972 matches
-
pe venit și profit nu a depășit nivelul de 24% În resursele fiscale. Din cele 5 țări cu nivelul cel mai scăzut, 4 sunt În curs de dezvoltare și În tranziție. Se poate observa că Franța - una din marile puteri industrializate ale lumii, figurează alături de țări În curs de dezvoltare și În tranziție, având printre cele mai mici ponderi ale impozitului pe venit și profit În resursele fiscale, iar nu printre țările cu cele mai ridicate ponderi. Niveluri ridicate s-au
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
atelierul lumii"). După 1870, ea intră într-o competiție acerbă cu Germania unificată și cu Statele Unite, pierzînd treptat această supremație în cea de-a doua jumătate a secolului XX. Pentru comparație, iată creșterea graduală a productivității principalelor 5 state europene industrializate și a Statelor Unite în perioada 1870-1979, ilustrată prin produsul intern brut (luînd 100 ca bază de referință per om/ oră de muncă): 1870. SUA 100; Marea Britanie 114; Italia 63; Germania 61; Franța 60; Suedia 44. 1890. SUA 100; Marea Britanie 110
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și avioane pe lîngă trenuri și vapoare** și trenuri), industria electrică, industria chimică (inclusiv farmaceutică), industria lemnului, industria bunurilor de larg consum și, bineînțeles, industria carboniferă. Totuși, în comparație cu producția ramurilor strategice din economia Germaniei și Statelor Unite, cele două țări puternic industrializate rivale, procentul de dezvoltare industrială în Marea Britanie este extrem de modest: iată procentele de creștere în perioada 1893-1913: la cărbune, Marea Britanie 75%, Germania 287%, Statele Unite 337%; la fontă, Marea Britanie 50%, Germania 159%, Statele Unite 210%; la oțel, Marea Britanie 136%, Germania 522%, Statele Unite
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
presupune că fiecare țară se va specializa În producerea și exportul acelor mărfuri pe care le fabrică cu cheltuieli relativ mai mici și va importa mărfurile pe care le produce cu cheltuieli relativ mai mari22. De fapt, actualmente țările Înalt industrializate pe larg aplică această teorie, plasînd centre de producere (a automobilelor, tehnicilor de uz casnic, aparatelor electronice ) pe teritoriul țărilor În curs de dezvoltare, folosind la maximum toate avantajele de localizare oferite de țara-gazdă În scopul micșorării cheltuielilor de produccție
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
precum și tehnicile de producție. Ea a creat un segment distinct de cerere, aceea pentru noile pe atunci surse energetice și materiale industriale, a contribuit la ridicarea standardului de viață, permițând, totodată, intensificarea cererii pentru acele produse alimentare pe care țările industrializate nu le puteau obține ele Însele, În mod eficient. Mai mult, ea a impus forme de transport noi și mai eficiente, determinând reducerea semnificativă a costurilor comunicațiilor interși intra-firmă, după cum tot ea a impus modificări ale diverselor reglementări referitoare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
și europene) dețineau cel puțin 95% din capital. Activitatea investițională direcționatâ spre exploatarea surselor de materii prime a fost mai intensă În țările În curs de dezvoltare, În timp ce investițiile În sectoarele secundar și terțiar au vizat, În primul rând, țările industrializate dezvoltate. Creșterea rapidă a producției industriale imediat după cel de-al doilea război mondial și necesitatea intensificării activității economice În vederea refacerii postbelice au stimulat o cerere nemaiîntâlnită de materii prime, ceea ce a determinat țările industrializate să caute noi surse de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
vizat, În primul rând, țările industrializate dezvoltate. Creșterea rapidă a producției industriale imediat după cel de-al doilea război mondial și necesitatea intensificării activității economice În vederea refacerii postbelice au stimulat o cerere nemaiîntâlnită de materii prime, ceea ce a determinat țările industrializate să caute noi surse de aprovizionare. Câteva evenimente au influențat dimensiunea și componența organizațională a activităților economice din acea perioadă. Ca urmare a faptului că SUA au ieșit din război mai fortificate decât celelalte țări foste beligerante, ele au dominat
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de produse care Înglobează un grad Înalt de tehnologizare, spre produse a căror cerere este dinamică În comerțul mondial: produsele electronice, aparatele, mașinile Exporturile țărilor În dezvoltare de produse intensive În tehnologie crește, În prezent, mai repede decât exportul țărilor industrializate. Aceasta ne sugerează Însă că În țările În dezvoltare se derulează mai degrabă operațiunile relativ simple de asamblare, intensive În forță de muncă ieftină, decât operațiuni de producție complexă sau de cercetare și dezvoltare. Dar sunt câteva excepții notabile de la
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
