2,599 matches
-
interesele națiunii sale în contextul competiției dintre națiuni. Însă, pentru a realiza acest lucru, de cele mai multe ori trebuie să se concentreze în special asupra activității serviciilor secrete inamice. Când un serviciu secret se axează în principal pe activitățile serviciului secret inamic (și pe posibilitatea ca serviciul inamic să fie implicat în operațiuni de dezinformare), se expune riscului de a deveni „o imagine răsturnată” în care nimeni nu poate avea încredere și nimic nu este ceea ce pare. Dacă serviciul pune constant la
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
dintre națiuni. Însă, pentru a realiza acest lucru, de cele mai multe ori trebuie să se concentreze în special asupra activității serviciilor secrete inamice. Când un serviciu secret se axează în principal pe activitățile serviciului secret inamic (și pe posibilitatea ca serviciul inamic să fie implicat în operațiuni de dezinformare), se expune riscului de a deveni „o imagine răsturnată” în care nimeni nu poate avea încredere și nimic nu este ceea ce pare. Dacă serviciul pune constant la îndoială veridicitatea tuturor dovezilor, nu poate
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
spionul capturat refuză să coopereze, se poate ca serviciul de informații care l-a prins să acționeze în numele lui, trimițând mesaje din partea sa. O astfel de substituire poate funcționa în situații cum este spionajul în timp de război pe teritoriu inamic, când nu este de așteptat ca sursa să se întâlnească față în față cu angajatorii săi. 25. Cristopher Andrew, Her Majesty’s Secret Service: The Making of the British Intelligence Community (Viking, New York, 1986), p. 488. Pentru o relatare privind
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
12333 al președintelui Reagan din 4 decembrie 1981, „United States Intelligence Activities”, paragraful 3.4șaț.) Aceasta poate fi considerată o definiție potrivită, din moment ce aceste acțiuni sunt identice sau similare cu activitățile secrete desfășurate de un serviciu secret al unui stat inamic; protecția împotriva acestora poate implica așadar multe dintre metodele folosite împotriva acțiunilor serviciilor secrete ale statelor dușmane. 2. Definiția contraspionajului din decretul la care ne-am referit în cadrul notei 1 exclude „programele de securitate a comunicațiilor, documentelor și personalului”. Astfel
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Art of War, p. 146 (capitolul 13, paragrafele 9-10). 3. Sun Tzu, The Art of War, pp. 77-78 (capitolul 3, paragrafele 4-6). Acest punct de vedere contrastează cu cel al lui Carl von Clausewitz, care consideră că anihilarea forțelor militare inamice este esențială. Carl von Clausewitz, On War, ediție îngrijită și traducere de Michael Howard și Peter Paret (Princeton University Press, Princeton, NJ, 1976), p. 90 (vol. 1, capitolul 2). După cum s-a putut remarca, Clausewitz se arată mult mai sceptic
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
28, nr. 3 (aprilie 1976), p. 355. 9. Analiștii din serviciile de informații fac uneori diferență între „secrete” și „mistere”. Secretele sunt informații existente, la care nu există acces direct. Un exemplu ar fi grosimea blindajului noului tip de tancuri inamice; este evident că inamicul deține această informație, dar face tot posibilul pentru a-i împiedica pe alții să o afle. În schimb, misterele sunt informațiile de care nimeni nu este sigur. De exemplu, va folosi oare inamicul noile tancuri pentru
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
faunei ecuatoriale din insula Taprobane. Desigur, așa cum observă Maisano, „la puține decenii după ce Cosma a compus această meticuloasă lucrare, multe din acele mări și din acele pământuri care formau ecumena concepută de Dumnezeu au fost răvășite definitiv: mai întâi perșii, inamici dintotdeauna, apoi arabii au distrus armonia lumii mediteraneene descrise cu atâta pasiune în cartea lui Cosma și, în acest fel, o scriere care fusese concepută ca o operă de sistematizare s-a transformat rapid în fosila unei epoci revolute. Un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
familiile mirelui și miresei, rivale cu mult înaintea evenimentului, se jignesc și se bat chiar lângă patul noilor căsătoriți, inclusiv când aceștia sunt în toiul coitului (LeVine, LeVine, 1963). Ceremoniile însoțite de tensiuni și conflicte sunt caracteristice grupurilor care, deși inamice, practică totuși căsătoriile între ele, datorită unor condiții tehnoenvironmentale specifice (Harris, 1975a). Componenta economică prezintă următoarele variante: cumpărarea miresei înseamnă că mirele sau rudele apropiate ale acestuia (în primul rând părinții) dau bani sau bunuri părinților sau rudelor miresei. Faptul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fiind strămutat lângă o masă cu sticle și pahare pline, într-o casă aparent pașnică, de mahala. Duelul verbal scoate la iveală o trăsătură sufletească a lui Silvestru Trandafir, de nebănuit din comportarea lui anterioară. „Dezertorul” se oferă prizonier ofițerului inamic, cu condiția ca acesta să permită plecarea din București a soției și a soacrei sale. Urmează un deznodământ cumplit: uciderea ofițerului care, beat fiind, nu vrea să renunțe la Aretia. Al treilea act, ultimul, încadrează figura lui Silvestru Trandafir în
