2,901 matches
-
penală din 1968. ... 21. Prin noile reglementări s-a eliminat confirmarea rechizitoriului de către procurorul-șef în cauzele în care urmărirea penală se efectua, în mod obligatoriu, de către procuror, apreciindu-se ca fiind o măsură de control și o ingerință din partea conducătorului parchetului, în condițiile în care nu are atribuții privind întocmirea actelor de urmărire penală, așa cum rezultă din expunerea de motive la Legea nr. 356/2006. Așa încât, în această materie, instituția confirmării a fost înlocuită cu instituția
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
în sfera de competență a instanțelor judecătorești. Curtea Constituțională nu se poate substitui instanțelor judecătorești pentru a interpreta și aplica legea în raport cu situațiile de fapt deduse judecății. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată. ... 27. Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că interpretarea dispozițiilor legale criticate nu este în contradicție cu prevederile constituționale invocate
DECIZIA nr. 396 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293767]
-
constituțional să soluționeze pe fond o excepție invocată în aceste condiții, întrucât aceasta ar încălca atribuțiile sale prevăzute de art. 146 din Constituție. Astfel, Curtea Constituțională a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a sa în activitatea de judecată, ceea ce ar determina încălcarea prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. ... 41. Totodată, referitor la
DECIZIA nr. 396 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293767]
-
să nu votez în cadrul reuniunii Consiliului pentru Dezvoltare Regională al Regiunii de Dezvoltare Sud-Muntenia în legătură cu subiectul vizat, respectiv să nu îmi exprim un punct de vedere în cazul desfășurării ședințelor prin procedură scrisă; [ ] nu voi avea nicio ingerință în activitatea Agenției pentru îndeplinirea atribuțiilor pe care aceasta le are în implementarea programelor gestionate la nivelul său, prin care s-ar putea obține, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soț/soție, pentru o rudă ori pentru un
HOTĂRÂRE nr. 11 din 26 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295213]
-
și alții împotriva Regatului Unit, 1986). Totodată, referitor la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în Cauza Scordino împotriva Italiei, 2006, că o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor trebuie să asigure un just echilibru între exigențele interesului general al comunității și cele de protecție a drepturilor fundamentale ale individului. În jurisprudența acestei curți, proprietatea este analizată în lumina principiului de „respect“ pentru proprietate
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
Or, reglementarea criticată, instituind obligația persoanei vizate de decizia de restituire a bunului neafectat de cauza de utilitate publică de a redobândi bunul în proprietate și de a restitui sumele primite cu titlu de despăgubire, se constituie într-o veritabilă ingerință asupra dreptului persoanei vizate de norma legală de a dispune în mod liber de bunurile sale. Curtea constată că soluțiile legislative constituie o încălcare a dreptului persoanelor de a dispune de proprietatea lor și în consecință, a art. 44 din
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
și în mod corelativ, de restituire a sumelor primite cu titlu de despăgubire, se produce un dezechilibru între interesele expropriatorului - statul sau unitățile administrativ-teritoriale - și cele ale persoanelor fizice sau juridice expropriate. Prin urmare, Curtea va analiza în ce măsură ingerința etatică asupra dreptului de proprietate reprezintă o limitare rezonabilă care să nu fie disproporționată în raport cu scopul urmărit de legiuitor, având în vedere „testul“ de proporționalitate structurat în jurisprudența sa. Astfel, orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
că legiuitorul putea adopta o reglementare alternativă care să îndeplinească cu aceeași eficiență scopul legitim urmărit și care să nu impieteze asupra celerității procedurii de expropriere, ceea ce duce la concluzia că textele de lege criticate nu satisfac exigențele testului ingerinței minime asupra dreptului de proprietate al persoanelor vizate de normele legale criticate (cu privire la testul ingerinței minime, a se vedea Decizia nr. 597 din 15 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 9
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
care să nu impieteze asupra celerității procedurii de expropriere, ceea ce duce la concluzia că textele de lege criticate nu satisfac exigențele testului ingerinței minime asupra dreptului de proprietate al persoanelor vizate de normele legale criticate (cu privire la testul ingerinței minime, a se vedea Decizia nr. 597 din 15 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 9 octombrie 2020, paragraful 25). Astfel, Curtea reține că orice intervenții asupra hotărârilor de Guvern sau hotărârilor autorităților
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
cazul în care nu mai deține această sumă, ori de a gestiona cheltuielile legate de bunul imobil care reintră în patrimoniul său. Prin urmare, Curtea reține că reglementarea criticată nu este necesară pentru atingerea scopului legitim urmărit, neîndeplinind exigențele testului ingerinței minime, și nu păstrează un just echilibru între interesele în concurs, aspecte ce contravin prevederilor art. 44 alin. (1) și (2) fraza întâi din Constituție referitoare la garantarea și ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată, instituind o
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
în continuarea livrării de bunuri sau prestării de servicii, deoarece nu a respectat sancțiunea complementară dispusă anterior de organele fiscale, respectiv suspendarea activității operatorului economic în punctul de lucru, ca urmare a săvârșirii unei alte fapte contravenționale. Rezultă astfel că ingerința în dreptul de proprietate sub aspectul confiscării sumelor încasate corespunde interesului general circumscris obligației statului de a reglementa măsuri care să descurajeze încălcarea legii și să înlăture consecințele negative care decurg din acestea. ... 32. Curtea constată că sancțiunea complementară a
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]
-
