851 matches
-
intrinsecă a cordului este asigurată de sistemul de conducere cardiacă. Componentele acestui sistem sunt nodulul sinoatrial, atrioventricular, căile de conducere internodale, fascicolul atrioventricular (Hiss), fascicolul stâng și ramurile sale, fascicolul drept și ramurile sale și sistemul ventricular a lui Purkinje. Inervația extrinsecă a cordului provine din ramurile cardiace a nervilor vagi (parasimpatică) și din fibrele trunchiului simpatic. Inervația simpatică provine din sistemul simpatic care include ramurile cardiace cervicale, ramurile cervicotoracice ale ganglionului stelat și ramurile viscerale toracice din primii 4 ganglioni
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
căile de conducere internodale, fascicolul atrioventricular (Hiss), fascicolul stâng și ramurile sale, fascicolul drept și ramurile sale și sistemul ventricular a lui Purkinje. Inervația extrinsecă a cordului provine din ramurile cardiace a nervilor vagi (parasimpatică) și din fibrele trunchiului simpatic. Inervația simpatică provine din sistemul simpatic care include ramurile cardiace cervicale, ramurile cervicotoracice ale ganglionului stelat și ramurile viscerale toracice din primii 4 ganglioni toracici simpatici. Fibrele acestor nervi sunt cardioacceleratoare, vasodilatatoare și nociceptive. Fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu ganglionii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ale ganglionului stelat și ramurile viscerale toracice din primii 4 ganglioni toracici simpatici. Fibrele acestor nervi sunt cardioacceleratoare, vasodilatatoare și nociceptive. Fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu ganglionii cervicali și toracici iar fibrele postganglionare însoțesc ramurile cardiace ale trunchiului simpatic. Inervația parasimpatică include un ram cervical, unul sau două ramuri cervicotoracice, la nivelul inletului toracic (prin trunchiul vagal sau prin nervul laringeu recurent drept), 3-4 ramuri toracice din trunchiul vagal și ramul recurent stâng. Fibrele parasimpatice vagale sunt cardioinhibitorii, colinergice având
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Majoritatea fibrelor nervoase vagale sunt senzoriale și transportă informații de la baroreceptori, receptori de întindere musculară și chemoreceptori. Variabilitatea topografică a nervilor cardiaci este extrem de variabilă ceea ce complică abordul chirurgical. Fibrele vagale preganglionare se distribuie ganglionilor cardiaci iar fibrele postganglionare asigură inervația nodulilor sinoatriali și atrioventriculari având un efect primar cronotrop negativ. Plexul cardiac se formează prin anastomoza fibrelor simpatice și parasimpatice la baza cordului, anterior de bifurcarea traheii, superior de bifurcarea trunchiului pulmonar pe fața posteromedială a arcului aortic. Nervul vag
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ramuri care pleacă de la nivelul aortei, arterei renale sau frenice. Arterele formează o rețea subcapsulară de capilare, care traversează radiar zona fasciculată și formează o rețea de sinusoide în zona reticulată, după care se deschid în vena centrală a glandei. Inervația simpatică primește ramuri de la simpaticul toraco-lombar, iar inervația parasimpatică este asigurată de ramuri vagale. Histologia corticosuprarenalei Corticala suprarenalei este formată, de la suprafață spre profunzime, din trei zone: zona glomerulată, situată imediat sub capsula glandei, este formată din celule cărora le
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sau frenice. Arterele formează o rețea subcapsulară de capilare, care traversează radiar zona fasciculată și formează o rețea de sinusoide în zona reticulată, după care se deschid în vena centrală a glandei. Inervația simpatică primește ramuri de la simpaticul toraco-lombar, iar inervația parasimpatică este asigurată de ramuri vagale. Histologia corticosuprarenalei Corticala suprarenalei este formată, de la suprafață spre profunzime, din trei zone: zona glomerulată, situată imediat sub capsula glandei, este formată din celule cărora le lipsește din echipamentul steroidogenetic 17-hidroxilaza și produc mineralocorticoizi
