1,071 matches
-
piață și vizează un dublu rol în primul rând educația trebuie să ajute dezvoltarea economiilor de piață prin dezvoltarea resurselor umane și educație permanentă în al doilea rând educația trebuie să remedieze problemele care rezultă din globalizare, cum sunt șomajul, inechitatea economică crescută și temerile oamenilor legate de schimbarea socială și economică. Odată cu adoptarea, în 1996, a scopului global al lumii fără frontiere (OECD, 1996a3), experții OCED au declarat că această lume fără frontiere ar fi posibilă numai cu acceptarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Uniunea Europeană, educația permanentă ca investiție socială se presupune că va reduce teama de schimbare socială constantă și izolarea rezultate din competiția pe piață și noile tehnologii. Prin învățarea permanentă oamenii sunt formați să accepte schimbarea și, în plus, șomajul și inechitatea vor fi reduse substanțial deoarece educația permanentă este direcționată spre satisfacerea nevoilor de schimbare a piețelor de muncă și a tehnologiilor. Altfel spus, educația are rol dublu, în creșterea profiturilor către și pentru individ în cadrul unei economii de piață și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
alcătuiesc politici în cadrul OCED se centrează pe contribuția educației superioare și a învățământului primar și secundar la o economie de piață globală și liberă, în beneficiul indivizilor. Se consideră că educația permanentă și acreditarea internațională a cunoștințelor vor reduce șomajul, inechitățile în privința averii, opoziția la schimbarea tehnologică, împotrivirea la dezbinarea socială cauzată de economiile de piață și problemele asociate pieței multiculturale și forței de muncă. 2.1.4. Banca Mondială și reformele educaționale în țările în curs de dezvoltare Abordarea educației
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
considerat singurul capabil să conducă la formarea capitalului uman" (McGinn, N.F., 1997b 147). Considerând, din motive financiare dar și de echitate, că formarea în vederea unei slujbe trebuie lăsată pe seama celor interesați (domeniul privat), rezultatul este că, în cazul șomajului sau inechității crescute a veniturilor, individul este singurul responsabil pentru eșec. Sensul în care este văzută relația individual-global este univocă individul trebuie să se adapteze schimbărilor generate de globalizare iar educația reprezintă mijlocul prin care acest deziderat poate fi atins. Admițând chiar
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
O altă problemă dezbătută a fost echitatea. Discuțiile asupra echității s-au centrat pe folosirea educației pentru diminuarea diferenței între clasele sociale. Pornind de la faptul că "însuși sistemul școlar servește ca mecanism de selecție care ajută la reproducerea disparităților și inechităților în societate" (UNESCO, 1990a 11), efectul educației asupra claselor sociale era evidențiat în dezbateri asupra educației fundamentale versus educația secundară și superioară. Diferențele dintre cei care primesc numai educația fundamentală și secundară și cei care urmează cursurile învățământului superior, ar
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Care este însă modelul de dezvoltare avut în vedere? Comisia precizează că teoriile dezvoltării bazate pe modernizarea economică cu accent pe creșterea economică generală au fost un eșec în țările în curs de dezvoltare și chiar în lumea dezvoltată, determinând inechități profunde. Aceste probleme au făcut ca, de-a lungul timpului, Națiunile Unite să confere un sens mai larg noțiunii de dezvoltare durabilă, implicând "reconcilierea progresului material cu echitatea, cu respectul pentru condiția umană și pentru natură (J. Delors, coord., 2000
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Transformarea educației într-un câmp bazat pe experiență, prin creșterea calității cercetării subvenționate sau conduse de Departament creșterea relevanței cercetării pentru a întâmpina nevoile clienților. 5. Întărirea calității și a accesului la studiile postliceale și la educația adulților, prin reducerea inechităților în privința accesului la colegiu și a completării studiilor printre studenții diferiți prin rasă, etnicitate, status socio-economic, dizabilități întărirea responsabilității instituțiilor postliceale stabilirea unor mecanisme efective de finanțare pentru educația postliceală întărirea colegiilor și a universităților tradiționale pentru afroamericani, hispanici și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
anticipare pământeană a raiului. Nu s - au descoperit încă daruri gratuite. Ne rătăcim uneori prin regnul de sub condiția noastră. Bănuia că o va lăsa bărbatul, dar nu chiar de la o înălțime atât de mare. Acuzăm justiția , dar beneficiem uneori de inechitățile ei. Și democrația naște uneori monștri. Sărăcia este produsul principal al haosului. Banul l - a golit pe omul contemporan de sensibilitate. Există în noi și o fascinație a mlaștinii. Când nu te iei tu în serios, nu aștepta să facă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
