2,126 matches
-
forme: vecinătatea, rudenia, prietenia. Membrii gemeinschaft sunt implicați într-o voință comună, produs al voințelor lor separate și similare, dezvoltarea individualismului fiind aici minimală. În contrast marcat cu gemeinschaft ca tip de relaționare sau organizare socială este gesellschaft. În gesellschaft individualismul este puternic dezvoltat, relațiile fiind bazate mai degrabă pe calcul, pe schimb, decât pe încredere reciprocă. Această formă a societății nu este naturală, organică, precum cealaltă, ci artificială, bazată pe contract și nu pe legea familiei și pe consens. Salaman
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Traducerea curentă este societate, ceea ce nu ne spune nimic, atât timp cât comunitatea este în definitiv parte a societății "Gesellschaft adună importanța sa tipologică de când îl vedem ca pe un tip special de relație umană, una caracterizată de un grad ridicat de individualism, impersonalitate, contractualism, și provenind din voință sau din interes absolut mai degrabă decât din complexul constituit din stările afective, obișnuințele și tradițiile ce definesc Gemeinschaft" (Nisbet, 1993: 74). Tönnies convertește dezvoltarea europeană într-o tipologie valabilă pentru orice societate trecută
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe cinci secole în urmă. Explicația stă în faptul că poporul român ar fi împărțit între două tendințe contradictorii. Pe de o parte, la nivelul claselor din vârful ierarhiei, la vechii boieri și urmașii lor, se observă tendința spre un individualism pronunțat. La baza ierarhiei sociale se observă tendința spre un colectivism ce vizează instinctiv păstrarea tradițiilor. Identificat și la celelalte popoare, acest antagonism capătă la noi forme aparte. La nivel supraordonat, duce la apariția ciocoilor și politicianiștilor, imitații ridicole, decădere
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
configurarea manierelor de gândire sunt funcție și de maniera în care se pune accentul în ecuația complexă ce include atât grupul, cât și individul. Dacă în Orient se observă tendința de pierdere în colectivitatea absorbantă, în Occident idealul suprem este individualismul. Înscrierea pe o direcție sau alta nu are cum să vizeze numai aceste ideal-tipuri în ultimă instanță ci se pot înscrie pe coordonate diverse între aceste repere extreme. Astfel, pot apărea pasivitatea acceptarea cursului vieții fără un efort de implicare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
prin aspecte cum ar fi diminuarea creației folclorice, de exemplu. De asemenea, evenimentele importante din viață, care anterior erau prilejuri de socializare, de întărire a tradițiilor, a legăturilor comunitare se închid acum în universul familiei, și acesta restrâns față de altădată. Individualismul și restrângerea legăturilor de familie doar la cei foarte apropiați devin preponderente față de anterioarele modalități de orientare către familia extinsă și către comunitate. Dar de aceste etape trebuie să ne apropiem cu mai multă atenție. Capitolul XIII Noi (și nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1996: 129). Organizarea satului tradițional era totuși solidă și a permis prezervarea noastră. Forța era dată de modalitatea de armonizare a muncii colective respectiv a celei individuale. "Din punct de vedere economic, satul românesc ținea mijlocia între colectivismul slav și individualismul latin" (Rădulescu-Motru, 1996: 130). Proprietatea era atât individuală, cât și în indiviziune "pe neamuri". Deși unitatea de impozitare era satul, contribuția fiecărui sătean era în funcție de averea proprie. Exista grija pentru păstrarea proprietății pământului, cei care vindeau trebuind să respecte dreptul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Învățătorul trebuia să își pregătească elevii pentru a rămâne în sat, cei ce ar pleca la oraș mai departe trebuind să fie foarte puțini. El va trebui de asemenea să utilizeze o metodologie didactică care să nu se sprijine pe individualismul prezent în școlile burgheze, care caută să formeze întreprinzători liberali. Luându-și propriile speranțe drept certitudini, potrivit "axiomelor" amintite mai sus, arăta că "învățătorul școalei de sat, botezat în Românism adevărat, nu poate să întârzie (...)" (Rădulescu-Motru, 1996: 138). Deși utopic
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
The Revolutions of 1989, Routledge, Londra și New York, 1999. Tismăneanu, Vladimir, Fantasmele salvării. Democrație, naționalism și mit în Europa post-comunistă, Polirom, Iași, 1999. Tönnies, Ferdinand, Communauté et société. Catégories fondamentales de la sociologie pure, Retz-C.E.P.L., Paris, 1977. Triandis, Harry C., Individualism & Collectivism, Westview Press, Boulder, San Francisco, Oxford, 1995. Ungureanu, Ion, Idealuri sociale ș( realități naționale. Seriile constitutive ale sociologiei rom(nești (1848-1918), Editura Științifică ș( Enciclopedică, București, 1988. Vianu, Tudor, Filosofia Culturii și Teoria Valorilor, Editura Nemira, 1998 Vulcănescu, Mircea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care Primul factor Al doilea factor 26,0% 18,0% Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Cinste -chiar cu prețul sărăciei (0,58) Dimensiunea tradiționalismului Preferința pentru familie mare cu mulți copii (0,46) Fatalism (0,41) Individualism (-0,56) Factorul 2 Deschidere la schimbare (0,45) Dimensiunea modernității Consum mediatic (reviste, ziare) ridicat (0,47) Informare ridicată asupra evenimentelor din țară și din lume (0,43) Sursa datelor: cercetare proprie (vezi Anexa 3, punctul 4 pentru lista
