5,599 matches
-
Constituție. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
Constituție. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
calcul, prevăzută de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005, nu are natura unei obligații fiscale principale în sensul consacrat de legislația fiscală și, pe cale de consecință, nu poate fi asimilată noțiunii de prejudiciu infracțional, cu toate consecințele inerente unei atari caracterizări. În schimb, rezultă din formularea normelor supuse interpretării că exercitarea, de către făptuitor, a opțiunii de a plăti un plus de 20% din valoarea prejudiciului în scopul obținerii unui avantaj procesual este condiționată, pe de o parte
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
curs solicitării formulate. ... 19. În acest context, Curtea reține că în jurisprudența sa, respectiv în Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a conturat structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
presupune ca statele membre să desemneze autorități pentru prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a infracțiunilor financiare - autorități care să poată accesa mecanismele centralizate sus-menționate. Mai mult, Uniunea însăși recunoaște nevoia de flexibilitate a statelor membre, care au specificul lor inerent, astfel că se recunoaște și nevoia de întărire a acestui sistem instituțional și la nivel național. ... Articolul 3 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 14
HOTĂRÂRE nr. 17 din 14 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251832]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2020, paragraful 105). Art. 1 alin. (5) din Constituție consacră securitatea juridică a persoanei, concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și libertăților fundamentale (Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
din fonduri publice, prin aceasta înțelegânduse atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și a drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială (a se vedea Decizia nr. 667 din 9 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2017
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2020, paragraful 105). Art. 1 alin. (5) din Constituție consacră securitatea juridică a persoanei, concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și libertăților fundamentale (Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 756 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251754]
-
de drepturile cuvenite este incertă din cauza contrarietății legislative create prin norma dedusă controlului de constituționalitate. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, securitatea juridică este un „concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura o stabilitate firească dreptului, cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și libertăților fundamentale“ (Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018 și Decizia nr. 1 din
DECIZIA nr. 15 din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251803]
-
asemenea, sunt menționate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate, respectiv aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte
DECIZIA nr. 882 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252335]
-
este în litera și în spiritul legii. În argumentarea opiniei sale susține că această orientare asigură predictibilitatea cheltuielilor de executare și un tratament juridic echitabil în procedura execuțională. Astfel, menționează că taxa pe valoarea adăugată se înfățișează ca un cost inerent acestei proceduri, în legătură cu care părțile trebuie informate prin actele normative care stabilesc limitele onorariilor executorilor judecătorești. Or, pentru a nu se depăși costurile previzibile din cadrul executării silite, onorariile maximale ale executorilor judecătorești trebuie să includă și taxa
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
are obligația de a percepe această taxă de la beneficiarul serviciului și de a o vira organelor fiscale. În consecință, TVA-ul încasat nu rămâne în patrimoniul executorului judecătoresc. ... 41. Din perspectiva creditorului și debitorului, această taxă reprezintă un cost inerent procedurii execuționale, în legătură cu care părțile trebuie înștiințate prin actele normative care reglementează limitele onorariilor executorului judecătoresc. ... 42. S-a mai arătat că stabilirea condițiilor de acces la o procedură execuțională se circumscrie obligațiilor pozitive ce revin statelor în
DECIZIA nr. 6 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253672]
-
Partea I, nr. 214 din 3 martie 2022). ... 13. Așadar, Curtea reține că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Motivarea
DECIZIA nr. 858 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253935]
-
privire la probabilitatea materializării unui astfel de risc. În plus, mai jos sunt descriși și factorii care pot fi relevanți în scopul evaluării riscurilor de piață asociate titlurilor de stat. Emitentul consideră că factorii descriși mai jos reprezintă principalele riscuri inerente unei investiții în titluri de stat, însă abilitatea emitentului de a plăti dobânda sau principalul sau de a îndeplini alte obligații în legătură cu titlurile de stat poate fi afectată și de alți factori de risc suplimentari sau de incertitudini
ORDIN nr. 294 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252608]
