576 matches
-
prin comparație cu ceilalți lideri naziști, lui i s-a făcut o nedreptate. A fost un caz de asimetrie judiciară. §§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§ Atacul s-a produs la ora 7.55 a.m. (ora 13.00 la Washington), într-o zi de duminică ("ziua infamiei", cum o va numi Roosevelt în Congresul American). Pierderile americane s-au cifrat la c. 2.400 de morți, 350 de avioane și 5 cuirasate scufundate, 2 crucișătoare, 3 distrugătoare și un puitor de mine grav avariate. Din fericire, nici unul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
comedia, așa cum este ea astăzi, nu are nimic împotriva bunelor moravuri". Bossuet, în răspunsul său, atacă violent teatrul, în special piesele lui Molière, prea înțelegător, spune el, față de infidelitatea conjugală.60 "Va trebui deci să considerăm ca oneste impietățile și infamiile de care sunt pline comediile lui Molière, sau să nu fie puse printre piesele de astăzi cele ale unui autor care de-abia a murit, și care umple și în prezent toate teatrele de echivocurile cele mai grosolane cu care
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
găunoșenia morală și vidul sufletesc al unor veritabili "nebuni fățarnici", dar și ignoranța tragică a acestora, în schimb, amoralitatea, mania sincerității, voluptatea autodemascării sau trendul "autocriticii", transformă personajele lui Teodor Mazilu în paiațe perfect conștiente de lipsurile lor. "De câte infamii sunt capabil!"82 exclamă adesea "scârbit de el însuși"83 Gogu, Gore, Sile etc. fie el delapidator, șef de fabrică sau escroc sentimental. Demascarea lor este practic inutilă, din moment ce se proclamă singuri corupți, incapabili, hoți etc. și se mândresc că
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
intertextual aluziv la seriile de "amici" din comediile sau din Momentele lui Caragiale. Ca și moftangiii acestuia, "eroii" lui Urmuz sunt inseparabili, urăsc singurătatea, "știu din toate câte nimic"38, se antrenează în discuții aprinse care degenerează în violențe, săvârșesc "infamii" sau se "învârtesc" în politică. Astfel, precizarea "Ismail nu umblă niciodată singur"39 trimite atât la imaginea nedespărțiților Lache și Mache, pe care chelnerul "îi trece pe o singură foaie a catastifului"40, ca pe o familie, cât și la
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de tip stăpân-servitor, așadar raporturi inegale, care degenerează în conflicte fatale. În Momentele lui Caragiale, animozitătile dintre "amici" sunt rapid soluționate sau sfârșesc, în cel mai rău caz, în izbucniri a căror violență se reduce la pălmuirea "infamului" (Amici, O infamie). Din această perspectivă, Ismail și Turnavitu trimit, mai degrabă, la referenți caragialieni din comedii, de pildă la Tipătescu și Pristanda, iar Algazy și Grummer la Chiriac și Jupân Dumitrache, la Brânzovenescu și Farfuridi, la Iordache și Girimea, deci la acele
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
i-am spus: — Ai hepatită. Rămase tăcut câteva minute și m-am simțit rușinat. Ar fi trebuit să-l scutesc de agonia de a ști asta. — Mersi că ai fost sincer cu mine, zise el. Da’ tu ce ai? — Stâlpul infamiei. — Pentru ce ? — C-am ajutat un evreu care se afla În grupa mea de lucru. — Ce prostie din partea ta, zise. Ei sunt oricum morți cu toții. Riscă și tu pentru cineva care are măcar jumătate de șansă, nu pentru un evreu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
că legea creată în vechime pentru apărarea Republicii, Lex de majestate - imediat ce o pomeni, Curia fu străbătută de un fior -, se transformase într-o armă care ucidea libertatea. — Din cauza ei s-au umplut temnițele de condamnați și anchetați. E o infamie. Cred că voi avea consensul vostru pentru a o anula. Acum senatorii tăceau, străduindu-se să nu piardă nici un cuvânt. Zise că și relegatio, și exilium fuseseră arme nemiloase aflate la îndemâna tiraniei. Mulți oameni erau obligați să stea departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cunoașterea; din ciocnirea unor poziții contrare, a unor idei diferite, se poate construi un nou discurs; accept discuția În măsura În care celălalt a citit corect bibliografia, dar nu suport să aud banalități răsuflate; atunci sar În sus și-l țintuiesc la stâlpul infamiei pe cel care Îmi deranjează auzul sau, În cel mai bun caz, când e vorba despre profesori, nu mă duc la cursuri și seminarii. Este cazul lingvistului C., la al cărui seminar mă plictiseam de moarte, de aceea citeam alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Omul mă privește, iar unul din polițiști se întoarce acum și el spre mine. Liftul este dincolo de ei, puțin mai jos, pe cealaltă parte. Pașii mei își continuă drumul, goliți ca aceia ai unei marionete. A trecut o săptămână de la infamie, de la alcoolul băut pe stomacul gol. Nu păstrez o amintire exactă a faptelor, totul s-a petrecut printr-un perete de gelatină. Dar ea nu, ea nu trebuie să fi uitat. O abandonasem pe jos, în umbră, o grămadă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
