1,115 matches
-
nu e doar stabil, ci [...] ultrastabil, în sensul că el acționează selectiv, în funcție de stările variabilelor sale interne și respinge ceea ce provoacă stări instabile" (Kaplan 1969: 293). Cealaltă analogie este cu piața și mecanismul ei de echilibrare a prețurilor - o abordare individualistă. În acest caz, echilibrul este consecința firească a acțiunii individuale raționale, fără intervenția vreunui centru conducător. Aplicată la relațiile internaționale, această analogie vede echilibrul ca un rezultat al încercărilor specifice ale statelor de a se proteja, încercări ce conduc inevitabil
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
se bazează pe echilibrul homeostatic al teoriei cibernetice sau al funcționalismului structural, ci se îndreaptă spre echilibrul pieței din teoria economică neoclasică un mediu concurențial, dar care respectă anumite reguli. Prima teorie este structuralistă, iar teoria neoclasică a pieței este individualistă. Avînd în vedere că ultima idee a stîrnit multe confuzii în literatura relațiilor internaționale, nu e lipsit de interes să facem unele precizări. Spinoasa problemă dacă așa numitul neorealism structural al lui Waltz este într-adevăr legat de un model
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Avînd în vedere că ultima idee a stîrnit multe confuzii în literatura relațiilor internaționale, nu e lipsit de interes să facem unele precizări. Spinoasa problemă dacă așa numitul neorealism structural al lui Waltz este într-adevăr legat de un model individualist, a provocat o dispută majoră (Ashley 1986 [1984]; Wendt 1987, 1991, 1992b; Hollis și Smith 1990, 1991, 1992). Hollis și Smith au dreptate că teoria economică neoclasică permite, și chiar are nevoie, de o dublă cauzalitate: la nivel individual și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
iar teoria se bazează pe supoziții în legătură cu comportamentul lor." (Waltz 1979: 118) Astfel, sistemul nu este în mod necesar mai mult decît suma părților sale. Altfel spus, părăsind modelul funcționalist în favoarea modelului de echilibru al pieței, teoria este la bază individualistă, nu holistică. Din moment ce structuralismul și holismul sînt termeni folosiți adesea unul în locul celuilalt, este mai bine, probabil, să ne referim la Waltz ca la un realist sistemic, și nu structural. Pe scurt, contribuția definitorie a neorealismului este folosirea sistematică a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ia în considerare unități intersubiective de analiză, individualismul său metodologic nu poate face acest lucru: el trebuie să reducă macronivelul de analiză la simple constrîngeri structurale. Concluzia trasă de Kratochwil și Ruggie este o perfectă și pură critică metateoretică: metodologia individualistă și pozitivistă a teoriei regimurilor este în dezacord cu ontologia sa intersubiectivă. Într-un mod destul de ciudat, această critică, deși publicată în International Organization, a făcut doar de foarte puține ori obiectul unor răspunsuri, în cadrul literaturii regimurilor (pentru o excepție
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cu ajutorul a două exemple, care par a traversa matricea în direcții încrucișate. Primul exemplu a fost deja menționat în capitolul 9, atunci cînd s-a introdus dezbaterea din jurul lui Kenneth Waltz cu privire la întrebarea dacă neorealismul său este structuralist (holist) sau individualist. Răspunsul era că acesta trebuie considerat ca o abordare economică. Iar perspectiva economică este cu siguranță individualistă din punct de vedere metodologic: ea se bazează pe comportamentul individual. Cu toate acesea, nu e clar cum se împacă acest lucru cu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
menționat în capitolul 9, atunci cînd s-a introdus dezbaterea din jurul lui Kenneth Waltz cu privire la întrebarea dacă neorealismul său este structuralist (holist) sau individualist. Răspunsul era că acesta trebuie considerat ca o abordare economică. Iar perspectiva economică este cu siguranță individualistă din punct de vedere metodologic: ea se bazează pe comportamentul individual. Cu toate acesea, nu e clar cum se împacă acest lucru cu statutul în mod cert independent al macronivelului economic de analiză, anume piața (sau, aplicat la domeniul relațiilor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cert independent al macronivelului economic de analiză, anume piața (sau, aplicat la domeniul relațiilor internaționale, sistemul internațional anarhic). În capitolul 9 s-a arătat că acestea două sînt doar două momente - și două niveluri distincte de analiză - ale aceleiași abordări individualiste în cele din urmă. Și într-adevăr, aplicînd analogia firmă-piață la disciplina relațiilor internaționale, ea determină o explicație behavioralistă, unde, într-o lume a anarhiei (structura de piață), distribuția capacităților statelor (firmelor) va defini sistemul specific, cum ar fi bipolaritatea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
diverse, definind tipuri de civilizații deosebite, etape istorice particulare (de exemplu, trecerea de la sistemele motivaționale tayloriste spre cele noi, centrate pe om). Orice economie se generează, astfel, pe baza unei filosofii despre om, societate, natură, a unei concepții (colectiviste și individualiste) asupra a ceea ce este și trebuie să fie omul. Pe de altă parte, scopurile se modifică și ele permanent, ca urmare a schimbării sistemelor de trebuințe-necesități constituite pe noi criterii valorico-normative. Noile exigențe umane determină o radicală revizuire a modului