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sistemului nervos simpatic, formând paraganglioame (latero-aortic), organul lui Zukerkandl (anterior arterei mezenterice), plexuri simpatice abdominale. Anatomie Structura macroscopică: situare în mijlocul corticosuprarenalei, între cele două structuri neexistând o demarcație clară; greutate ambele MSR cântăresc cca 1 g (10% din totalul suprarenalelor); inervație fibrele paraganglionare ale sistemului nervos simpatic mediație colinergică; vascularizație: arterială derivată din arterele adrenale superioară (ram al arterei frenice inferioare), mijlocie (direct din aortă) și inferioară (din artera renală); sistem vascular port cu dublă capilarizare (cortico- și medulosupra renaliană), conținând
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
cuplului. Investigarea disfuncțiilor erectile presupune identificarea debutului, gradului și evoluției disfuncției erectile, identificarea existenței fenomenului normal al tumescenței nocturne, care elimină existența unei disfuncții organice, testarea potențialului erectil prin injectare intracavernoasă de droguri erectogene (papaverină, fentolamină sau PgE1 alprosradil), testarea inervației locale și examen neurologic general, testarea sistemului vascular local în cazuri selecționate. Tratamentul disfuncțiilor erectile în formele psihogene se aplică consilierea psihosexuală după o metodologie complexă cu rezultate relative sau terapia medicamentoasă (vezi infra). în formele vasculare bine documentate se
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
bob de fasole, iar dimensiunile medii sunt de 12 cm lungime, 6 cm lățime și 3 cm grosime. Hilul renal este zona situată la nivelul concavității rinichiului, unde se regăsesc (Fig. 37): - vascularizația (artera renală, vena renală, vase limfatice) și inervația rinichiului sinusul renal - zona în care se deschide ureterul formând pelvisul (bazinetul) renal. Rinichiul este format din parenchim și sistemul colector. Parenchimul are două zone distincte din punct de vedere morfologic și funcțional: corticala (situată extern) și medulara (situată intern
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
piciorului diabetic recunoaște drept cauze majore: neuropatia, arteriopatia și infecția. Pe fondul acestor trei tulburări apar problemele desemnate sub denumirea de picior diabetic. Neuropatia diabetică periferică, o complicație frecventă a diabetului zaharat, asociată cu pierderea sensibilității, precum și cu tulburări ale inervației autonome, crește riscul de apariție a ulcerelor, gangrenei și neuroartropatiei. La pacienții cu diabet zaharat, afectarea vasculară implică toate segmentele sistemului vascular. Leziunile aterosclerotice apar mai precoce și au o dispoziție mai difuză la pacienții cu diabet față de populația generală
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
mielinizate (cu diminuarea sensibilității tactile, vibratorii și propioceptive) și, de asemenea, afectarea fibrelor motorii. Ulterior se adaugă și afectarea fibrelor cu diametru mic, nemielinizate, de tip C, ceea ce duce la diminuarea sensibilității termice și dureroase, precum și la disfuncții autonome (afectarea inervației simpatice). Astfel, la pacienții cu neuropatie simptomatică, diminuarea sensibilității vibratorii se corelează mai bine decât diminuarea sensibilității termice, cu neuropatia sensitivă (34). Totuși, alți autori consideră ca pierderea fibrelor mici apare înaintea afectării fibrelor mari (48). Aceste tulburări cresc riscul
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
plantare erau prezente la 3.5% din pacienții cu neuropatie periferică. Diagnosticul diferențial al hiperkeratozei plantare include eczemele de contact, tinea pedis și psoriazisul. Tegumentul uscat și pierderea părului la nivelul picioarelor și a gambelor sunt o consecință a afectării inervației simpatice (fibrele C cu diametrul mic). Diminuarea inervației simpatice duce la atrofia glandelor sudoripare și a foliculilor pilosebacei. Pruritul ce însoțește tegumentul uscat la nivelul gambelor este foarte neplăcut, putând produce leziuni de grataj care constituie porți de intrare pentru
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
