849 matches
-
alarmă) debitul sanguin crescut la nivelul mușchilor scheletici este asigurat de vasodilatația locală și de creșterea presiunii arteriale, astfel că o creștere presională de numai 30-40 % asigură o dublare a debitului în acest sector. Vasele sanguine umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
factorii vaso constrictori de origine endotelială, peptidul endotelin este reprezentativ. Astăzi implicațiile endoteliului în hemodinamică prin controlul calibrului vascular sunt din ce în ce mai mult privite prin prisma unității morfo-funcționale pe care acesta o realizează cu mușchiul neted vascular și cu elementele de inervație prezente la nivel parietal. In acest context importanța factorilor derivați din endoteliu în geneza și evoluția unei largi varietăți de boli este recunoscută și intens investigată, atenuarea eliberării de EDRF fiind asociată cu evoluția ateroslerozei, diabetului, cancerului, etc. Un rol
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
histamină și adenozină, ce determină vasodilație si creșterea permeabilității capilare. In plus, vasoconstricția generală cutanată noradrenergică se poate produce ca rezultat stimulării dureroase. Hiperemia reactivă este direct vizibilă la nivelul pielii. Răspunsul simpatic în circulația cutanată este constricția; ne-existând inervație cunoscută cu efect opus, vasodilatația pare a fi simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a hematocritului. 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor Venele sunt structuri tubulare cu 3 tunici: adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib de rândunică), cu rol în direcționarea coloanei de sânge. Ele se opun refluării sângelui spre periferie, defectele ducând la stază venoasă și varice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
legea Laplace pentru secțiune circulară, iar panta curbei presiune-volum este mult mai mare. De fapt complianța venelor este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și are rol în depozitarea și mobilizarea de sânge în funcție de necesități. Conductanța venoasă variabilă permite variații de debit sanguin în funcție de diametrul venos. Tonusul musculaturii netede influențează și distensibilitatea peretelui venos. Relația dintre volumul venos și presiunea venoasă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
bronhoconstricție, probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-a lungul căilor aeriene datorită faptului că fluxul este tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară și va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe cele aferente. Efectul se realizează prin stimularea receptorilor α adrenergici vasculari, prin stimularea receptorilor β1-adrenergici de la nivelul celulelor sistemului juxtaglomerular și crește reabsorbția de Na+ prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
glomerulare, care sunt chiar celulele granulare, celule musculare netede modificate pentru secreția de renină, precum și de celulele din macula densa care percep variațiile concentrației de sodiu și clor. Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron. Factorul (peptidul) natriuretic atrial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de sânge, fibre nervoase mielinizate și nemielinizate și un sincițiu de miofibroblaste. Și stratul muscular are o serie de caracteristici funcționale aparte. Este alcătuit dintr-o serie de benzi de mușchi întrețesute într-un ansamblu muscular numit detrusor (fig. 118). Inervația corpului vezicii este diferită față de cea a colului. Corpul prezintă o multitudine de receptori β-adrenergici, ce pot fi stimulați de către componentul simpatic al sistemului nervos vegetativ. Nervul hipogastric, ce inervează corpul vezical, conține fibre simpatice ce inervează corpul vezicii și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
la fel ca și a detrusorilor, prin intermediul fibrelor nervului hipogastric, contribuie la continența urinară. Sfincterul extern este diferit din punct de vedere histologic de detrusor și de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită prin intermediul nervilor rușinoși. In timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și a risca eventualele creșteri externe de presiune din abdomen (contracție abdominală brutală, tuse, strănut, etc.) să producă leziuni la nivel vezical sau să creeze reflux vezico ureteral. Măsurarea presiunii intravezicale (cistomanometrie) oferă informații asupra funcționalității musculaturii vezicale și a inervației. Pierderea acestei capacități de relaxare adaptativă indică fenomene patologice, de obicei de origine neurologică. Presiunea crește ușor până la aprox 5 mm H2O, unde se stabilizează, deși volumul crește până la o capacitate vezicală maximă, de 300-350 ml (fig. 120). Abia după ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mod voluntar. Pe măsură ce vezica se destinde, impulsurile de la receptorii vezicali transmit, de-a lungul căilor ascendente medulo-corticale, o senzație de plenitudine și nevoia de a urina. Dar, ca răspuns, micțiunea pot fi oprită temporar prin activarea căilor descendente care stimulează inervația simpatică a sfincterului uretral intern și nervii motori somatici ce inervează sfincterul extern. La fel, micțiunea poate fi inițiată, chiar dacă vezica nu este plină la capacitatea maximă, prin intermediul căilor descendente, ce stimulează motoneuronii medulari adecvați. 28. Producția de eritropoetină Eritropoietina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
hepatic comun distal de unirea ductului posterior drept și ductului hepatic drept 16%; - un duct hepatic accesoriu numit colecistohepatic poate pătrunde În vezicula biliară prin fosa veziculară Ț ligatura intraoperatorie este obligatorie pentru a preveni o fistulă biliară Vascularizație și inervație Vezicula biliară este vascularizată de artera cistică care cel mai adesea este ram unic din artera hepatică dreaptă. - Artera cistică poate lua naștere din arterele hepatică stângă, hepatică comună, gastroduodenală sau mezenterică superioară. - Artera cistică este localizată paralel și medial
