796 matches
-
cel puțin în fiecare curent de gândire în care nimicul se instituie ca problemă centrală cu voia lui Bergson, care îl situează printre pseudoprobleme 4. În acest sens, Gorgias ar putea fi considerat primul nihilist din istoria occidentală din pricina fulgerătoarei inferențe care ne-a fost transmisă de la el (fr. 3): nu există nimic; chiar dacă ar exista ceva, nu ar putea fi cunoscut; și chiar dacă ar exista și ar putea fi cunoscut, cunoașterea nu ar putea fi comunicată (anhermèneuton). Astfel stând lucrurile
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
la iveală examinând atent frazele sale asupra temei: "Politica mea constă în faptul de a opune femeii principiul feminin, adopt un astfel de principiu ca pe o religie, iar acest lucru îmi îngăduie să ignor femeile"209. De aici și inferența sa peremptorie: "Castitatea rezolvă toate problemele"210. Acest lucru este valabil și din perspectivă filozofică: "Avantajul major al înfrânării este că ne desprinde de lume, lumea este femeia, iar când ne dedăm desfrânării ne unim cu lumea și suntem amestecați
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
apare contradictorie: devenirea se prezintă drept acea ființă a cărei realitate este amestecată cu neființa. Dar întrucât contradicția nu poate fi acceptată, trebuie să gândim atunci că ființa devenirii, care apare limitată de neființă, nu epuizează totalitatea ființei. Prin intermediul unei "inferențe metaempirice" trebuie să ne gândim la realitatea necontradictorie a unei ființe absolute care să nu fie limitată de devenire: aceasta este realitatea ființei divine. În primele sale opere speculative, mai ales în Struttura originaria (Structura originară) (1958), Severino reia și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
să fie valabilă, trebuie să răspundem la încă o întrebare implicită: cum putem trece de la informația dată p la concluzia c? Ce poate legitima trecerea de la mâinile fine ale marchizei la faptul că este sau nu plăcută? O regulă de inferență, un principiu general ("warrant" la Toulmin) sau "licență de inferare" (De Pater 1965: 95) ne permite evitarea obligativității de a introduce alte informații date și vine, într-un fel, să stabilească o legătură dintre informația dată și concluzie. În exemplul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
evitarea obligativității de a introduce alte informații date și vine, într-un fel, să stabilească o legătură dintre informația dată și concluzie. În exemplul nostru, există un topos actualizat în enunțul (28) din primul capitol, care servește drept bază de inferență și vine să susțină trecerea de la informația dată la concluzie. (28) Bărbaților le plac femeile care au mâini fine. Avem astfel posibilitatea să descoperim mișcarea inferențială dintr-un raționament subiacent care are forma unui silogism, în care trecerea de la clasă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu ridică prea multe probleme. Bărbaților le plac femeile care au mâini fine (28) OR, Marchiza are mâini fine (29) DECI îmi place marchiza Informația dată, ce apare în (29), nu poate conduce la concluzia [Îmi place marchiza] decât prin intermediul inferenței, adică aplicării unei reguli de inferență susținută de raționamentul sau de garantul explicitat de către premisa majoră (28). Trebuie să adăugăm totuși că o Restricție (respingere sau excepție) este necesar să fie introdusă, modalizând trecerea de la informația dată la concluzie: inferențele
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
le plac femeile care au mâini fine (28) OR, Marchiza are mâini fine (29) DECI îmi place marchiza Informația dată, ce apare în (29), nu poate conduce la concluzia [Îmi place marchiza] decât prin intermediul inferenței, adică aplicării unei reguli de inferență susținută de raționamentul sau de garantul explicitat de către premisa majoră (28). Trebuie să adăugăm totuși că o Restricție (respingere sau excepție) este necesar să fie introdusă, modalizând trecerea de la informația dată la concluzie: inferențele pot fi cu siguranță susținute de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
inferenței, adică aplicării unei reguli de inferență susținută de raționamentul sau de garantul explicitat de către premisa majoră (28). Trebuie să adăugăm totuși că o Restricție (respingere sau excepție) este necesar să fie introdusă, modalizând trecerea de la informația dată la concluzie: inferențele pot fi cu siguranță susținute de un număr de justificări sau Suporturi ("Backing așa cum apare la Toulmin 1958: 103 și 105), dar este posibil ca, în anumite circumstanțe, să nu poată fi aplicate; întotdeauna trebuie să lăsăm loc pentru o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de un număr de justificări sau Suporturi ("Backing așa cum apare la Toulmin 1958: 103 și 105), dar este posibil ca, în anumite circumstanțe, să nu poată fi aplicate; întotdeauna trebuie să lăsăm loc