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
armonie cu natura. Pe baza acestor trei principii se elaborează managementul axat pe om. Modulul II Modele socioculturale de analiză a raportului dintre om-organizație-mediu Tema 5 Viziuni complementare asupra raportării omului la organizație 1. Criterii de diferențiere a teoriilor Teorii individualiste sau colectiviste, normative sau raționaliste Așa cum am văzut și În temele cuprinse În modulul precedent, cunoașterea umană și raportarea sa la existență (În particular la existența socială) comportă o complementaritate de viziuni alternative (deosebit de cele conflictuale). Explicația acestor tipuri de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
organizație, Într-o firmă, individul găsește o ordine bine constituită pe care trebuie să o accepte și care-i controlează, Îi apreciază comportamentul. Constrângerea individuală de către colectivul organizației stă la baza deciziilor individuale și a evoluției sale În organizație. Teoriile individualiste, dimpotrivă, consideră că modelele de acțiune (chiar când ne apar ca extraindividuale) sunt rezultatul creației umane, a unei negocieri Între indivizi, care au capacitatea alegerii individuale. Structurile nu mai constrâng din exterior pe oameni, ci ele sunt produse de actori
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
concrete de interacțiune Între indivizi. Individul nu numai că posedă libertate, dar (contrar viziunii colectiviste) chiar schimbă ordinea socială sau luptă contra acesteia. Aceste teorii pun accentul pe moralitatea actorului liber, pe corectitudinea deciziilor sale raționale și fundamentate informațional. Teoriile individualiste dau individului libertatea de a negocia poziția și rolul său În organizație. Evoluția individului are un mare spațiu de libertate și de alegere În care caracteristicile personale (vârsta, sexul, pregătirea, concepțiile, caracterul, experiența etc.) joacă un rol deosebit de important. Colectivul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
deosebit de important. Colectivul unei organizații nu ne mai apare ca fiind de natură „extraindividuală”, ci, dimpotrivă, format din indivizi cu particularități diverse și comportându-se ca urmare a relațiilor dintre indivizi și a interacțiunii lor. Teoriile normative (unele colectiviste, altele individualiste) pun accentul pe elementele cultural-valorice ale normelor. Normele dau liniile de conduită ale oamenilor, impun „valori În comun Împărtășite” (Parsons). Teoriile raționaliste „prezintă actorul ca instituindu-și poziția sa ca urmare a unor forțe din afara sa, În timp ce abordările nonraționale implică
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ideal al beneficiarului programului pentru venit minim) este o persoană singură, fără familie, deseori un bărbat, care suferă diferite handicapuri personale și sociale și care trebuie să fie «reinserat» sau «reintegrat» social (xe "Daly"Daly, Saraceno, 2002, p. 90). Modelul individualist (anglo-saxon) teoretizează societatea ca fiind un rezultat al interacțiunilor dintre indivizii care se află în competiție pe piață, fiecare purtător de drepturi și datorii specifice. Având în vedere că legăturile sociale sunt voluntare, excluziunea unor indivizi nu poate fi considerată
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
a rezuma, modelul dezintegrării relațiilor sociale (francez) teoretizează excluziunea socială ca pe o absență a relațiilor cu societatea/comunitatea, absență care poate fi cauzată și de starea financiară precară, care determină, la rândul său, apariția unor lipsuri materiale semnificative. Modelul individualist definește exclușii drept aceia care nu pot participa la piață, deoarece fie nu au abilitățile necesare, fie sunt discriminați. În general, în cadrul acestui model, sărăcia este conceptul de analiză preferat. Lipsa resurselor materiale este analizată, însă relațiile sociale au mai
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
se instaleze. În al doilea rând, excluziunea este un concept multidimensional. Ea surprinde aspecte ale vieții sociale anterior ignorate, de exemplu, relațiile cu comunitatea în care un individ trăiește. Un concept important în analiza excluziunii sociale îl constituie discriminarea. Modelul individualist este singurul care tinde să unească cele două concepte până la confuzie. În general însă, există o distincție clară între excluziune și discriminare. Excluziunea se referă la absența relațiilor socixe "Akerlof"ale și la imposibilitatea unei persoane de a se sprijini
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Unul dintre argumentele cele mai puternice în favoarea unei puteri explicative crescute a modelului dezintegrării relațiilor sociale sau a modelului economic extins îl constituie depășirea sferei resurselor economice, dar și capacitatea de explicare a naturii procesuale a excluziunii sociale. În cadrul modelului individualist, accentul rămâne, în principal, pe cercetarea sărăciei, aceasta fiind încă o cercetare statică. Or, ceea ce diferitele abordări ale excluziunii sociale afirmă este atât prezența excluziunii sociale la toate nivelurile societății, cât și relația de puternică corespondență dintre excludere și agravarea
