621 matches
-
orice contact și nu cunosc decât folosirea forței? Cum amintește H. G. Wells în primul capitol din Războiul lumilor, "marțienii" au un scop de "eradicare" și se comportă față de pământeni, cu care refuză orice contact în afară de cel armat, ca englezii față de indigenii din Tasmania. Sunt totuși niște extratereștri inteligenți: au inventat călătoria interplanetară, au pus la punct arme cu o mare putere de distrugere. Dar actele lor sunt oare cinice, sau marțienii aceștia acționează pur și simplu după o logică pe care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pornind de pe Terra spre spațiu -, pentru a evita accelerația la plecare, se înalță cu o viteză redusă (altfel, eroii mor și racheta se deformează!,). Și cum se poate justifica faptul că venusienii poartă "un fel de bască", că pe Mercur indigenii sunt îmbunați cu niște bucățele de zahăr, la vederea cărora ei încep "să gesticuleze ca băștinașii din Noua Caledonie" (Întoarcerea meteorului), sau că eroii se înfruntă cu microbi uriași, de care se descotorosesc trăgându-le "un glonte în cap". De ce nu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sistem imperialist colonial. Terranii, după ce au tăiat toți arborii de pe Terra, se pregătesc să cucerească o planetă plină de păduri, pe care speră să le stârpească pentru a le face loc marilor lanuri de cereale și unui "deșert de beton". Indigenii, botezați "creaturi", sunt considerați niște animale, dacă ne referim la denumirile pe care le primesc din gura coloniștilor. După caz, sunt numiți "vaci" sau "furnici". Justificarea terranilor este următoarea: "Rasele primitive trebuie întotdeauna să facă loc raselor civilizate, sau să
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Rasele primitive trebuie întotdeauna să facă loc raselor civilizate, sau să se lase asimilate de acestea". Și totuși, aceste "ființe", cei din neamul Athsens, sunt un popor viu, în simbioză cu pădurea, cu care au în comun un univers oniric. Indigenii visători sunt însă capabili să se și revolte. Sfârșesc prin a-și recuceri libertatea și prin a-i alunga pe coloniști de pe planeta lor. Le Guin dezvăluie aici, la modul critic, o situație extremă provocată de economia liber-schimbistă în cadrul unei
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Metamorfoza va deveni parazitul și exclusul familiei sale, Karl Rossman din America sau K. din Castelul sunt "personaje în exil, dezrădăcinate, aflate într-o perpetuă rătăcire". O povestire precum Ispită în sat prezintă ambivalența și ambiguitatea relației între oaspete și indigeni, în povestea călătorului ajuns într-un sat necunoscut, seara și care prin căutarea unei cazări, stârnește suspiciune, ostilitate, angoasă. Cum Kafka este un evreu ceh, de expresie germană, îndrăgostit de idiș, problema ospitalității se pune la el și în relația
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să fie supus la nici o probă în care ar putea să se facă de râs. Alcinou nu ia, așa cum ar trebui, apărarea oaspetelui său în fața grosolăniei și violenței lui Eural care îl insultă în public (8.158-164)126*. Fără îndoială indigenii au vrut să-și bată joc de străin și să-l supună unei încercări care ar fi înjosit și descalificat discursul și persoana sa. Regele, care totuși ar fi mândru să-l aibă ca ginere, nu intervine poate din cauza unei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cine diferă se ignoră, nu trebuie și nici nu poate să se adune. Străinul și secretul Într-un anumit număr de filme sau de seriale televizate americane, de westernuri și de filme polițiste, regăsim frecvent acest topos, exprimat de către primul indigen întâlnit: "Aici, străinii nu sunt iubiți". În general, un personaj venit din alte ținuturi sosește într-un orășel și este primit cu neliniște, suspiciune și animozitate. Dorința, aparent generală, este ca el să plece înapoi cât mai repede (și se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