al calității, dar made in dispare, pentru că piesele se produc Înainte de asamblare În zeci de locuri aparținând rețelei globale. Procesul realocării , dislocării industriei la scară internațională a ridicat noi probleme teoretice și practice. De exemplu, o serie de state nou industrializate s-au transformat În scurt timp În investitori. Pe de altă parte, majoritatea investițiilor străine nu se mai Îndreaptă acum spre statele aflate În curs de dezvoltare, ci spre țările cu un Înalt nivel de dezvoltare. Teoretic, aceasta Înseamnă apariția
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
deși astfel de argumente au o oarecare forță, orice politici care se axează pe autosatisfacere sau pe izolare implică costuri atât de mari Încât nu pot fi justificate prin rațiuni economice. Acest fapt a fost demult recunoscut de țări mici industrializate sau În curs de industrializare, precur Belgia, Elveția sau Singapore, Într-o tot mai mare măsură fiind recunoscut și de state mari precum SUA, sau cu puternice tradiții naționaliste, cum ar fi India sau China, acceptînd că , mai ales când
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
are ca efect creșterea valorii adăugate a producției naționale. Cu cât sectorul industrial ocupă o pondere mai mare În economia națională, cu atât țara este mai atractivă pentru investitorul străin, riscurile economice fiind mai reduse În acest caz. O economie industrializată este mai stabilă și mai puțin expusă la crize economice profunde. 7. Ponderea sectorului public În P.I.B. (P/P.I.B.). Acest indicator are În vedere poziționarea sectorului public În raport cu dimensiunea economiei naționale. Sectorul public nu produce În economia reală, el doar
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de idei, Împărtășim viziunea lui Dunning precum că orice politică care se axează pe autosatisfacere sau pe izolare implică costuri atît de mari Încît nu pot fi justificate prin rațiuni economice. Acest fapt a fost demult recunoscut de țările mici industrializate sau În curs de industrializare, cum sunt Belgia, Elveția sau Singapore, Într-o tot mai mare măsură fiind recunoscute de state mari precum și SUA, sau cu puternice tradiții naționaliste, cum ar fi India sau China, acceptînd că nici o țară nu
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
cei mai buni ambasadori ai regiunii noastre. Astfel ajungem cu adevărat la acel terroir al secolului XXI.“ Adversarii globalizării vor fi probabil indignați, deși Veyrat nu se referă deloc la așa ceva; globalizarea, în sens gastronomic, are sensul unei uniformizări alimentare industrializate, ea neputând fi asimilată ingeniozității combinative a unor bucătari inventivi. Competența „bucătărească“ fiindu-ne, din nefericire, străină, ne vom mărgini, în încheiere, să sugerăm, fără pretenții tehnic-culinare nemeritat asumate, câteva idei modeste care ar putea servi revitalizării meniurilor românești. Primul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
asupra faptului că, contrar poncifurilor intelectualiste, aceasta nu este doar "consum", ci și "cultură", altfel spus "procesul activ de generare și circulație a sensurilor și plăcerilor într-un sistem social", și nu poate deveni un simplu reflex consumist, oricât de industrializată ar fi (adică produsă și distribuită doar pe baza propriilor interese economice foarte multe produse sunt, în acest sens, adevărate "rateuri scumpe", de la filme la albume de artă).471 Raționamentul său este împins până la afirmația conform căreia "cultura de masă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
modernă, ai cărei germeni au fost sădiți în Renaștere și Reformă, continuă Eliade, despărțită de creștinism, e în căutarea unui nou mare mit care să o coaguleze, cum afirma și Jung (greva generală a fost considerată marele mit al lumii industrializate, însă este doar un instrument de luptă politică, fără precedente mitice). idem, Mituri, vise și mistere, p. 15. 132 Joseph Campbell, Myths to live by, p. 22. Campbell insistă asupra unei perspective biologizante, care poate stârni justificate reticențe, dar care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
din junglă, creație majoră a literaturii de divertisment, cu o carieră strălucită și în banda desenată și în cinematografie, Carla Guerron-Montero afirmă că este emanația clasei de mijloc superioare, care încearcă să evadeze din "criza modernității", din lumea modernă, urbană, industrializată, el fiind cel care deși o transcende, ilustrează totodată "specificul sensurilor istorice ale aventurii". Tarzan Was an Eco-Tourist (recenzie), p. 780. 578 Ibid., p. 3. 579 Ibid., p. 4. 580 Gary Hoppenstand, Editorial: A Popular Culture Original, p. 214. 581
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sovietici sunt atotputernici și întru toate competenți, iar semizeii sunt strict specializați (astfel, Frunze este, ca Marte, responsabil cu armata, Djerjinski cu KGB-ul, Kalinin și Sverdlov cu puterea sovietică, Ordjonikidze cu industria lipsind un zeu al agriculturii, căci regimul industrializat îi era ostil acesteia, eșuând de asemenea în a impune un patron al culturii, ca Lunaciarski ori Kubîcev). Sursa morală a acestor eroi oferea legitimarea regimului în literatura propagandistică, iar până în anii '50, când regimul se instalase confortabil, se comemora