o poate lua cu sine, ci trebuie să o lase”, constată episcopul Romei. Și încă o corupție care s-a înrădăcinat prin intermediul „unei economii a excluderii”, o „nouă idolatrie a banului”, și a „unei averi care guvernează în loc să slujească, o „inechitate care generează violență”. E necesar deci, ca mai înainte de a intra în gândirea lui Bergoglio, să încercăm și noi să luăm cunoștință cel puțin despre „figurile” principale ale corupției de azi. În acest caz, folosesc conceptul de „figură” în dublul
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
împotriva Occidentului, care includea lupta pentru abolirea sclaviei și a comerțului cu sclavi precum și toate formele supremației albe, a fost a treia parte a bătăliei pentru libertate și demnitate; o a patra dimensiune a fost revolta economică împotriva formelor de inechitate și exploatare, asociate cu sistemul comercial și financiar global dominat de Occident. A cincea revoltă, cea culturală, a fost un protest împotriva tuturor formelor imperialismului cultural occidental, incluzând asumpția că Occidentul era în măsură să decidă cum trebuie să trăiască
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
se vedea Giddens 1985). Se întâmplă, de asemenea, și pentru că formele moderne ale globalizării au fost însoțite de violență etnică repetată și fragmentare națională, fenomene pe care Marx și Engels, deși plini de intuiție cu privire la marșul globalizării capitaliste și la inechitățile economice crescânde, nu au avut cum să-l prevadă. Alți autori marxiști aveau alte perspective. Lenin, de exemplu, vedea în capitalism cauza fragmentării naționale, precum și a progreselor fără precedent înregistrate de globalizare, însă acest lucru nu înseamnă neapărat că marxismul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sale că istoria se învârte în jurul procesului muncii, Marx a observat că libertatea și egalitatea în cadrul capitalismului înseamnă că burghezul, ca și proletarul, se angajează într-un contract de muncă de pe o poziție egală din punct de vedere juridic, însă inechități sociale majore fac ca muncitorii să se găsească la mila burgheziei și le diminuează libertatea și egalitatea. El a adoptat părerea conform căreia organizațiile proletare începeau să înțeleagă modul în care socialismul putea realiza aspirațiile de libertate și egalitate care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la fel de important ca și democratizarea instituțiilor statului, și poate chiar mai important). Indiferent cât de strălucită a fost analiza asupra expansiunii capitalismului către toate sectoarele societăților moderne și toate părțile globului, este clar că preocuparea pentru dominația de clasă și inechitățile materiale a pus în umbră alte forme de excludere socială și suferință umană care trebuie să figureze, și ele, într-o teorie critică cuprinzătoare a politicii globale. Acestea includ formele de dominație și discriminare ancorate în noțiunile de superioritate de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
contrats de ville 2000-2006; http://admi.net/jo/19990115/PRMX9903379C.html. Claisse, G., L'Abbaye des télémythes, Ed. Aleas, Lyon, 1997. Cohésion sociale et territories, La Documentation Française, Paris, 1997. Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, Riscuri și inechități sociale în România, 2009. Comprendre les violences urbaines, La documentation française, Paris, 2006. Conferința Națiunilor Unite privind Comerțul și Dezvoltarea Contrat de ville: rénover et simplifier, Raport de informare prezentat de Pierre André, 2005 (http://www.senat.fr/rap/r04-402
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
opprimés, Maspéro, Paris, 1983; A. Kahn, Et l'homme dans tout ça?, Paris, Nil éditions, 2000. 219 R. Hoggart, La Culture du pauvre, Collection "Le sens commun", Paris, 1970. 220 Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, Riscuri și inechități sociale în România, 2009. 221 Activități cu conținut legal, dar (total sau parțial) neînregistrate oficial. 222 I. Mărginean, R. Popescu, D. Arpinte, G. Neagu, Condiții sociale ale excluziunii copilului, MMSSF, ICCV, 2004 (http://1mai.cartiere.ro/social/2403-comisia anti saracie si promovare a incluziunii sociale caspis) 223
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
publicat în comun de: Banca Mondială, Divizia pentru Dezvoltare Umană, Regiunea Europa și Asia Centrală, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Institutul Național de Statistică), noiembrie 2007, p. 2. 239 Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, 2009, Riscuri și inechități sociale în România. 240 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=751&langId=en 241 Villes en évolution, La Documentation française, Paris, 2005. 242 B. Jouve (coord.), Les politiques de déplacements urbains en Europe l'innovation en question dans
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fiscale, extrem de diversificate la nivelul fiecărei entități, dar și prin aplicarea, Într-o primă etapă, a variantei impozitelor de repartiție stabilite, fără nici o fundamentare economică, iar mai apoi a impozitelor de tip real, stabilite după criterii empirice, ca și existența inechității flagrante izvorâte din acordarea de privilegii sau perceperea lor prin intermediul persoanelor 86 Însărcinate cu administrarea unei localități, respectiv prin contribuabili locali și, mai târziu, prin concesionari fiscali 79. Începând cu secolele al XVI-lea și al XVII-lea, În Europa de Vest