caută o cazare, dar demersurile sale par să trezească suspiciune, o ostilitate latentă, o angoasă vagă și nelămurită. Gândurile călătorului, mai mult decât satul însuși, structurează și dau consistență acestei atmosfere de neîncredere. Ambiguitatea și ambivalența caracterizează relațiile oaspetelui cu indigenii și dificila și instabila relație care se instaurează între călători și ei. Acest sat necunoscut, în alteritatea sa stranie, trezește sentimente familiare. Dorința de ospitalitate dă naștere unei reverii de intimitate care totuși nu este acceptată fără mari reticențe. S-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
grup rasial sau etnic, din afara acestei tradiții, să joace rolul de creditor și finanțist. în locurile unde domină astfel de tradiții, pe lângă faptul că li se acordă creditorilor străini un avantaj față de cei locali, și negustorii străini sunt avantajați în raport cu indigenii, de la care se așteaptă să-și trateze clienții într-un mod mai familiar decât străinii”. Relația celor arătate mai sus cu dezvoltarea antisemitismului în România este un alt domeniu de cercetare promițător. 10. Naționalismul Un alt aspect al capitalului uman
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai scuturi bananele, te pui cu tunul pe bananieri, iar dacă localnicii nu sunt cuminți le mai distrugi și plantațiile alăturate de cocotieri, după care pleci în Insulele Verzi din largul Oceanului Albastru și, gata, ți se pierde urma în timp ce indigenii maimuțăriți, proprietari ai cocotierilor și bananierilor, stau cu burta goală le soare și așteaptă liniștiți să moară de foame. Concluzia este că nu trebuie să fim naivi. Mă bucur că societatea civilă reacționează atât de puternic. Am văzut acolo oameni
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
apropie în mare măsură ținuturile din lume cele mai distanțate unele de altele, că le fac apte de a se ajuta reciproc la nevoie, de a-și spori reciproc bunăstarea și a-și încuraja reciproc activitatea economică. Însă, atât pentru indigenii din Indiile Orientale, cât și pentru cei din Indiile occidentale, toate binefacerile comerciale care puteau să rezulte din acele evenimente s-au năruit și s-au pierdut între groaznicele nenorociri pe care le-au pricinuit. Totuși acele nenorociri par a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cuprind datele de identificare a acestora, după caz: ... a) numărul procesului-verbal, data, ora și locul încheierii acestuia; ... b) numărul curent; ... c) denumirea, felul și natura fiecărui bun, descrierea amănunțită; ... d) unitatea de măsură; ... e) cantitatea; ... f) proveniență - din import sau indigen; ... g) marca, seria, anul de fabricație; ... h) starea fizică - bun nou sau utilizat; ... i) bază legală de trecere în proprietatea privată a statului; ... j) numărul actului de trecere în proprietatea privată a statului; ... k) semnăturile de predare-primire. ... (3) Procesul-verbal de
HOTĂRÂRE nr. 808 din 31 iulie 2002 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 514/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144016_a_145345]
-
cuprind datele de identificare a acestora, după caz: ... a) numărul procesului-verbal, data, ora și locul încheierii acestuia; ... b) numărul curent; ... c) denumirea, felul și natura fiecărui bun, descrierea amănunțită; ... d) unitatea de măsură; ... e) cantitatea; ... f) proveniența - din import sau indigen; ... g) marca, seria, anul de fabricație; ... h) starea fizică - bun nou sau utilizat; ... i) baza legală de trecere în proprietatea privată a statului; ... j) numărul actului de trecere în proprietatea privată a statului; ... k) semnăturile de predare-primire. ... (3) Procesul-verbal de
NORME METODOLOGICE din 24 iunie 1999 (*republicată*) de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, ��n proprietatea privată a statului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162536_a_163865]
-
pot pescui cel mult 5 kg de pește sau numai un singur peste, daca greutatea lui depășește 5 kg. În apele de munte cu salmonide se pot pescui de către un pescar cel mult 10 bucăți în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan și coregon. -------------- Punctul 2 din anexă 3 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 113 din 5 mai 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 395 din 10 mai 2005. Partea introductiva
LEGE nr. 192 din 19 aprilie 2001 (*republicată*)(**actualizata**) privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151969_a_153298]