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
femeile cu copii sub 14 ani ar fi izolate de comunitate sau de oportunitățile de pe piața muncii (dacă luăm în calcul dubla zi de muncă numai din punctul de vedere al resursei timpului, varianta aceasta nu pare improbabilă), conform modelului individualist fie sunt discriminate pe piață, fie nu aduc pe piață capacitățile necesare pentru a avansa, iar modelul lui Akerlof ne furnizează ipoteza prezenței sau absenței unor externalități sociale semnificative 1. Singurul model care pare să furnizeze puține date pentru analiză
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
manieră convingătoare. Dimensiunea izolării acestora este potrivită unui cadru conceptual de analiză încadrat în modelul dezintegrării relațiilor sociale, în care exclușii sunt în principal cei care nu au rețele de suport sau legături cu alți indivizi și grupuri sociale. Modelul individualist ar tinde către o teoretizare a situației lor ca urmare a unei alegeri proprii saua dezvoltării unor abilități care nu sunt cerute pe piață. Modelul lui Akerlof ar putea avea importanță numai în prezența unor externalități sociale semnificative raportate la
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
și nemulțumiți de ei Înșiși; timizi, vulnerabili, scrupuloși; Își alimentează viața interioară prin luminația trecutului. Nu știu prea bine să intre În relații cu oamenii, și cad ușor În mizantropie. Neabili, se resemnează dinainte cu ceea ce puteau totuși să evite. Individualiști, au un sentiment viu al naturii. Valoare dominantă: intimitatea. ● Nervoșii cu dispoziție variabilă vor să epateze și să atragă atenția. Indiferenți la obiectivitate, simt nevoia de a Înfrumuseța realitatea (ajungând de la minciună la ficțiune poetică). Au un gust pronunțat bizar
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cititorii din întreaga lume. Acest mic volum a spus destul de puțin despre Yourcenar ca "scriitoare gay". Ea însăși ar fi detestat categorizarea tot atât de ferm cum s-a opus clasificării ființelor umane în funcție de sexul obiectului sexual ales. Era mult prea neînduplecat individualistă sau excentrică pentru a împărți oamenii în stereotipuri sexuale. În timp ce susținea cauza negrilor din America în anii '50 (într-o perioadă când puteai încă folosi acel cuvânt) pentru că era o cruciadă pentru libertatea sufletului uman, ea era mai puțin entuziastă
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și prețuia, așa cum rezultă din corespondența celor doi atestată și în istoriile literare 270. Dacă înclinația renascentistă spre utopie a putut fi stimulată "în mare măsură de călătoriile ce au avut loc în această perioadă, dar și de accentuarea spiritului individualist realizată de gânditorii umaniști"271, Rabelais se dovedește un maestru al răsturnărilor neașteptate de situație, chiar un creator de antiutopie: desolidarizându-se de model și narativizând proiecția filozofică, idealizantă, bucurându-se, până la el, de un atât de generos prestigiu, "abstrăgătorul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
să devină un grup cu adevărat omogen, compact și solidar". Dar cu privire la viitorul românilor în Italia dumneavoastră sunteți pesimist sau optimist? "Credeți-mă: viitorul românilor în Italia va depinde mult de voința și de capacitatea de a schimba această mentalitate individualistă pentru a se uni în organizații reprezentative în stare să exprime o clasă politică a diasporei italo-românești care să știe să conducă și să reprezinte această mare comunitate. Această schimbare reprezintă o oportunitate de modernizare din exterior a unui sistem
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Iulie (Ledru-Rollin, Lamartine) și socialiști așa-numiți "utopici" de către marxiști, cum ar fi muncitorii Albert și Louis Blanc sau "furieriștii" (Victor Considérant), dar și creștini precum Buchez. Primii se pretindeau urmașii iacobinilor marii Revoluții și babouvismului 1 , ceilalți întruchipau tendințele individualiste rezultate din "aristocrația muncitorească" și din grupurile de meșteșugari. Organizarea lor a fost de scurtă durată dar foarte bună: atît în jurul grupului parlamentar La Montagne și totodată a federației de cluburi, Solidarité républicaine. La originea organizării găsim rețeaua de societăți
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sunt achiziții fără legătură cu contextul de utilizare, sunt statice, permanente, independente de educat. • Cunoașterea există, indiferent cum se realizează. • Cunoștințele provin din informațiile transmise variat. • Învățarea este cumulativă sau lineară. • Centrarea pe educator și pe control. • Învățarea prin competiție, individualist. • Rar sunt folosite talentul, abilitățile. Proiectare-rea, pregătirea • Specializarea în conținut. • Pregătirea interactivă a sarcinilor, proceselor, pașilor, întrebărilor, listărilor, răspunsurilor, verificărilor. • Predarea este mai complexă și include coordonarea învățării directe. • Actualizarea ca expert în domeniu. • Pregătirea clară a prezentării conținutului, lecturilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]