599 matches
-
a îmbunătăți imaginea juntei conducătoare în Grecia (Riddell 2000: 133), nu fusese niciodată eficientă. Aceasta în niciun caz datorită faptului că problema eligibilității intereselor (în opoziție cu declarația de interese) se afla înafara remiterii sale. Camera a răspuns la această inadvertență prin noi reguli asupra divulgării în 1974, iar un Registru al intereselor membrilor Parlamentului, propus în același timp, a fost introdus în 1975. Totuși, Registrul era șubred și vag; el nu a fost făcut public timp de cinci ani, dat
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
lucru, unită cu o conștiință profesională și un spirit clar și modern - toate astea au făcut ca relațiile secre tarului de redacție cu colaboratorii, statornici sau trecători, ai revistelor amintite să nu fie pătate decât de o singură nedrep tate, inadvertență, ofensă sau prejudiciu moral adus celui mai blând și mai inofensiv dintre colaboratorii Noii Reviste Ro mâne, Îndepărtat de mine cu eseurile lui puerile asupra lui Eminescu sau de psihologia elementară aplicată faptelor diverse din Universul. I-am cerut iertare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
idee, de o țară și de un popor, a tuturor acestor intelectuali de excepție sau să proclame că aceștia «trăiesc într-o lașitate constantă» ne vom permite și noi, nu pe baza unor prezumții injurioase, ci în lumina contradicțiilor și inadvertențelor semnalate anterior, ca și acelora asupra cărora vom insista în continuare, să ne îndoim de sinceritatea susținerilor dramaturgului, care prin programul său politic nu cinstește un nume de cea mai adâncă vibrație românească. Pentru că alături de Paul Goma, și de alți
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
eforturi am reușit să nu depășesc patru pagini. Problemele sînt numeroase și dacă nu ești explicit ți se aduc diverse învinuiri. și așa o discuție e greu de făcut: autorii sînt iritați de orice observație, dar nici așa, cu grave inadvertențe și omisiuni, nu se poate scrie. Am încercat să fiu cît mai blînd cu Dim[itrie] Păcurariu , fost coleg de universitate. Pe urmă figurez și eu în dicționar cu cîteva rînduri scrise în mare grabă de D. Micu care nu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de la București Împuternicitului de la Bârlad. Pe lângă alți autori străini și români, apăruse și numele dramaturgului Leonid Leonov de la care ai noștri „importaseră” piesa „Grădinarul și umbra”. Șeful cel mare, Valerian Ionescu, atrăgea atenția angajatului din teritoriu asupra unor inadvertențe din text vizavi de morala socialistă, pe atunci În mare vogă și În plină inoculare cu forța. Iată ce corectase paznicul pieselor ce urmau a fi jucate pe scenele unor teatre „populare” românești: „(...) Din piesa <<Grădinarul și umbra>> de Leonid
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Dv. la vizionare dacă replicile modificate sînt corespunzătoare, semnalîndu-se eventualele observații”. Iată aplicarea practică a zicalei „Măsori de o sută de ori și tai o singur dată”. Cu toată grija și veghea ca să nu se strecoare pe undeva vreo mică inadvertență față de politica „Înțeleaptă” a partidului unic, se mai uitau niște replici care, dacă erau descoperite la timp, se evitau calamitățile ce s-ar fi abătut asupra „corectorilor”: „În această piesă, datorită unei modificări greșite (la pag.85 ) mai există replica
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
poate să se Îmbogățească oricine dar numai prin mijloace legale și cinstite. Că s-au Îmbogățit TOT EI este o altă poveste. Dar, iată „Nota de sesizare” nr.84/ 2 aprilie 1966 prin care cenzorul aducea la cunoștința superiorilor câteva inadvertențe: „În ziarul Rulmentul nr.200 (număr festiv) din 15 martie 1966 În articolul <<Calificarea profesională În pas cu progresul tehnic>> semnat de C. Iordache se scriu printre altele: <Pentru unii muncitori nu există cointeresarea participării la această formă de ridicare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
anume dizolvarea oricăror ierarhii nu numai în ceea ce privește ponderea evenimentelor sau a temelor, ci și a soluțiilor care se impun în ceea ce privește corectarea erorilor. Aceasta pentru că în bășcălie nu există nicio intenție pozitivă, corectivă, de ameliorare sau îndepărtare a unui prejudiciu sau inadvertențe. Răul a fost declarat definitiv și irevocabil, bășcăliosul ne așază în fața unei apocalipse de uz personal, una care anulează orice inițiativă benefică. Într-un fel, bășcălia traduce o formă de nihilism balcanic, un nihilism care nu beneficaiză de radicalul dur
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
chiar aceea a unui ac într-un car cu fân, dar care totuși se desfășoară la dubla tensiune a nădejdii / deznădejdii, alcătuind scena de cea mai largă respirație și mai patetică a filmului. Căința e o operă barocă, în care inadvertențele și anacronismele voite însoțesc aluzia istorică precisă, precum călăreții medievali însoțesc automobilul lui Varlam Aravidze, o operă încărcată de surprize - care smulg spectatorului prelungi „țipete” de uimire, asemenea celor pe care le emite Guliko Aravidze, văzând cadavrul socrului ei deshumat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