-
coeficientului K(SP) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Rășinoase 1,80 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Fag 1,24 ─────────────────────────────────────────────────────────────────���──────────── 3. Stejar și gorun 1,65 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. Alte quercinee și diverse specii tari 1,06 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5. Diverse specii moi 1,00 6. Salcâm 1,06 7. Salcie și plop indigen 1,00 8. Plop euramerican 1,00 Tabelul 4 Coeficienții de diferențiere a valorii terenului forestier în raport cu vârsta medie a arboretului (K(TE)) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Valoarea coeficientului K(TE) pentru grupa de specii: ────────────────────────────────────────────────────────────────── Rășinoase; fag, Clasa stejar și gorun; Sălcii și plopi
NORME METODOLOGICE din 23 septembrie 2004 privind modul de stabilire a valorii terenurilor forestiere, în vederea acordării despăgubirilor prevăzute de Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161596_a_162925]
-
00 Tabelul 4 Coeficienții de diferențiere a valorii terenului forestier în raport cu vârsta medie a arboretului (K(TE)) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Valoarea coeficientului K(TE) pentru grupa de specii: ────────────────────────────────────────────────────────────────── Rășinoase; fag, Clasa stejar și gorun; Sălcii și plopi Plopi de vârstă alte quercinee Salcâm indigeni euramericani și diverse specii tari;diverse specii moi ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── I 1,621 1,366 1,387 1,407 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a II-a 2,077 1,586 1,580 1,628 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a III-a 2,561 1,950 1,898 1,992 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a
NORME METODOLOGICE din 23 septembrie 2004 privind modul de stabilire a valorii terenurilor forestiere, în vederea acordării despăgubirilor prevăzute de Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161596_a_162925]
-
40 de zile în perioada 15 februarie - 26 martie în anii 2005 și 2006; în perioada 11 aprilie - 9 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea uneltelor de pescuit recreativ/sportiv, utilizându-se doar nălucile artificiale; ... e) păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2005 - 30 aprilie 2006, iar a lipanului, pe o durată de 152 de zile, în perioada 1 ianuarie - 31 mai în anii 2005 și 2006
ORDIN nr. 178 din 23 martie 2005 privind prohibiţia pescuitului în anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166354_a_167683]
-
40 de zile în perioada 15 februarie - 26 martie în anii 2005 și 2006; în perioada 11 aprilie - 9 iunie pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea uneltelor de pescuit recreativ/sportiv, utilizându-se doar nălucile artificiale; ... e) păstrăvului indigen, fântânel și al coregonului, pe o durată de 228 de zile, în perioada 15 septembrie 2005 - 30 aprilie 2006, iar a lipanului, pe o durată de 152 de zile, în perioada 1 ianuarie - 31 mai în anii 2005 și 2006
ORDIN nr. 269 din 1 aprilie 2005 privind prohibiţia pescuitului în anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166366_a_167695]
-
cuprind datele de identificare a acestora, după caz: ... a) numărul procesului-verbal, data, ora și locul încheierii acestuia; ... b) numărul curent; ... c) denumirea, felul și natura fiecărui bun, descrierea amănunțită; ... d) unitatea de măsură; ... e) cantitatea; ... f) proveniența - din import sau indigen; ... g) marca, seria, anul de fabricație; ... h) starea fizică - bun nou sau utilizat; ... i) baza legală de trecere în proprietatea privată a statului; ... j) numărul actului de trecere în proprietatea privată a statului; ... k) semnăturile de predare-primire. ... (3) Procesul-verbal de
NORME METODOLOGICE din 24 iunie 1999 (*republicată*) de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167064_a_168393]
-