-
utilizează inovații cu componentă tehnologică în scopul acordării de credite și/sau modele automatizate de evaluare a bonității și de luare a deciziilor cu privire la credite, instituțiile de credit trebuie să se asigure de caracterul adecvat al acestora, de riscurile inerente asociate acestora și să înțeleagă modelele utilizate și limitările lor. ... 8. Articolul 91 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 91 Instituțiile de credit trebuie să dispună de politici și proceduri pentru evaluarea garanțiilor reale și pentru verificarea faptului
REGULAMENT nr. 5 din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253478]
-
obiectiv va fi de a oferi remedii adecvate pentru protejarea interesului EIF și REF în fondurile subiacente atunci când o tranzacție cu beneficiarii finali nu respectă sau nu mai respectă criteriile de eligibilitate convenite, după caz. Cu toate acestea, caracteristicile inerente ale tranzacțiilor de capital de risc înseamnă că recuperarea sumelor investite nu este garantată și rămâne supusă în special aplicării clauzelor negociate cu intermediarul financiar și a legii aplicabile. În plus, exercitarea de către EIF a drepturilor sale cu privire
CONTRACT DE FINANȚARE din 30 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252549]
-
De altfel, normele procesual penale sunt de imediată aplicare, în domeniul acestora nefiind incident principiul constituțional al aplicării legii penale mai favorabile, aspect care va determina, în urma fiecărei operațiuni legislative de modificare, completare sau abrogare, diferențe de regim juridic inerente, care nu implică însă o încălcare a prevederilor art. 16 din Constituție. ... 15. De asemenea, Curtea a reținut că atât amânarea executării pedepsei, cât și întreruperea executării pedepsei reprezintă excepții de la regula executării de îndată și în mod continuu
DECIZIA nr. 764 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253624]
-
încălcate. Sub acest aspect, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte
DECIZIA nr. 707 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251155]
-
297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
carburanți și uleiuri provenite de la funcționarea utilajelor implicate în lucrările de construcție sau datorate manevrării defectuoase a autovehiculelor de transport. Funcționarea unor utilaje ce utilizează motoare cu combustie internă în preajma corpurilor de apă conțin un factor de risc inerent în cazul unor accidente, ce pot astfel conduce la contaminarea punctiformă și temporară a corpurilor de apă de suprafață, însă acest risc poate fi adresat în cadrul unui plan de management de mediu (PMM), elaborat înainte de începerea etapei de
GHID SPECIFIC din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265242]
-
octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a reținut că, în jurisprudența pe care a dezvoltat-o, s-a conturat concluzia că orice excepție de neconstituționalitate are o anumită structură inerentă și intrinsecă. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului
DECIZIA nr. 190 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272079]
-
neconstituționalitate impuse prin prevederile Legii nr. 47/1992, Curtea a subliniat, în considerentele Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că excepția de neconstituționalitate prezintă, în mod inerent și intrinsec, o anumită structură, cuprinzând trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a observat
DECIZIA nr. 141 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271609]
-
cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcționarul public. “ ... 63. Este necontestat faptul că problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări este susceptibilă de interpretări diferite și poate genera divergențe de jurisprudență, care „constituie, prin natura lor, consecința inerentă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență în raza lor teritorială“, iar „rolul unei instanțe supreme este tocmai să regleze aceste contradicții de jurisprudență“ (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea din
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
art. 3 impune autorităților obligația pozitivă de a se asigura că o persoană este deținută în condiții compatibile cu respectarea demnității umane, fără a fi supusă unor suferințe sau greutăți de o intensitate care să depășească nivelul inevitabil de suferință inerent stării de detenție. “ ... 30. În contextul principiilor și exigențelor convenționale menționate mai sus, așa cum s-au configurat în jurisprudența instanței de contencios al drepturilor omului, statul român, în cauza sus arătată, a susținut în fața instanței europene că Legea
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]
-
acestuia. De asemenea, Curtea a constatat că plasarea unui condamnat într-o anumită unitate penală poate ridica o problemă în temeiul art. 8 din Convenție dacă efectele acesteia asupra vieții sale private și de familie depășesc greutățile și restricțiile „normale“ inerente însuși conceptului de închisoare (a se vedea Khodorkovskiy și Lebedev împotriva Rusiei) și că, în acea cauză, având în vedere situația geografică a unităților penale îndepărtate și realitățile sistemului de transport rusesc, deținuții trimiși să execute o pedeapsă departe de
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]