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fixează două obiective. Primul constă în "sprijinirea parlamentarilor în efortul lor de reflecție și de propunere în marile probleme care interesează Comunitatea", iar al doilea privește "aplecarea asupra condițiilor și mijloacelor de a construi socialismul în cadrul țărilor puternic interdependente și industrializate"406. Două lecții se desprind în urma alegerilor europene. Pe de o parte, trebuie să fie reunite conferințe specializate mai degrabă pe tematici decît pe un program. De cealaltă parte, actorii partinici din UPSCE trebuie să-și accepte diferențele. În plus
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
fie interesată de înlăturarea unor astfel de inegalități. Eliminarea subdezvoltării nu este o problemă de filantropie internațională, ci o problemă de bază a vieții contemporane, în care sunt interesate toate statele lumii. Metodele de asistență practicate până acum de statele industrializate sunt insuficiente. Întărirea suveranității naționale a tuturor statelor și promovarea consecventă a democrației constituie premisa esențială pentru lichidarea subdezvoltării și atingerea progresului economicosocial al tuturor statelor, pentru asigurarea egalității șanselor între toate națiunile și a cooperării între state. Crearea unei
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Crearea unei noi ordini sociale și economice internaționale necesită schimbări ale distribuției puterii. Redresarea dezechilibrului de putere va duce la stabilirea unei baze mai echitabile pentru viitoarele negocieri asupra unei noi ordini mondiale și la schimbări de atitudine a țărilor industrializate. I.3.2. Restructurarea ordinii internaționale Elaborarea strategiilor de schimbare trebuie să pornească de la analiza sistemului de relații internaționale. Epoca colonială și, mai ales, cea postcolonială, au favorizat crearea și apoi perpetuarea gravelor decalaje existente astăzi pe arena internațională. Dominația
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
țările capitaliste dezvoltate, în interesul lor și pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă. Schimbarea radicală a realităților politice mondiale (după prăbușirea sistemului colonial) nu s-a oglindit în toate instituțiile internaționale. Mecanismele economiei de piață funcționează în interesul națiunilor industrializate. Ele au fost constituite ca zid protector pentru felul de viață al acestor națiuni. Întreaga dezvoltare postbelică a convins popoarele care au scăpat de jugul colonial de necesitatea existenței unei unități indisolubile între independența economică și cea politică între state
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
lor este determinat de configurația relațiilor de putere existente, de contextul socio-politic la un moment dat. I.4.3. Clasificări teoretice Atribuim calitatea de actor al vieții internaționale: - marilor state ca S.U.A., Rusia, Franța, Germania, dar și altora; - statelor puternice industrializate - cele din G7 de ex.; - statelor implicate - la un moment dat - în soluționarea unor conflicte regionale; - statelor care luptă pentru dobândirea independenței și care se află, la un moment dat, în atenția opiniei publice internaționale; - statelor care își proclamă independența
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
influența altor actori decât statele etc. Relațiile dintre statele-actori sunt principalele relații internaționale; nici o națiune-actor al vieții internaționale neputând exista în afara celorlalte. Se impune clarificarea calității de actor al vieții internaționale: marile state pot fi actori, dar și cele puternic industrializate sau cele implicate în soluționarea de conflicte sau care își proclamă independența, la un moment dat. Cu alte cuvinte, calitatea de actor este determinată de acel „ceva” prin care statul se afirmă în viața internațională la un moment dat. Marile
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ajutor financiar și economic Poloniei și Ungariei. Comisia C.E. a fost însărcinată cu coordonarea acestui ajutor, ceea ce a însemnat recunoașterea rolului din ce în ce mai important al Comisiei în viața internațională. Acest ajutor nerambursabil avea să fie acordat de cele 24 de țări industrializate, membre ale Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (O.C.E.D.), cunoscută și sub numele de G-24. Polonia și Ungaria au fost desemnate în mod conștient ca destinatare ale acestui ajutor; în vremea aceea, Ungaria deja făcuse câțiva pași concreți pe
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
din natura particulară a U.E., aceasta pendulând între organizație interguvernamentală și stat suveran, ea joacă un rol important în menținerea și dezvoltarea sistemului mondial multilateral de schimburi comerciale dispunând de o rețea de relații economice atât cu parteneri din țările industrializate cât și cu țările în curs de dezvoltare. Multiple constrângeri au fost desființate prin Tratatul de la Maastricht intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Tratatul a conferit competențe suplimentare Uniunii, incluzând noi norme juridice referitoare la extinderea cooperării, politica industrială
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]