pentru o eventuală non-aplicare a regulilor de inferență sau chiar pentru o respingere 25. Cu alte cuvinte, chiar dacă informația dată-argument aduce cu sine PROBABILUL sau VEROSIMILUL (adverb modal al posibilității) concluzia este posibilă în cadrul unei restricții sau a unui contra-argument (NUMAI DACĂ). Pe scurt, schema de bază a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de cele mai multe ori explicită, suportul este adeseori implicit, iar celelalte componente se situează între cei doi poli de implicitare sau explicitare. Schema mișcării argumentative este, de acum, următoarea: Propoziția p [marchiza are ------ REGULA ------ deci probabil ------>[îmi place marchiza] mâini fine] INFERENȚEI CONCLUZIE INFORMAȚIE deoarece nu și dacă GARANT RESTRICȚIE Bărbaților le plac doar dacă femeile care au SPECIFICAȚIE mâinile fine dat fiind că SUPORT Este foarte necesar acum să luăm în considerare doar caracterul probabil al aplicării regulii inferenței care conduce
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mâini fine] INFERENȚEI CONCLUZIE INFORMAȚIE deoarece nu și dacă GARANT RESTRICȚIE Bărbaților le plac doar dacă femeile care au SPECIFICAȚIE mâinile fine dat fiind că SUPORT Este foarte necesar acum să luăm în considerare doar caracterul probabil al aplicării regulii inferenței care conduce către o concluzie, pe de o parte, și de restricție, pe de altă parte, deoarece în enunțul (30) constatăm că, în cea de-a doua propoziție, introdusă prin conectorul DAR (aici concesiv), se subliniază tocmai inversarea concluziei la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în enunțul (30) constatăm că, în cea de-a doua propoziție, introdusă prin conectorul DAR (aici concesiv), se subliniază tocmai inversarea concluziei la care ne-am fi așteptat. Avem de-a face cu o schemă concesivă clasică, în care regula inferenței este contrazisă. Faptul că putem înlocui DAR cu ȘI TOTUȘI [Marchiza are mâini fine ȘI TOTUȘI nu-mi place de ea] sau putem combina DAR cu TOTUȘI [Marchiza are mâini fine DAR TOTUȘI nu-mi place de ea] confirmă natura
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ȘI TOTUȘI nu-mi place de ea] sau putem combina DAR cu TOTUȘI [Marchiza are mâini fine DAR TOTUȘI nu-mi place de ea] confirmă natura concesivă a operației argumentative declanșate prin DAR. În acest caz, putem spune că regula inferenței care în general poate fi aplicatănu se aplică aici, din cauză că ar trebui să fie susținută printr-o formă de restricție: NUMAI DACĂ marchiza nu este prea proastă, pretențioasă, tânără/bătrână, conservatoare, incultă pentru mine. Ceea ce ar putea fi, canonic, reprezentat
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
2) DECI VEROSIMIL propoziția (1)] decât în funcție de o a treia propoziție, cel mai adesea implicită: (3) Oamenii născuți în Lausanne sunt în general cetățeni elvețieni. (3') Oamenii născuți în Evian sunt în general cetățeni francezi. Această propoziție implicită, care asigură inferențele și pertinența construcției argumentative, se bazează și ea, la rândul ei, pe un Suport care, de asemenea, are un caracter implicit: (4) Date fiind dispozițiile legale ale codului în vigoare privind naționalitatea din țara respectivă. Restricția (respingerea sau excepția) care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
În interiorul unei "lumi" (sau spațiu) semantice (pe care îl putem considera un câmp argumentativ), este posibilă susținerea argumentativă a unui enunț. Următoarea schemă argumentativă completă (preluată în parte de la Toulmin,26) sintetizează această mișcare: Analizând mai în profunzime regulile de inferență (sau de trecere), ar fi cu siguranță posibil să propunem o tipologie a formelor comune de argumentație și să facem distincția dintre demonstrație (înlănțuire deductivă de propoziții) și argumentarea propriu-zisă. Las la o parte această problemă destul de delicată pentru a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
non-c) pentru o nouă concluzie. Se dă schema complexă, de susținere a poveștii [d]: (([a] și [b] NUMAI SĂ FIE [c] non-c) DECI [d]) (PREMISA CONCLUZIE) (PREMISA CONCLUZIE) La începutul celei de-a doua fraze (P2) se face aluzie la inferențele prezente în prima. Propoziția [e] și într-adevăr, de prințese era plină lumea este o concluzie directă la concluzia C, dar propozițiile [f] ÎNSĂ nu putea niciodată să fie sigur dacă erau prințese adevărate și [g] tot timpul i se
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Silogismul este un raționament prin care, date fiind anumite premise, rezultă de aici, în mod necesar, o nouă propoziție prin simpla prezență a acestor informații date." Mai trebuie adăugat că aceasta nu necesită nici suport, nici restricție și că regula inferenței reprezintă simpla aplicare a unei scheme abstracte (o schemă atât de formală, încât este posibil să rezulte de aici concluzii fie absurde, fie amuzante). Să reținem doar că structura silogismului corespunde schemei de bază: [premise (majore și minore)→ concluzie]. În raport cu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