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
capitalism. Astfel, se iau măsuri care urmăreau limitarea drepturilor suveranului În instituirea și perceperea de impozite, ca și În cheltuirea acestora, organizarea gospodăririi financiare a statului realizându-se după reguli precise și fiind supusă controlului parlamentar. De asemenea, sunt Înlăturate inechitățile fiscale prin eliminarea privilegiilor fiscale de care beneficiau nobilimea și clerul, la baza noilor sisteme fiscale stând ideea de justiție fiscală care devine tot mai cuprinzătoare, ea referindu-se nu numai la faptul că toți cetățenii trebuie să plătească impozite
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sistemului de impunere, concretizată În variante diverse de aplicare a impozitelor pentru a acționa și ca instrumente de influențare a vieții economico-sociale pe două direcții majore: stimularea investițiilor și relansarea activităților economice confruntate cu fenomenele de recesiune și șomaj; corectarea inechităților sociale prin prisma nivelului veniturilor realizate În sensul avantajării categoriilor sociale considerate defavorizate. 139 Samuelson P.A., Economie politică, Ed. Teora, București, 2000 176 În al doilea rând, se promovează acordarea de facilități fiscale pentru influențarea evoluției structurilor economice prin stimularea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
punct de vedere fiscal, În contribuabili mari și contribuabili mici, pentru fiecare stabilindu-se regimuri diferențiate de impunere, dar și introducerea corectării bazei de impunere În raport cu nivelul inflației (numai pentru contribuabilii mari), cea din urmă măsură putând fi generatoare de inechități În asumarea sarcinii fiscale. Considerat global, regimul de impozitare a profitului introdus În 1994 reflecta mai mult funcția financiară, urmărind o maximizare a veniturilor fiscale și nu pe aceea de instrument pentru stimularea dezvoltării economiei. În urma criticilor aduse unor prevederi
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiscale, fie prin negocieri de tip administrativ Între organisme ale statelor membre și cele comunitare. Prima variantă este de sorginte liberală și presupune reacția liberă a actorilor pieței la „condițiile fiscale” oferite de diferitele state, 403 ceea ce favorizează producerea de inechități și avantajând „pasagerul clandestin” care devine beneficiar de utilități publice oferite de un stat la altul, fără a suporta impozitele destinate finanțării acestora, spre deosebire de alți actori care devin dezavantajați. Pe fundalul mobilității capitalurilor și forței de muncă, actorii ar putea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
dacă guvernul îi tratează pe toți în mod egal și echitabil, două cincimi afirmă că acest lucru este mai probabil să se întîmple în noul regim, o treime spun că lucrurile sînt la fel, un sfert afirmînd că gradul de inechitate a crescut. Dintre cei care afirmă că sînt tratați mai echitabil în noul regim, 64% au o părere pozitivă despre el, în timp ce dintre cei care spun că nu sînt tratați echitabil de noul regim, doar o treime au o părere
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
WAR ON POVERTY), programele de sănătate Medicaid și Medicare, bugete mai bune pentru educație, unul dintre cele mai importante programe fiind cel ce răspundea revendicărilor mișcării drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT), The Civil Rights Act (1964), eliminarea discriminării și inechității rasiale. Astfel, programul național VISTA (nicio legătură cu Microsoft), promovat prin programul Corpului Păcii, a urmărit recrutarea unor voluntari care să locuiască și să lucreze în zone defavorizate din mediul urban sau rural în domeniul sănătății și educației. VISTA (volunteers
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
este un termen ce definește atitudini de apărare împotriva unor consecințe negative ale proceselor globalizării, nu din perspectivă locală sau națională, precum protecționismul particularist, ci din perspectivele oamenilor și organizațiilor ce urmăresc rezolvarea unor probleme (degradarea mediului, nerespectarea drepurilor omului, inechități în raporturile dintre Nordul dezvoltat și Sudul mai puțin dezvoltat) la nivel global. Probabil cel mai cunoscut militant american pentru aceste cauze juste, ce nu privesc doar interesele americanilor, este foarte americanul Ralph Nader (vezi NADER, RALPH). UPDIKE, JOHN (1932
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sute de ani, de pe urma oprimării și a urii naționale a englezilor. Aceste resentimente se concretizează Într-o discriminare efectivă mai Întâi la nivelul relațiilor interconfesionale, apoi În plan politic, prin restrângerea drepturilor electorale ale irlandezilor, precum și În sfera socială, prin inechitatea relațiilor agrare. Chintesența răului este reprezentată de uniunea Irlandei cu Anglia. În fața mișcării politice irlandeze cabinetul tory urmărește să Închidă toate canalele constituționale, aducând-o astfel la exasperare. Cu toate acestea, mișcarea se va feri de orice tulburări violente și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]