalmente competența instanței specializate din cadrul jurisdicției muncii de a cerceta sub toate aspectele cauzele judiciare ce au ca obiect constatarea dreptului salariaților la vechimea/stagiul în condiții deosebite pentru perioada în care au lucrat efectiv
DECIZIA nr. 360 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276624]
-
coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele (Decizia nr. 277 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 23 iunie 2015, paragraful 20), aspect ce conduce, din această perspectivă, la inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate. ... 16. Pe de altă parte, aplicarea și interpretarea legii sunt chestiuni ce țin de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile
DECIZIA nr. 566 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287892]
-
care să prevadă aplicarea lor numai în măsura compatibilității cu specificul acțiunii disciplinare. Deși toate dispozițiile din Codul de procedură civilă sunt obligatorii pentru secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, sunt aplicate selectiv și arbitrar normele referitoare la administrarea probelor, la inadmisibilitatea declarației de martor a persoanei care a formulat sesizarea disciplinară, la declarația de abținere, cele privind dreptul la un proces echitabil și soluționarea acțiunii într-un termen optim și previzibil, judecata pe fond, compunerea secției cu numărul de judecători prevăzut
DECIZIA nr. 86 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287773]