putem trage concluzia contrară valorii negative (de nepătruns) a propoziției q. Această schemă concesivă este construită pe baza lui [Dacă p atunci q] și corolarul său [Dacă non p atunci non q]: Bineînțeles, ne vedem obligați să admitem valabilitatea unei inferențe ceva mai greu de stabilit, dar care ne lasă să înțelegem că ceea ce este "bun la gust" este "ușor de pătruns". Probabil următorul exemplu poate fi mai ușor de interpretat: (16) Deși populația canină este în scădere în regiunea noastră
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
structura explicativă de tipul [Dacă p este (pentru) că q], se pare că relația de orientare argumentativă liniară [Dacă premiză p → (atunci) concluzie q] se inversează într-o nouă ordine [Dacă p ← este (pentru) că q]. Această inversiune aparentă a inferenței este caracteristică inferenței explicative despre care vom discuta în capitolul 5: [p este adevărat, dar de ce? Pentru că q]. De fapt, dacă luăm în considerare schema concepută de Aristotel în Analitica primă (II 27, 70 a-b), se ajunge din nou
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tipul [Dacă p este (pentru) că q], se pare că relația de orientare argumentativă liniară [Dacă premiză p → (atunci) concluzie q] se inversează într-o nouă ordine [Dacă p ← este (pentru) că q]. Această inversiune aparentă a inferenței este caracteristică inferenței explicative despre care vom discuta în capitolul 5: [p este adevărat, dar de ce? Pentru că q]. De fapt, dacă luăm în considerare schema concepută de Aristotel în Analitica primă (II 27, 70 a-b), se ajunge din nou de la indiciul p
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
toate chiar adevărul acestei premise. 3. De la schema de susținere a propozițiilor la prototipul secvenței argumentative Analiza acestor exemple ne determină să admitem ideea unui mod particular de compoziție, prin care o propoziție se leagă în funcție de o ordine progresivă: premisă [inferență] concluzie, sau în funcție de o ordine regresivă: concluzie [inferență] premise. În ordinea progresivă [p DECI -→ q], enunțul lingvistic se dezvoltă paralel cu dinamica raționamentului: "Desprindem sau facem să urmeze o consecință din ceea ce precede, atât din punct de vedere textual, cât
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de susținere a propozițiilor la prototipul secvenței argumentative Analiza acestor exemple ne determină să admitem ideea unui mod particular de compoziție, prin care o propoziție se leagă în funcție de o ordine progresivă: premisă [inferență] concluzie, sau în funcție de o ordine regresivă: concluzie [inferență] premise. În ordinea progresivă [p DECI -→ q], enunțul lingvistic se dezvoltă paralel cu dinamica raționamentului: "Desprindem sau facem să urmeze o consecință din ceea ce precede, atât din punct de vedere textual, cât și argumentativ" (Borel 1991:78). În ordine regresivă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pleacă de la premise (informații date) pe care nu le-am putea admite fără a admite și concluzia. Între acestea două, trecerea se face prin "demersurile argumentative" care iau aspectul unor înlănțuiri argumentative demonstrative ce corespund fie suporturilor unei reguli de inferență, fie micro-înlănțuirilor de argumente sau unor mișcări argumentative inserate unele în altele. Schema simplificată de bază corespunde celor afirmate mai devreme: Această schemă de bază nu exclude restricțiile despre care s-a vorbit mai sus. În plus, acestea trebuie să
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și de-nfrigurare. Schema argumentativă a acestui scurt text este, de fapt, destul de complexă. Putem afirma că versurile 3 și 4 resping, în baza premiselor pe care le enunță (P.arg.1), teza anterioară (P.arg. 0), expusă în primele două versuri: inferențele care pot fi reținute din propoziția care urmează după DAR (versurile 3 4) conduc către o concluzie implicită care infirmă cele două aserțiuni ipotetice din versul 2. Se dă schema generală a acestui text: Textul argumentativ "Veghe" Așa cum putem observa
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
text: Textul argumentativ "Veghe" Așa cum putem observa, macro-propoziția P.arg.0 este constituită din propoziții argumentative care formează o secvență completă despre care putem spune că este inserată. Mișcarea argumentativă a acestui text se construiește pe un careu argumentativ care asigură inferențele ce conduc către o concluzie implicită: Mișcarea inferențială de stânga se situează în lumea non actuală, marcată de DACĂ ipotetic, condițional (și imperfect în versiunea franceză), adică un univers neasumat de către locutor. Această înlănțuire argumentativă primește astfel statutul de teză
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]