când a început existența lor fără Hristos) și Cincizecime (când „s-au umplut toți de Duhul Sfânt...”, devenind altceva decât fuseseră până atunci) trebuie să fi fost însă cel mai cumplit din viața lor. * Întotdeauna mi s-a părut o inadvertență că Hristos îi ajută pe pescari să pescuiască (adică să ucidă în chinuri). Oare nu tocmai ca să evite cruzimea acestei operații a săvârșit El miracolul înmulțirii pâinilor și a peștilor? * Dacă poruncile divine ar fi fost împlinite n-ar mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
A ști să trăiești și a ști să mori... Se pare că una o presupune pe cealaltă. Pot exista surprize în ambele sensuri. * Efectul lamentabil pe care îl produce erupția de obrăznicie după ani și ani de oportunism și lașitate. * Inadvertențe. Îmi amintesc că, pe la mijlocul anilor ’80, am auzit BBC-ul proclamând-o „martiră” (chiar așa!) pe o poetă care, exact în acel moment, când i se dăruia cununa de mucenică, iar eu ascultam cu evlavie postul de radio respectiv, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
poate și efectul unei „îmblânziri” venite cu vârsta, al altor prietenii și altui climat. În țară era „șeful” unei generații ce se vroia turbulentă, la Chicago era șef de catedră. Normal, șefului de catedră nu i se întâmpla să comită inadvertențe gramaticale în adagiile latine, cum i se mai întâmpla uneori în țară șefului de generație. Dar nici virulența acestuia nu o mai putea avea ; nu i-o mai îngăduiau nici poziția, nici locul, nici momentul și, bineînțeles, nici vârsta. Virulența
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
rețea de relații microși pluridialectice cu principalul istoric, în diferitele sale ipostaze și combinații 18. Sugestia lui Nemoianu e că progresul social și istoric e strâns legat de răspunsurile literaturii. Dacă o situație istorică dată conține o contradicție internă, o inadvertență, o incomoditate, un protest iminent, literatura îl rezolvă prin oglindire și reconfigurare. Literatura, prin caracterul ei reacționar, poate oferi soluții crizelor, pentru că ea răspunde neliniștilor și nesiguranțelor umane, le purifică, le echilibrează, pentru că ea e un compromis între vechi și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
probleme de interpretare: tâmplarul care realizează obiectul fizic, după originalul creat de meșteșugarul divin, realizează o eikōn față de eídos. Abia această eikōn este originalul pentru pictor, ceea ce creează o problemă legată de chiar statutul "originalului" (ce este el, de fapt?). Inadvertențele se complică în Sofistul (256c-d), unde demiurgul nu produce eíde-le, ci obiectele naturale din lume, în timp ce produsele sale mimetice ar fi doar umbrele și tot ceea ce este miraj; în Timaios (30c-31b), el nu produce nici măcar ideile preexistente
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ca și în cazul acuzației aduse "democrației" sofiștilor, tot una de situare polemică a lui Platon față de discursul filosofic al acestora și față de retorica lor, creatoare a unui discurs politic "verosimil și probabil" (deci dezavuat). Nu intenționez să reduc chestiunea inadvertențelor cu privire la imagine la una cu semnificație politică sau la o problemă de înfruntare "profesională", în clasa filosofilor; ar însemna să simplificăm diversele probleme spirituale până la a le reduce la cadrul lor istoric. Dar este importantă și identitatea interlocutorului lui Socrate
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care cercetătorul interacționează prin intermediul limbajului oral sau scris. În opinia autorilor, poziția potrivit căreia ancheta este o metodă ce se poate realiza fie prin intermediul tehnicii chestionării, fie prin tehnica interviului susținută de S. Chelcea (1996) nu este adecvată datorită unor inadvertențe: -Chestionarul nu poate fi considerat tehnică de cercetare, fiind un instrument de cercetare. -Distincția dintre interviu și chestionar bazată pe forma de comunicare cu subiecții - scrisă sau orală - nu poate fi respectată cu consecvență în descrierea celor două tehnici: chestionarul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
problemei; 2. formularea problemei; 3. informarea asupra „istoricului” problemei; 4. achiziționarea materialului; 5. schițarea primelor soluții. 1. Sesizarea problemei, proprie domeniului științific și tehnic, înseamnă formularea obiectivului prin conștientizarea deficiențelor ce trebuie remediate, a imperfecțiunilor ce se pot îndrepta, a inadvertențelor între fapte și idei, a lacunelor în teorie, etc. Sesizarea problemei este posibilă dacă creatorul posedă o însușire psihică numită sensibilitate la probleme. Sensibilitatea la probleme este capacitatea individului de a sesiza probleme acolo unde alții nu le văd și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