cu neuropatie periferică. Diagnosticul diferențial al hiperkeratozei plantare include eczemele de contact, tinea pedis și psoriazisul. Tegumentul uscat și pierderea părului la nivelul picioarelor și a gambelor sunt o consecință a afectării inervației simpatice (fibrele C cu diametrul mic). Diminuarea inervației simpatice duce la atrofia glandelor sudoripare și a foliculilor pilosebacei. Pruritul ce însoțește tegumentul uscat la nivelul gambelor este foarte neplăcut, putând produce leziuni de grataj care constituie porți de intrare pentru infecții și care sunt factor favorizant pentru producerea
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
suprapusă traiectului pachetului vasculonervos al degetelui, determină cu ușurință și rapiditate compromiterea circulației locale, cu frecventă gangrenă consecutivă. Prin urmare, orice examen „de rutină” este incomplet fără examinarea atentă a degetelor și a spațiilor interdigitale. Un alt efect al afectării inervației autonome este diminuarea tonusului simpatic al șunturilor arteriovenoase. Aceste șunturi sunt, în mod normal, închise prin stimulare simpatică. Diminuarea tonusului simpatic duce la creșterea fluxului sanguin prin aceste șunturi. Se produce o creștere a fluxului sanguin total, dar o scădere
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
piqure” (înțeparea planșeului ventricolului IV), urmată de glicozurie. Nu știm cât de reproductibil este acest experiment, dar știm că după publicarea rezultatelor lui în 1849 s-a declanșat o efervescentă teorie a „diabetului angioneurotic”. (Efectul diabetogen a fost atribuit stimulării inervației vasomotorii de către înțepătura respectivă). Teoria a avut mulți adepți, dintre care unii destul de fanatici. În 1892, de exemplu, Jules Tiroloix (1861-1932) care cunoștea lucrările lui Lancereaux, continua să susțină fervent ideea originii nervoase a diabetului. Paulescu spulberă pur și simplu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
canalul toracic prin intermediul mai multor căi, transdiafragmatic, periesofagian și retrosternal. Astfel, ele constituie adevărate căi de drenaj a toxinelor, bacteriilor, polipeptidelor și substanțelor vasoactive rezultate din procesele patologice peritoneale. Mișcările respiratorii ale diafragmei facilitează drenajul limfatic spre canalul toracic (29). Inervația - peritoneul parietal primește ramuri de la ultimele 6 perechi de nervi intercostali și ramuri din plexul lombar. Nervii somatici inervează musculatura parietală care reacționează la procesele inflamatorii peritoneale prin durere, apărare musculară sau contractură. Nervii splanhnici și ramurile vagale inervează vegetativ
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
O relație interesantă între activarea SNS și apariția fibrilației ventriculare la pacienții cu interval Q-T prelungit (care deci au risc crescut de FV) a fost descrisă deja în deceniul [ase al secolului trecut [Jervell et al., 1957]. Anomalii ale inervației simpatice au fost descrise și la subiecții hemodializați [Hayano et al., 1999; Girgis et al., 1999]. Așa cum au arătat Meredith et al. [1991], pacienții cu aritmii ventriculare prezintă o creștere cu 500% a nivelurilor de noradrenalină în plasmă în comparație cu voluntarii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a mecanismelor implicate a devenit mai evidentă odată cu apariția unor mijloace de analiză mai fină la nivel profund, așa cum este scintigrafia miocardică cu meta-iodobenzil-guanidină, care detectează semicantitativ inervarea cardiacă adrenergică și evidențiază o disfuncție simpatică incipientă, prin defecte regionale de inervație, având o sensibilitate de 90%. Diagnosticul neuropatiei autonome cardiace se bazează pe simptome și semne clinice, pe de o parte și pe diferite metode de explorare noninvazive pe de altă parte. Inițial apar forme subclinice - detectabile prin investigații neurofiziologice - sau
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