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
revoltei coloniilor și ajung pe pământurile lor când revolta aceasta, devenită război de independență, se apropie de sfârșit, consemnând victoria coloniilor. Drumul lor este plin de capcane, se vor confrunta cu intemperiile, cu ostilitatea locuitorilor - care văd În ei veșnicii inamici francezi -, cu bolile, cu moartea, cu foamea și, În această perioadă În care tabloul geopolitic din America de nord suferă transformări radicale, drama lor ca popor, eroismul obscur cu care străbat mii de kilometri trec neobservate, neînregistrate de documentele vremii
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
și zece coarne”, este vorba de fiara marină descrisă în capitolul 13. Podoabele desfrânatei fac trimitere atât la veșmântul preoțesc (Ex. 28 și 29), cât și la podoabele statuilor zeilor din panteonul roman. Atribuirea epitetului infamant de „desfrânată” anumitor cetăți inamice Israelului este întâlnită în mai multe pasaje din Vechiul Testament: Is. 1,21 (pentru Sion); 23,15‑17 (pentru Tyr); Ier. 3,3 (pentru Ierusalim); Naum 3,4 (pentru Ninive). Există aici suficiente date sau aluzii de ordin simbolic pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
râ’, „alesul răului” - constituie pretextul unei digresiuni consacrate „genealogiei falsului profetism”. Unchiul lui Beshira ar fi fost Sedechia, conducătorul celor patru sute de profeți ai lui Baal de la curtea regelui Achaab, care, din servilism, i‑au prezis acestuia cucerirea unei cetăți inamice (3Rg. 22; 2Cron. 18). Faptele s‑au petrecut însă contrar celor profețite. Nu numai că cetatea nu a fost cucerită, dar regele Achaab a fost omorât în luptă. Profetul Miheia, care îndrăznise să se împotrivească profeților mincinoși, fusese aruncat în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a lăsat pe Radu de la Afumați să aleagă primul 117, deși „dreptul de alegere” pare a-i fi aparținut lui Ștefan cel Tânăr). Umilirea să o fi îndemnat - se întreabă unii istorici 118 - pe Stana ca, de conivență cu boierii inamici ai Voievodului, să-și otrăvească 119 bărbatul? Văduvă, Stana se va întoarce lângă mama ei, la Sibiu, și se va călugări. își va sfârși zilele în 1530. Alexandru Lăpușneanu a devenit călugărul Pahomie (transformare radicală, de vreme ce numele de monah figurează
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Voievod, ajutat de cumnatul său, postelnicul Drăgan. Va plăti cu viața „regicidul”, pierind în 1530 din porunca lui Moise Vodă. O nepoată a acestui Staico (și strănepoată a lui Vlad Călugărul), Stana, a fost măritată cu marele logofăt din Orboești. Inamic al lui Mircea Ciobanul (care i-a ucis frații, pe Dragu și pe Stroe) și rudă cu Pătrașcu cel Bun, Tudor îi precedă grecului Mihalcea Caragea, Liotul (ucis din ordinul lui Giorgio Barta în 1608) care s-a însurat cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
difuza adevărul au fost considerate mijloace bune pentru a ajunge la scop: ștergerea trecutului adevărat și construirea altuia convenabil. Încercările de reînviere a trecutului devin un act de opoziție. Motiv pentru care transportatorii de memorie autentică pot fi identificați ca inamici. Modelele valorizate anterior sunt astfel înlocuite (Neculau, 1999). Acești opozanți, reali sau presupuși, au devenit în scurt timp marginalizați, apoi izolați și excluși din sistemul social. Persecuțiile care au avut loc și asupra membrilor familiei sau rudelor unui deținut politic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
relatare auctorială la persoana a treia, prin rememorări ale unora dintre actorii și spectatorii scenelor desfășurate anterior. Ceea ce rezultă e o secțiune transversală în existența unei comunități rurale mai curând anistorice. Până la trecerea succesivă prin sat a unor detașamente militare inamice, singurul „eveniment” consemnat este, în afară de venirea „străinului”, dispariția unei pisici și căutarea ei obstinată. Situații propriu-zis epice apar după venirea primei subunități militare: doi țărani, acuzați de complicitate cu inamicul, sunt aruncați din turnul bisericii și împușcați în timpul căderii; alți
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
luat calea exilului, cu toți ai lui, plecând în Turcia și apoi în Moldova. I-a servit ca sol lui Constantin Brâncoveanu (în Ardeal, pe lângă generalul austriac Heissler), a fost clucer de arie între 1692 și 1696. Spirit neliniștit și inamic al Cantacuzinilor și al lui Brâncoveanu prin tradiții de familie, ia parte în 1700 la o uneltire contra voievodului și poposește pentru scurt timp în temniță. Sub Brâncoveanu nu va mai deține decât demnități mărunte (ispravnic pentru haraciul din județul