îmbinare armonioasă între gândirea divergentă și cea convergentă, avantajează creativitatea. 4.1.1.3 Sensibilitatea la probleme Sensibilitatea la probleme este capacitatea individului de a sesiza în jurul său probleme, de a identifica dificultăți care trebuie înlăturate, imperfecțiuni care trebuie remediate, inadvertențe între fapte și idei, etc. Ce se poate îmbunătăți? Ce ar trebui să prezinte (un obiect) pentru a fi mai bun, mai funcțional sau mai estetic? Ce element sau fapt împiedică sau deranjează? Cum pot schimba situația asta? De ce nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de asociații inedite, neașteptate, ascunse, capacitatea de a schimba rapid direcția gândirii); * sensibilitatea la probleme (sesizarea de dependențe, implicații neobișnuite, lacune în realizările existente, probleme acolo unde ceilalți nu le observă, unde opinia colectivă socotește totul definitiv și de neschimbat, inadvertențe între fapte și teorie, etc.); * capacitate ridicată de concentrare și mobilitate a atenției; * nivel ridicat al aptitudinii de a analiza, abstractiza, sintetiza; * capacitate de organizare coerentă a materialului gândirii, etc. Multe dintre invențiile din tehnică sau dintre descoperirile din știință
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mai mică. Sensibilitatea față de probleme constituie aptitudinea creativă care desemnează capacitatea persoanei de a surprinde disfuncții, incoerențe, oportunități de înnoire acolo unde situația pare firească majorității. Persoanele cu o bună sensibilitate față de probleme observă ușor cele mai mici greșeli, perturbări, inadvertențe structurale sau contradicții. Se apreciază performanța după numărul de probleme creative sesizate, probleme care solicită gândirea divergentă. Elaborarea este o aptitudine intelectuală creativă care desemnează capacitatea persoanei de a conferi cât mai multe detalii unei idei noi. Elaborarea reprezintă în
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lui Constantin Bacalbașa; - Prof. dr. Ion Ardeleanu, care a alcătuit referatul de specialitate asupra lucrării, oferindu-ne numeroase sugestii concrete privind clarificarea apa ratului de note; - Maria Cordoneanu, redactorul cărții, care a lecturat cu atenție manu scrisul, sesizându-ne unele inadvertențe de transcriere a textului sau din apa ratul de note; - Șerban Rădulescu-Zoner, Z. Ornea, Radu Albala, Titus Moisescu, Marin Bucur, Călin Dimitriu care au citit - cu observații prețioase - prefața, părți din lucrare sau neau oferit unele sugestii bibliografice; - prietenilor de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ținea să pună moț, de fiecare dată, malițiilor, îndeosebi celor care îl vizau pe Eugen Barbu. Aflat odinioară printre colaboratorii acestuia, la „Luceafărul” și la „Săptămîna”, Al. Piru se distra acum pe seama fostului comiliton, dîndu-i la iveală, spre hazul galeriei, inadvertențele de limbaj, aprecierile ridicole, suficiențele de autodidact. „Ian mai terminați, bă, odată, cu labagiul ăla de Kierkegaard!”, i-ar fi admonestat autorul romanului Groapa pe unii care se entuziasmau de opera filosofului danez. Altădată, transcriind din Psaltirea scheiană, ar fi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
le-am rostit, bravuri de care n-am fost în stare. Cînd am negat, s-a considerat c-o fac din modestie ori că aș fi uitat. De la o vreme, mi-am dat seama că e inutil să combați asemenea inadvertențe. E ca și cum ai pune note de subsol la fiecare paragraf dintr-un basm. Ar însemna să spargi cheful, care cere complicitate. Poveștile sînt canavaua necesară. Fără ele s-ar cădea în plictiseală și melancolie sau, mai rău, în mizantropie. Tanța
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
corijări de date; numai În urma acestei operații se definitivează. Așa se evită susceptibilitățile, omisiunile fără și cu voie, exagerările și neadevărurile. și aș dori ca Monografia noastră să nu dea loc la polemici inutile, de vreme ce nu se mai pot repara inadvertențele, ca să le numesc așa fără răutate. Îl compătimesc pe d. Nichita, căci are o ingrată muncă și toți Își vor Îndrepta lorgnetele spre dânsul, după apariția lucrării. Sunt sigur Însă, că față de cele trimise de mine - date care nu pot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că securitatea este responsabilă pentru moartea sa”. Revin la viscerele cărții, (opus igne , autor patibulo dignus). Nu voi pune nimic sub acuzare fără depoziția afirmatorilor din galeria livrescă manipulați magicomic de un epigon egocentrist. Voi arăta în evidență ambiguitatea și inadvertența din alegații, disonanța dintre personaje și întâmplări 20 20 interogatoare capabile să-l aducă în față pe domnul CaSSian Maria Spiridon, pentru a da explicații asupra “sulimanurilor artizanale”de maculat obrazul istoriei și, în același timp, potrivit pentru deferirea organelor
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]