electiv sensibilă. Aceiași autori au constatat că presiunea necesară pentru a provoca o colică renală este variabilă de la om la om. Iradierea durerii în lungul ureterului ar corespunde unei iradieri progresive a durerii în diferitele segmente cutanate care primesc aceeași inervație ca și căile urinare inferioare, adică la nivelul ultimelor două rădăcini toracice și a primelor două lombare. La câteva ore după debutul obstrucției, durerea poate scădea ca urmare a reducerii presiunii de deasupra obstacolului, sub pragul durerii. Această scădere a
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
internă a humerusului pe care se inseră mușchii epitrohleeni: rotundul pronator, marele palmar, micul palmar, cubitalul anterior, flexorul comun superficial al degetelor de la doi la cinci și inconstant flexorul comun profund al degetelor. Vascularizația humerusului este realizată de artera brahială. Inervația humerusului provine din nervul musculo-cutanat. CUBITUSUL (ULNA) Cubitusul este un os lung, pereche poziționat intern, la nivelul antebrațului. În supinația antebrațului este paralel cu radiusul. Extremitatea superioară prezintă următoarele elemente anatomice: - apofiza olecraniană situat superior și posterior, este sub forma
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pe această apofiză se descrie inserția ligamentului lateral intern al articulației pumnului; - șanț posterior între capul cubitusului și apofiza stiloidă cubitală în prin care trece tendonul mușchiului cubital posterior. Cubitusul este vascularizat de ramuri arteriale ce provin din artera ulnară. Inervația este asigurată de nervi ce provin din nervul ulnar. RADIUSUL Radiusul este un os lung, pereche situat extern față de cubitusul la nivelul antebrațului. Extremitatea superioară prezintă următoarele elemente anatomice: - capul radiusului are formă cilindrică și prezintă la rândul său: * față
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
extern prin care trece tendonul mușchiului lung extensor al policelui; - fața internă prezintă o mică fațetă articulară pentru mica cavitate sigmoidiană a radiusului. Vascularizația radiusului este realizată prin intermediul arterei radiale. Nervul interosos anterior, ram din nervul median este răspunzător de inervația radiusului. SCHELETUL MÂINII Scheletul mâinii este format din 8 oase carpiene, 5 oase metacarpiene și 14 falange OASELE CARPIENE Oasele carpiene sunt oase scurte în număr de 8 așezate pe: - un rând superior, antibrahial format din următoarele oase, dispuse din
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
complexul transversospinal; 5. planul V care grupează mușchii interspinoși, intertransversari, rotatori ai capului, ridicători ai coastelor. Planul I: MUȘCHIUL TRAPEZ Mușchiul trapez are formă triunghiulară, cu baza la coloana vertebrală și vârful la humerus. Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - protuberanța occipitală externă, - procesele spinoase ale vertebrelor C7-T12; Fibrele superioare: la nivelul 1/3 treimii laterale a marginii posterioare și a feței superioare a claviculei; mijlocii: ajung până la marginea posterioară a acromionului, a spinei omoplatului; inferior: se întind până la nivelul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
partea opusă; contracția fasciculului mijlociu înclină coloana cervicală de partea care s-a contractat; contracția fasciculului inferior determină înclinarea coloanei dorsale spre omoplat, ca în mișcările de cățărare. Planul I: MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste; - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană și pe 1/3 posterioară a crestei iliace; - rar, la nivelul unghiului inferior al omoplatului. Toate cele trei fascicule converg
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
al brațului; 2. când ia punct fix la nivelul humerusului, marele dorsal tracționează asupra coastelor și ajută la mișcarea de ridicare a toracelui (ca în cățărare). Planul II: MUȘCHIUL RIDICĂTOR AL SCAPULEI (MUȘCHIUL UNGHIULAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Originea este, prin 4-5 fascicule, la nivelul primelor 4-5 procese transverse ale vertebrelor cervicale. Inserția terminală este la nivelul unghiului supero-intern al omoplatului. - mușchiul este acoperit de trapez și sternocleidomastoidian; - acoperă mușchii, planului următor, din musculatura spatelui. - nervul ridicător al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]