în continuarea livrării de bunuri sau prestării de servicii, deoarece nu a respectat sancțiunea complementară dispusă anterior de organele fiscale, respectiv suspendarea activității operatorului economic în punctul de lucru, ca urmare a săvârșirii unei alte fapte contravenționale. Rezultă astfel că ingerința în dreptul de proprietate sub aspectul confiscării sumelor încasate corespunde interesului general circumscris obligației statului de a reglementa măsuri care să descurajeze încălcarea legii și să înlăture consecințele negative care decurg din acestea. ... 32. Curtea constată că sancțiunea complementară a
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]
-
motiv de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci este de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului. A răspunde criticilor autoarei excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. În consecință, din această
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
constitui motiv de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, fiind de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. În consecință, Curtea constată
DECIZIA nr. 514 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296795]
-
cu soluționarea notificării nu numai că nu sunt îndreptățite la niciun fel de despăgubire, ci sunt obligate prin lege să renunțe la dreptul lor de proprietate privată, în vederea stingerii unei obligații care nu le aparține. Totodată, se susține că ingerința în gestionarea bunurilor aflate în proprietatea municipalității ar reprezenta și o încălcare a principiului autonomiei locale. ... 7. Tribunalul Cluj - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât în considerentele Deciziei nr. 12 din 14 mai 2018, pronunțată de
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
personal ale persoanei decedate și prerogativa moștenitorilor de a avea acces facil la datele medicale ale pacientului decedat, aspect de natură să creeze un dezechilibru între cele două interese anterior menționate. Ca atare, membrii familiei pacientului decedat sunt supuși acestei ingerințe în exercițiul dreptului lor la sănătate și al dreptului lor de proprietate privată, accesul acestora la informațiile medicale ale pacientului defunct fiind supus unei condiții pecuniare semnificative și nejustificate. ... 7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de
DECIZIA nr. 667 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299653]
-
nu poate constitui motiv de neconstituționalitate a normelor penale criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, fiind de competența organelor judiciare învestite cu soluționarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. În mod constant, în
DECIZIA nr. 84 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299737]
-
Z și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 93, în care s-a reținut că art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale poate fi invocat de orice persoană care consideră că a existat o ingerință ilegală în privința exercițiului unuia dintre drepturile sale având caracter civil, adăugând însă că dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut și că acesta poate fi supus unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție
DECIZIA nr. 5 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299745]
-
naționale de la acel moment. ... 8. În consecință, Legea nr. 166/2021 nu este un act normativ accesibil, precis și previzibil, nediscriminatoriu și motivat, lipsirea de dreptul la sumele de bani aferente unui drept deja câștigat - stimulentul de risc - reprezentând o ingerință ce are ca efect privarea de un bun, în sensul prevăzut de cea de-a doua teză a primului paragraf al art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție. ... 9. Sindicatul Pro AS din Timișoara, în numele membrilor de
DECIZIA nr. 671 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298495]
-
această perspectivă, diminuarea preconizată prin Legea nr. 166/2021 constituie o veritabilă privare de proprietate, care trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile impuse de art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, astfel cum au fost explicitate în jurisprudența CEDO, respectiv ingerința să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes general (a intervenit pentru o cauză de utilitate publică), să fie proporțională cu scopul legitim urmărit, anume să fie menținut un just echilibru între cerințele interesului general și
DECIZIA nr. 671 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298495]
-
scop legitim de interes general (a intervenit pentru o cauză de utilitate publică), să fie proporțională cu scopul legitim urmărit, anume să fie menținut un just echilibru între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului. Chiar dacă ingerința este prevăzută de lege (Legea nr. 166/2021), nu se poate reține că aceasta răspunde unui scop legitim, câtă vreme nu pot fi identificate „motive imperioase de interes general“ de natură să justifice aplicarea modificărilor aduse prin Legea nr. 166/2021 unor
DECIZIA nr. 671 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298495]
-
o excepție invocată în aceste condiții, întrucât ar încălca atribuțiile sale prevăzute de art. 146 din Constituție. Astfel, printr-o jurisprudență constantă, instanța de contencios constituțional a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea, exemplificativ
DECIZIA nr. 680 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298902]
-
aplicarea legii, întrucât aceste aspecte intră în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Curtea a apreciat că a răspunde unor astfel de critici ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (Decizia nr. 1.402 din
DECIZIA nr. 680 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298902]
-
din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020). ... 24. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, în jurisprudența sa, că perceperea taxelor și a impozitelor reprezintă, în principiu, o ingerință în dreptul de proprietate privată garantat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea Hotărârea din 4 noiembrie 2013, pronunțată în Cauza N.K.M. împotriva Ungariei, paragraful 56). ... 25
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]
-
încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. ... 27. Curtea urmează să analizeze, așadar, în ce măsură ingerința etatică asupra dreptului de proprietate privată prin instituirea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică pe care trebuie să o achite anumite entități care activează în domeniul energiei reprezintă o limitare rezonabilă, care să nu fie disproporționată în raport cu scopul
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]