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
prin propaganda transmisă prin media, computere, sisteme de comunicații satelitare, ce oferă o imagine ideală a procesului globalizării și a sistemului politic ce rezultă prin aceasta. Forța globalizării constă și în utilizarea în discursul public a unor cuvinte ca libertate, individualism, democrație plurală, etc. * Globalizarea ca schimbare a percepției asupra categoriilor ontologice de spațiu-timp câteva din temele globalizării sunt disjuncția spațiu-timp, deteritorializarea, percepția schimbată a timpului. Ea înseamnă printre altele trecerea de la spațiul euclidian bidimensional, cu centru, periferii și granițe clare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o componentă cognitivă (cunoștințele despre grupul din care fac parte, despre istoria lui, obiceiurile lui, etc.), o componentă afectivă (sentimente de apartenență la acel grup, de mândrie sau dimpotrivă respingere, de atașament față de grup) și o componentă valorică (colectivism vs. Individualism, îmbrățișarea valorilor grupului respectiv) (Chelcea, Iluț, 2003: 172); mecanismul categorizării, ce presupune tipologizarea celor din afara grupului etnic și astfel diferențierea de aceștia. J. Coggeshall (1986) propune un model cognitiv pentru înțelegerea construcției identității colective, care sintetizează în același timp, principalele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
selectează subiecții ce răspund cu " în mare măsură" și "în foarte mare măsură" la afirmația "Sunt permanent la curent cu ce se întâmplă în țară și în lume. Cinste chiar cu prețul sărăciei Oamenii trebuie să fie cinstiți, chiar dacă săraci. Individualism Fiecare trebuie să-și vadă de treaba lui. ANEXA 4 1. Indicatori disponibili în Eurobarometrul Rural 2005 și 2007 și dimensiunile pentru care aceștia sunt relevanți Barometrul Rural Indicator Relevant pentru... 2005 A3c Încrederea în oamenii de pe stradă Capital social
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vecinii, prietenii și colegii; -grupul secundar: indivizi din anumite cercuri frecventate, spre exemplu coechipierii de la fotbal; -grupul aspirațional (spre care se tinde): spre exemplu, cercuri care folosesc “bunuri de lux”. Grupul și familia influențează: propria imagine și atitudine; renunțarea la individualism (sau nu); orientarea spre nou. Eforturile de marketing: campania promoțională; publicitatea; vânzările prin eforturi personale. Factorii psihologici: -capacitatea de percepție; o motivația; -atitudinea; -personalitatea. Gradul de ocupare și timpul liber. Plecând de la aceste elemente, cuantificarea cererii și percepției consumatorilor pentru
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
-se pe interacțiunile indivizilor. Învățarea și dezvoltarea capacităților cognitive ar fi rezultatul interacțiunilor interpersonale. Toate acestea aveau să marcheze dezvoltarea unei teorii a sociogenezei cunoașterii individuale (centrată pe mecanismul influențelor sociale din grupul școlar) În contrast cu datele teoriei psihogenezei cunoașterii (tributară individualismului psihologic). Actualmente, evoluțiile amintite Își găsesc sprijin În abordările moderne din teoriile cunoașterii, comunicării și informației, din psihologia cognitivă și progresele didacticii. Consecința firească a acestei tendințe social-interacționiste este dezvoltarea unui nou mediu de Învățare social. Un mediu ce are să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
manifestare actuală a plenitudinii valorilor morale Și profesionale ale ființei umane, mediul care reacționează cu natura, cu universul - exteriorul, mediul caracterizat de frământări, căutări Și așezări permanente cu privire la coordonatele proprii - interiorul. Dacă extrapolăm unul din principiile de diferențialitate culturală, respectiv individualism versus colectivism, exteriorul apare ca important pentru ideea de colectivism - prin găsirea similitudinilor fenomenelor posibil responsabile de guvernarea diverselor lumi, pe când interiorul se face responsabil de individualitate - elementele definitorii ale evoluției diferitelor societăți. Atribuim astfel apartenența contabilității, ca Știință, interiorului
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Oricum, statul însuși nu are o politică coerentă de oportunități egale și de reducere a inegalităților de șanse. Toate acestea se întâmplă pentru că, dintre cei implicați în instituțiile de învățământ de la noi, puțini văd dimensiunea sociologică a educației și pentru că individualismul și evitarea responsabilității sociale, materializate în formule de genul „eu îmi fac treaba, alții să se ocupe de asta”, ating cote paroxistice. Dacă problemele individualismului sau ale implicării civice nu se pot rezolva foarte ușor, cea a culturii sociologice în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
implicați în instituțiile de învățământ de la noi, puțini văd dimensiunea sociologică a educației și pentru că individualismul și evitarea responsabilității sociale, materializate în formule de genul „eu îmi fac treaba, alții să se ocupe de asta”, ating cote paroxistice. Dacă problemele individualismului sau ale implicării civice nu se pot rezolva foarte ușor, cea a culturii sociologice în sistemul de învățământ este soluționabilă fără cheltuieli prea mari, oricum ridicole în comparație cu efectele sociale imaginabile. Cifrele brute, reflectând ponderea activităților din educație în ansamblul vieții