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
cultură înaintată, mândria națională a poporului român, București, 1954; Pârjolul (în colaborare cu Dinu Bondi), București, 1954; Vino și vezi, București, 1954; Ai noștri ca brazii, București, 1955; Oameni de ieri, oameni de azi, oameni de mâine, București, 1955; Frații inamici, Vârșeț, 1956; Scriitorul și epoca sa, București, 1956; Mărturiile unui scriitor, București, 1957; Însemnări de călător, reflecții de scriitor, București, 1958; Cele dintâi povestiri, București, 1959; Drumul cu plopi, București, 1961; Moara de la Cotul Dracului, îngr. și pref. Mihai Gafița
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
să mă duc la culcare! Hei Daggoo, du-te peste bord și taie-mi o bucată din codița cașalotului! în treacăt fie spus, deși acești vînători barbari n-au, cum se zice în limbaj militar, obiceiul de a-i stoarce inamicului despăgubiri de război îcel puțin, nu înainte de a calcula beneficiile expediției), din cînd în cînd vei găsi cîte un nantucketez care se dă în vînt după acea parte a cașalotului, indicată de Stubb - în speță, apendicele subțire de la capătul corpului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
defensiv este cât se poate de manifest atunci când violența este disculpată prin trimiterea făcută la o anume ideologie. „În războaiele ideologice sau în războaiele sfinte, dreptatea și Dumnezeu sunt întotdeauna de partea propriului grup, iar reaua-credință și diavolul, în tabăra inamică.” După cum subliniază Laplanche și Pontalis (1967), „raționalizarea găsește puncte solide de sprijin în ideologiile constituite - morala comună, religii, convingeri politice etc. -, acțiunea supraeului venind aici să întărească apărările eului”, într-atât este de adevărat că „omul nu e un animal
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ale Pactului de la Varșovia afirmau ruptura de Moscova și Încercau o apropiere de NATO, România a angajat un pact de neagresiune cu URSS, care Îi interzicea unilateral să te integreze În orice organizație sau alianță considerată de Moscova drept potențial inamic. Practic, România se găsea În imposibilitatea unei viitoare colaborări cu Alianța Nord-Atlantică sau cu Uniunea Europeană. Semnat de președintele Iliescu și de ministrul de Externe Adrian Năstase, tratatul nu a mai fost Însă ratificat, În urma prăbușirii Uniunii Sovietice. Pe baza identității
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
decembrie am fost la Paris și unii prieteni Îmi spuneau că singurul loc În care se simt bine În momentul de față În Statele Unite Îl reprezintă anumite campusuri universitare. Altminteri, francezi fiind, au sentimentul că se află Într-o țară inamică. Practic, mă Întrebau cum pot trăi În Washington, orașul În care locuiește George W. Bush! Sigur că le-am răspuns că tot acolo locuiește și senatoarea Hillary Clinton. Mircea Mihăieș: Mai ales că nu te Întâlnești prea des nici cu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Smolensk... Într-o bună zi, până și topografia aceea bizară dispăru. Orașele se strămutară ca pe o hartă mototolită. Soldați dezorientați alergau prin Dolșanka: nemții încercuiseră mai multe divizii. Satul, ocolit, se pomeni pe acel ciudat teritoriu din interiorul armatei inamice. Cercul se strânse, alungându-i pe locuitori spre pădure, apoi dincolo de râul ciuruit de gloanțe, într-un lan de grâu ars, în sfârșit, pe strada capitalei de județ, unde încă se mai dădeau lupte. Oamenii se poticneau pe harta aceea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Parma și alte douăzeci de la ducele de Modena. Până la urmă, Muzeul din Paris s-a îmbogățit cu mai multe sute de opere de artă italiene. Misiunea lui Napoleon în Italia nu avea să se încheie, însă. Mai existau armate inamice, mai erau mari localități ispititoare. Mai era și gustul tot mai pregnant al victoriei. Al gloriei! Dincolo de toate acestea se afla, însă, Papa de la Roma. Un om cu multă influență și, mai ales, cu multă putere. Dincolo de toate, Papa Pius
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
frig înțepător, a ieșit soarele. - Soarele Austerlitz-ului! a exclamat Napoleon. Un tun a slobozit obuzul, dând astfel semnalul începerii marii bătălii. în perimetrul acesteia se aflau câteva mici localități. Sate: Borodino, Svardino, Semenovskaia și Gorki. Tensiunile din cele două tabere inamice se afișau fără nici o opreliște. Cei doi comandanți - Napoleon și Kutuzov - își încurajau subalternii după priceperea fiecăruia. în plus, francezul solicita încurajări și din partea comandanților lui de armată. - Ce zici, vom face treabă bună astăzi? - Fără îndoială, sire... suntem
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]