de dumneata prin recunoștință. Vrei să mă cumperi. — Eugenia! Eugenia! — Da, vrei să mă cumperi, vrei să mă cumperi; vrei să-mi cumperi... nu dragostea, căci asta nu se cumpără, ci trupul! — Eugenia! Eugenia! — Asta e, deși nu crezi, o infamie, pur și simplu o infamie. — Eugenia, pentru Dumnezeu, Eugenia! — Să nu te mai apropii de mine, pentru că nu răspund de mine! — Ei bine: ba da, mă apropii. Lovește-mă, Eugenia, lovește-mă; insultă-mă, scuipă-mă, fă ce vrei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să mă cumperi. — Eugenia! Eugenia! — Da, vrei să mă cumperi, vrei să mă cumperi; vrei să-mi cumperi... nu dragostea, căci asta nu se cumpără, ci trupul! — Eugenia! Eugenia! — Asta e, deși nu crezi, o infamie, pur și simplu o infamie. — Eugenia, pentru Dumnezeu, Eugenia! — Să nu te mai apropii de mine, pentru că nu răspund de mine! — Ei bine: ba da, mă apropii. Lovește-mă, Eugenia, lovește-mă; insultă-mă, scuipă-mă, fă ce vrei cu mine! Dumneata nu meriți nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Guy Domville fusese ultimul zar aruncat - „le sort en est jeté“ - și pierduse. Nu intenționa să mai riște Încă o umilință asemănătoare. Presimțirea eșecului, pe care o trăise traversând St James’s Square, nu Îl pregătise pentru legarea la stâlpul infamiei de către o mulțime batjocoritoare, În fața aproape tuturor cunoscuților săi din Londra. Amintirea clipei Îngrozitoare, crescendoul ondulat al gălăgiei care Îl Întâmpinase În timp ce se Întorcea să Înfrunte marea de chipuri, „Huo! Huo! Huo!“, Îl făcea și acum să roșească, În timp ce străbătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu „curul cu mâner“ pe capetele tunse scurt. Dinspre mijlocul terenului de adunare, imediat lângă catargul drapelului, un șef al Detașamentelor de muncă ale Reich-ului apărut din senin cu o escortă impecabilă începu să rostească fraze sacadate. Era vorba despre infamie și trădare lașă, despre jalnica josnicie și viclenie a unei clici de ofițeri aristocrați, despre un atentat împotriva Führer-ului mult iubit și care, din fericire, dăduse greș, și despre răzbunare, o răzbunare nemiloasă, despre „stârpirea acestei găști“. Pe urmă numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
bine, replici obraznice și să le tai astfel cheful de zeflemea. Mi-era rușine și, de aceea, abia ce limbile ascuțite ieșeau din raza mea vizuală, începeam să-i car șuturi caprei Genoveva. Cine crede că se află la stâlpul infamiei, acela se gândește la răzbunare, care de regulă țintește totuși în gol sau - în cazul meu - face flori de hârtie: ocări înghițite, înjurături care de fapt ar fi vrut să fie chemări ispititoare. Astfel, expunerea căreia îi eram supus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
niște organizatori TV inventează o emisiune ce devine curînd extrem de populară, În care indivizii, după ce sînt luați de pe stradă În mod aleatoriu, sînt Închiși și filmați continuu Într-un lagăr de concentrare de tip nazist. Acolo ei Îndură dezumanizarea, bestialitatea, infamia. Masa de seară e o mizerie. Și caporalii trimit zilnic la moarte pe cine vor. Execuțiile sînt de asemenea televizate, sporind pînă la limite extreme audiența. Bun, și există eroina negativă, caporal Zdena (proastă, needucată, rea), și eroina pozitivă, Pannonique
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
brațe spre ofertele copacilor ce-i întindeau mlădioase mâini de ajutor. Se prăvăli, rotindu-se într-o vâlvoare de frunze uscate, de pulberi de putregai și de carcase sidefii de cărăbuși sfărâmicioși. Acceptă, de nevoie, lovituri și dureri iluzorii, suportă infamiile unei rostogoliri îndelungi pe povârnișuri tot mai decise, până când, palid și năucit pe motivul încleștării clipei predestinate, avu revelația copleșitoare a întâmpinării unei păduri, care exala o mireasmă dulce de specii arboricole demult dispărute. Se ridică încă buimăcit de neașteptata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