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cei din școala acreditărilor, printre primii critici „din interior” ai utopiilor meritocratice și funcționaliste (Collins, 1979), diplomele, spre exemplu, nu arată competențele profesionale sau educative ale individului, ci sugerează în termeni foarte generali niște calități ale persoanei. Conflictualiștii, dar și individualismul metodologic vor relua cu vigoare întrebările lăsate fără răspuns de către funcționaliști. 3. Funcțiile școlii astăzitc "3. Funcțiile școlii astăzi" O analiză sumară a literaturii de specialitate ar sugera că nici acum sociologia - și în special sociologia educației - nu se poate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
critici metodologice. • Modelele teoretice și empirice care afirmau atingerea unui grad înalt de meritocrație atins în societățile occidentale avansate au fost supuse la critici conceptuale și metodologice. • Sociologul francez Raymond Boudon interpretează fenomenele de mobilitate și de stratificare de pe pozițiile individualismului metodologic. Creșterea inegalităților sociale cu fiecare treaptă de învățământ este explicată prin agregarea deciziilor individuale de investire în instrucție, decizii determinate de resursele disponibile ale familiilor și de utilitatea subiectivă a fiecărei diplome. Distribuția inegală a resurselor duce la calcule
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
livrate prin diverse conținuturi ale învățământului - lecții de educație civică sau alte lecții cu impact la nivelul conștiinței și identității civice, cum sunt cele de istorie sau literatură. Valorile-cheie pe care un asemenea sistem le promovează implicit sunt cinismul și individualismul. Încrederea în ceilalți și spiritul de cooperare vor fi considerate slăbiciuni și luate în derâdere, la fel ca și adeziunea la anumite sisteme axiologice care promovează solidaritatea, altruismul sau compasiunea. Noii eroi ai copiilor formați în sisteme corupte nu sunt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
În anii comunismului, corupția era un subiect tabu. Ea era doar o racilă a societății capitaliste, de care noua orânduire era scutită prin simpla forță a organizării sale. Democrația socialistă, cel mai echitabil regim, nu putea fi lovită de bolile individualismului și ale arivismului care, nu-i așa, sunt tipic burgheze. Evident că, odată cu ieșirea din scenă a stalinismului și cristalizarea oligarhiei comuniste, corupția, care în principiu avea ca miză accesul la pozițiile de control ale sistemului - atât la nivel politic
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este cel mai important element al teoriei lui Pierre Bourdieu, întrucât permite indicarea relațiilor dintre poziția socială și acțiunile indivizilor (adică specificarea raporturilor dintre nivelurile macro și micro ale realității sociale), ca și concilierea între determinismul ce absolutizează structurile și individualismul centrat pe opțiunile actorilor. Numeroase sunt definițiile habitusului în opera lui Pierre Bourdieu. Dintre acestea, vom reproduce o definiție din lucrarea Simțul practic. Habitusurile sunt sisteme de dispoziții durabile și transpozabile, structuri structurate predispuse să funcționeze ca structuri structurante, adică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
reguli și, fiind toate acestea, orchestrate în mod colectiv fără a fi produsul acțiunii organizatoare a unui dirijor (2000, pp. 82-83). Prin conceptul de habitus, Bourdieu le redă agenților autonomia, capacitatea de acțiune și cunoaștere fără a cădea în păcatul individualismului și relativismului. Habitusul este un simț practic, un sistem dobândit de preferințe, de principii de viziune și diviziune (ceea ce se numește de obicei gust), ș...ț structuri cognitive durabile (care sunt în esență produsul încorporării structurilor obiective) și ș...ț
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și acceptă ca puterea să fie inegal distribuită. Distanța față de putere este explicată prin sistemele de valori ale salariaților cu putere mai mică, iar modul în care este distribuită puterea e legat de comportamentul membrilor cu putere mai mare. 2. Individualism/colectivism: individualismul aparține societăților în care legăturile dintre indivizi sunt haotice și se așteaptă ca fiecare să-și poarte singur de grijă ori să se îngrijească de familia sa. Colectivismul, dimpotrivă, aparține societăților caracterizate de faptul că oamenii sunt integrați
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ca puterea să fie inegal distribuită. Distanța față de putere este explicată prin sistemele de valori ale salariaților cu putere mai mică, iar modul în care este distribuită puterea e legat de comportamentul membrilor cu putere mai mare. 2. Individualism/colectivism: individualismul aparține societăților în care legăturile dintre indivizi sunt haotice și se așteaptă ca fiecare să-și poarte singur de grijă ori să se îngrijească de familia sa. Colectivismul, dimpotrivă, aparține societăților caracterizate de faptul că oamenii sunt integrați încă de la
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]