cuprind datele de identificare a acestora, după caz: ... a) numărul procesului-verbal, data, ora și locul încheierii acestuia; ... b) numărul curent; ... c) denumirea, felul și natura fiecărui bun, descrierea amănunțită; ... d) unitatea de măsură; ... e) cantitatea; ... f) proveniență - din import sau indigen; ... g) marca, seria, anul de fabricație; ... h) starea fizică - bun nou sau utilizat; ... i) bază legală de trecere în proprietatea privată a statului; ... j) numărul actului de trecere în proprietatea privată a statului; ... k) semnăturile de predare-primire. ... (3) Procesul-verbal de
NORME METODOLOGICE din 24 iunie 1999 -(*actualizate*) de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului (**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155783_a_157112]
-
forestiere de reproducere din categoria "Sursă identificată" 1. Materialul de bază poate fi un arbore-sursa sau un arboret. 2. Materialul de bază a dovedit capacitate de adaptare în condiții extreme pentru vegetația forestiera. 3. Materialul de bază trebuie să fie indigen/autohton. 4. Controlul privind îndeplinirea condițiilor pentru admiterea acestui tip de material de bază se face, prin sondaj, de către autoritate. 5. Dacă se urmărește că materialul forestier de reproducere obținut din aceste surse să fie folosit în scopuri forestiere deosebite
ORDONANTA nr. 11 din 22 ianuarie 2004 (*actualizata*) privind producerea, comercializarea şi utilizarea materialelor forestiere de reproducere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155450_a_156779]
-
0,1 ppm; cadmiu - absent; - fluorescenta în ultraviolet: absent. Indicatori specifici: (în funcție de receptura materialului) Articolul 93 Se pot folosi în sectorul alimentar următoarele tipuri de cauciucuri: - cauciuc alimentar - PT 8 A; - cauciuc siliconic; - cauciuc metilbutadienstirenic cu 20% acrilonitril; - cauciuc sintetic indigen tip butadien - acrilonitril-carboxilat; - cauciuc poliizoprenic - CAROM IR-2200. Articolul 94 (1) Cauciucurile folosite în sectorul alimentar trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de igienă: ... Concentrații maxime admise pentru indicatorii de control (în cauciuc sau în extract): - Cupru (ppm) - maximum 3 Reziduul uscat
NORME IGIENICO-SANITARE din 16 decembrie 1998 pentru alimente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159547_a_160876]
-
din captură maximum 5 kg de pește/zi sau un singur pește, dacă greutatea lui depășește 5 kg; ... f) în apele de munte cu salmonide se pot reține de către un pescar maximum 10 exemplare/zi, în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, păstrăv fântânel, lipan și coregon. ... ---------- Art. 24 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 85 din 23 noiembrie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 957 din 28 noiembrie 2016. Articolul 25
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195748_a_197077]
-
cuprind datele de identificare a acestora, după caz: ... a) numărul procesului-verbal, data, ora și locul încheierii acestuia; ... b) numărul curent; ... c) denumirea, felul și natura fiecărui bun, descrierea amănunțită; ... d) unitatea de măsură; ... e) cantitatea; ... f) proveniența - din import sau indigen; ... g) marca, seria, anul de fabricație; ... h) starea fizică - bun nou sau utilizat; ... i) baza legală de trecere în proprietatea privată a statului; ... j) numărul actului de trecere în proprietatea privată a statului; ... k) semnăturile de predare-primire. ... (3) Procesul-verbal de
NORME METODOLOGICE din 4 iulie 2007(**republicate**)(*actualizate*) de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189821_a_191150]
-
cuprind datele de identificare a acestora, după caz: ... a) numărul procesului-verbal, data, ora și locul încheierii acestuia; ... b) numărul curent; ... c) denumirea, felul și natura fiecărui bun, descrierea amănunțită; ... d) unitatea de măsură; ... e) cantitatea; ... f) proveniența - din import sau indigen; ... g) marca, seria, anul de fabricație; ... h) starea fizică - bun nou sau utilizat; ... i) baza legală de trecere în proprietatea privată a statului; ... j) numărul actului de trecere în proprietatea privată a statului; ... k) semnăturile de predare-primire. ... (3) Procesul-verbal de
HOTĂRÂRE nr. 731 din 4 iulie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189820_a_191149]