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
are originea: - Distal În arterele gastroduodenală, retroduodenală și pancreaticoduodenală superioară și posterioară. - Proximal din artera hepatică dreaptă și artera cistică. - Aceste artere trimit la căile biliare ramuri ce merg paralel cu ductele, corespunzător orelor 3 și 9. Arborele biliar primește inervație simpatică și parasimpatică. Parasimpaticul trimite fibre motorii la veziculă și fibre secretorii la epiteliul ductal. Fibrele aferente simpatice transmit durerea din colica biliară. II. LITIAZA VEZICULARĂ DEFINIȚIE: afecțiune caracterizată prin formarea de calculi În vezicula biliară ca urmare a precipitării
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pancreasului. o Ramurile mari sunt: artera pancreatică dorsală, artera pancreatica magna, artera pancreatică caudală. - Venele sunt paralele cu arterele. - Limfa provine din spațiile periacinoase o Au același traiect cu vasele sanguine o Drenează În ganglionii peripancreatici localizați În lungul venelor. INERVAȚIA - Inervația pancreasului provine din nervii vagi și splanhnici. - Fibrele eferente trec prin plexul celiac din ramul celiac al nervului vag drept și se termină În ganglionii din septurile interlobulare ale pancreasului. - Fibrele postganglionare din aceste sinapse inervează acinii, insulele și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
o Ramurile mari sunt: artera pancreatică dorsală, artera pancreatica magna, artera pancreatică caudală. - Venele sunt paralele cu arterele. - Limfa provine din spațiile periacinoase o Au același traiect cu vasele sanguine o Drenează În ganglionii peripancreatici localizați În lungul venelor. INERVAȚIA - Inervația pancreasului provine din nervii vagi și splanhnici. - Fibrele eferente trec prin plexul celiac din ramul celiac al nervului vag drept și se termină În ganglionii din septurile interlobulare ale pancreasului. - Fibrele postganglionare din aceste sinapse inervează acinii, insulele și canalele
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
plexul celiac din ramul celiac al nervului vag drept și se termină În ganglionii din septurile interlobulare ale pancreasului. - Fibrele postganglionare din aceste sinapse inervează acinii, insulele și canalele. - Fibrele viscerale aferente din pancreas sunt tributare nervilor vag și splanhnic. - Inervația simpatică provine din nervii splanhnici pe calea plexului celiac și inervează vasele pancreatice. II. PANCREATITA ACUTĂ DEFINIȚIE Inflamație nonbacteriană determinată de activarea, eliberarea interstițială și autodigestia pancreasului de către propriile enzime În mod normal trei mecanisme previn autodigestia pancreasului de către propriile
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
trebuie să meargă să urineze dar este surpins de faptul că urina eliminată este În cantitate foarte mică uneori chiar câțiva stropi). O simptomatologie “intestinală” cu diaree și tenesme rectale nu este neobișnuită. Explicația acestor fenomene constă În faptul că, inervația ureterului intramural și a vezicii este similară. Pentru aceste simptome supărătoare tratamentul cu alfablocante selective (XATRAL SR sau OMNIC) s-a dovedit foarte eficace În condițiile În care această medicație favorizează și eliminarea calculului. Această prezentare a simptomatologiei după locul
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
de dureri? Oare nu acest efect placebo explică succesele trecătoare ale diverselor medicamente administrate În decursul timpului pentru a calma colica nefretică? 2. ANTISPASTICELE Se știe că antagoniștii muscarinici inhibă contracțiile fibrei musculare netede, atașându-se de receptorii muscarinici ai inervației motorii. În zilele noastre se ridică serioase semne de Întrebare În legătură cu implicarea receptorilor muscarinici În contracțiile ureterale. TOMIAK (1985) a făcut experiențe (e drept, in vitro) cu preparate din ureter uman, care au fost puse În contact cu carbochol (un
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
TOMIAK (1985) a făcut experiențe (e drept, in vitro) cu preparate din ureter uman, care au fost puse În contact cu carbochol (un drog muscarine-like) și nu a constatat nici o contracție. S-a sugerat apoi faptul că, ureterul primește o inervație motorie parasimpatică care este de tip colinergic și acționează pe receptorii muscarinici ai musculaturii netede ureterale. Cum nu au putut fi identificați receptori muscarinici În inervația motorie a ureterului este evident faptul că, nu este justificată utilizarea medicației antimuscarinice pure
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
nu a constatat nici o contracție. S-a sugerat apoi faptul că, ureterul primește o inervație motorie parasimpatică care este de tip colinergic și acționează pe receptorii muscarinici ai musculaturii netede ureterale. Cum nu au putut fi identificați receptori muscarinici În inervația motorie a ureterului este evident faptul că, nu este justificată utilizarea medicației antimuscarinice pure sau a celei cu acțiune adițională de blocare a activității ganglionare ca h-oscina sau propantelina. Unul din cele mai importante motive de a evita utilizarea medicației
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
diastolică); nu ameliorează suplețea articulară și a țesuturilor periarticulare; tonifică în special fibrele musculare activate la unghiul articular la care s-a executat contracția izometrică; antrenează mușchii la o contracție mai lentă, cu răspuns întârziat la solicitări; nu ameliorează coordonarea inervației musculare pentru activități motoare complexe; dezvoltă un feedback redus; este dificil de urmărit cantitativ forța musculară dezvoltată în timpul exercițiului, precum și curba de creștere în timp a acestora. CONTRACȚIE MUSCULARĂ (fr. contraction musculaire) - Scurtarea unui mușchi sub acțiunea impulsului nervos care
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]