perfect remarca auzită cu urechile lui la popota ofițerilor români cum că Horst Wessel Lied74 va fi înlocuit curând cu Internaționala 75. Astfel de indivizi îngrozitori nu trebuie lăsați în libertate, dar nimeni dintre cei prezenți nu a considerat această infamie altceva decât o nostimadă. Dacă la început colonelul Pietrosu a încercat să rămână calm încercând să evalueze situația după toate coordonatele, nu după mult timp, datorită insultelor și amenințărilor necontenite, și-a pierdut răbdarea proverbială încheind discuția cu o înjurătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
iulie a. c. tună și fulgeră contra evreilor din țară și mai cu deosebire împotriva atitudinei pasive a celor din capitală, fiindcă sânt așa de nepăsători și nu se scoală toți ca un singur om să dezmință într-un mod formal infamiile răspândite de corespondenții ziarului "Izraelitul", din Maiența, că mai mulți evrei care-și câștigă hrana lor într-un mod onorabil sânt transportați peste hotare sub pretest că sânt vagabonzi. "Războiu" se înșeală amar când susține cu atâta cutezanță că însuși
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fără această lege, sau ce lege îl călăuzea? Dar iată-mă atingând, chiar și pe un plan secund, miezul existenței mele și, ca întotdeauna la cei loviți, gândul mi se întoarce înapoi, la vremea inocenței pierdute, când am săvârșit prima infamie... II Am fost un adolescent dur și turbulent, dar rău conștient nu i-am făcut pe atunci decât mamei, fiindcă pentru duritatea mea am fost pedepsit (fără să mai spun că violența gândirii îmi era respinsă, nu întotdeauna ușor, e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
clipa aceea?" "Cum să nu, asta nu se uită!'" Oare coincid clipele?! zisei eu cu falsă nostalgie. Ia să vedem, și eu păstrez în amintire clipa fatală." "Pe stradă, domnule, zise ea cu un glas ca și când ar fi mărturisit o infamie. Ningea, și tu erai cu Petrică, care pesemne îți povestea ceva despre mine, mă ponegrea, si tu ascultai rânjind, drama lui era pentru tine un spectacol vesel, pe care el ți-i dădea căutând, ca un naiv, înțelegerea unui om
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mi-a revenit de mai multe ori. Același monstru de prunc cu urdori în loc de ochi, cu gură de broască în loc de gură de copil, cu sugestii din strâmbături cleioase ale unei limbi enorme care ar fi vrut să mă lingă, că infamia mi se adresa spunîndu-mi: nu ești ce crezi, un suflet de om cu aspirații spre ceea ce e sublim, ci un infam care zadarnic vrea să scape de ceea ce e etern infam sau scabros. E infernul, gândeam în vis și deschideam
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în același timp rămânând întreg, și prin adevăr și prin neadevăr, și prin coșmarul meu și prin realitatea cea mai plată. Observai că un ochi părea să-i cadă în gură, iar de la mâna dreaptă îi lipseau ultimele două degete. Infamia expresiei era însoțită de bunăvoință, când mă luă la întrebări: "Ascultă, mă Petrini, începu el, tu ai fost universitar, mă?!" Da", îi răspunsei. "Și chiar așa, continuă el degradîndu-și bunăvoința printr-o fină batjocură, ai fost pe catedră și ai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un presentiment care te apasă la urmă ca o piatră de moară. Să știi că nu ești original, cineva mi-a vorbit de o astfel de carte apărută în America Latină, n-am reținut autorul, dar titlul e Istoria universală a infamiei." "Desigur, zisei, ideile unui timp plutesc în acel timp și mai mulți oameni pot gândi același lucru fără să se cunoască. Are prioritate numai cel care le-a dat o mai mare forță de expresie și le-a scris într-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zi că nici Gnoza nu e originală. Lacunele mele de informație, în ceea ce privește rezultatul ultimelor cercetări în toate științele, vor fi decisive pentru destinul acestei cărți. Îmi rămâne orgoliul de a fi scris-o totuși cel dintâi. Istoria aceasta universală a infamiei ce este, un tratat?" Nu, cică, sânt niște povestiri!" "Iată, deci, a mea e totuși altceva, se referă la viitor și e un tratat..." " Ce ciudat, zise Ciceo, ai scris o astfel de carte neagră și totuși nimic nu îmi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tâmplă, adică eram cam tralala! Și-mi întoarse spatele și intră în casă arătîndu-mi ca odinioară lui Petrică un fund disprețuitor în care îi coborâseră parcă din cap ideile: drept cine o luasem s-o cred capabilă de o asemenea infamie? Poate eu ași fi fost în stare să mă port astfel dacă soarta ar fi făcut să-mi fie încredințată fetița! Și mai întîrzie câteva clipe cu mâna pe clanță adăugând cu glas tare, dar tot fără să se întoarcă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]