645 matches
-
NMDAr facilitând procesele de memorare hipocampică (Kimura și colab., 2000). Efectul vasorelaxant al H2S, deși are o componentă nitrinergică, nu se însoțește de activarea căii guanilat ciclază - GMPciclic. În afara acțiunilor vasodilatatoare centrale și periferice, H2S posedă proprietăți miorelaxante gastro-intestinale și inhibitorii ale reacțiilor proliferative și inflamatorii tisulare (Rinaldi și colab., 2006). Participarea H2S ca mesager gazos alături de NO și CO la realizarea transmiterii sau modulării de semnale intercelulare deschide noi perspective cognitive și aplicative cercetărilor de neurobiologie moleculară cu implicații normale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
componente ale sistemului nervos vegetativ sunt dominante în anumite condiții și produc fie excitația fie inhibiția organelor efectoare. Modularea balansată și integrată a activității lor interdependente asigură adaptarea și menținerea funcțiilor normale ale organismului. II.1.3. ACȚIUNILE EXCITATORII ȘI INHIBITORII ALE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE În general, efectele stimulării simpatice sunt de sens opus acelora produse de excitarea parasimpaticului. Dacă unul din cele două subsisteme exercită prin veriga umorală efecte inhibitorii asupra unui organ oarecare, celălalt subsistem provoacă răspunsuri inverse
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
normale ale organismului. II.1.3. ACȚIUNILE EXCITATORII ȘI INHIBITORII ALE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE În general, efectele stimulării simpatice sunt de sens opus acelora produse de excitarea parasimpaticului. Dacă unul din cele două subsisteme exercită prin veriga umorală efecte inhibitorii asupra unui organ oarecare, celălalt subsistem provoacă răspunsuri inverse din partea organului respectiv. Acolo unde mediatorul chimic adrenergic este activator, cel colinergic acționează în sens inhibitor și invers. Regula nu are valoare absolută, întrucât antagonismul simpatico-parasimpatic nu este în multe cazuri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dereglarea neuro-reflexă centrală a secreției de insulină, produsă de fenomenele de predominanță vagală. La rândul lor, reacțiile organelor efectoare la stimularea nervilor simpatici și parasimpatici au sensuri, mecanisme și durate diferite. Stimularea parasimpaticului colinergic determină la nivelul unor organe efecte inhibitorii, iar din partea altora, răspunsuri excitatorii. La fel, simpaticul adrenergic apare uneori stimulator, alteori inhibitor. Sensul reacțiilor vegetative simpatico-parasimpatice este imprimat atât de mediatorii chimici eliberați și receptorii membranari asupra cărora aceștia acționează, cât și de particularitățile fizico-chimice și metabolice ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
modificărilor induse de factorii de distensie exagerată a atriilor. În afara proprietăților vasodilatatoare predominant renale, ANF provoacă inhibiția secreției de renină de la nivelul celulelor granulare ale arterei aferente renale, precum și a hipersecreției de aldosteron corticosuprarenal produsă de angiotensină. O importantă acțiune inhibitorie este realizată, de asemenea, asupra secreției de ADH hipofizar și a efectelor antidiuretice ale acestuia la nivelul canalelor colectoare renale, cu răsunetul funcțional corespunzător reprezentat de creșterea excreției de apă și sodiu. Alte date referitoare la mecanismul de producere a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acționează în sens inhibitor asupra centrilor vasomotori din bulb. Stimularea lor prin creșterea presiunii sanguine peste valorile normale deprimă centrii vasomotori, producând vasodilatație periferică, bradicardie și scăderea forței de contracție a inimii. Scăderea presiunii sub limitele valorilor staționare, reducând influența inhibitorie a zonelor reflexogene asupra centrilor vasomotori, va determina creșterea presiunii sistemice. Reacțiile compensatoare produse de distensia în plus sau în minus a zonelor reflexogene ilustrează funcția tampon a acestora. Căile aferente sunt reprezentate de nervii depresori sau frenatori, Hering și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
viața psihoemoțională, afectează profund activitatea centrilor organovegetativi din hipotalamus; și, prin intermediul acestora, echilibrul simpaticoparasimpatic periferic. Pe această cale, emoțiile, starea de anxietate sau furie produc binecunoscutele modificări ale ritmului cardiac și a vasomotricității. Neocortexul, de asemenea, exercită influențe activante și inhibitorii asupra centrilor vasomotori bulbari, cu sau fără participarea hipotalamusului ca verigă intermediară. În timp ce stimularea cortexului motor provoacă vasodilatație promptă la nivelul musculaturii scheletice în stare de activitate, excitarea ariei premotorii (girus sigmoid anterior) determină răspunsuri inverse vasoconstrictoare și presoare generale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
având corpul celular în ganglionii enterici și paravertebrali transmit informații mecanoreceptoare (privind întinderea peretelui și deplasarea conținutului luminal), chemoreceptoare (osmolaritate, pH) și termoreceptoare la centrii reflecși ganglionari și cerebro-spinali. La rândul lor, interneuronii realizează diverse tipuri de conexiuni excitatorii sau inhibitorii, cu rol integrativ în funcție de neurotransmițătorii eliberați. Reacțiile reflexe se produc în mod predominent pe cale vagală prin intermediul filetelor integrate ale sistemului enteric. II.4.1.2. Sistemul nervos enteric denumit și metasimpatic reprezintă componenta intrinsecă a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal extinsă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Ca și aceasta, secreția gastrică este stimulată pe cale reflexă. Pneumogastricul fiind nervul secretor, dubla vagotomie reduce secreția de suc gastric, în timp ce stimularea capătului său periferic declanșează o secreție abundentă, acidă și cu putere peptică mare. Excitarea splanhnicului provoacă efecte inverse, inhibitorii, exceptând secreția de mucus a glandelor pilorice, care este stimulată. Denervarea stomacului nu suprimă complet secreția gastrică, relevând rolul pe care îl joacă, ca și în cazul motilității, plexurile ganglionare parietale. Sucul gastric este secretat aproape continuu, în cantitate redusă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eliberării de renină prin receptorii beta-adrenergici de la nivelul aparatului juxtaglomerular renal. Astfel, între sistemul nervos simpatic și sistemul renină-angiotensină există relații balansate reciproc. Totodată prezența receptorilor angiotensinici la nivelul tractusului solitar și nucleului dorsal al vagului contribuie la realizarea proprietăților inhibitorii ale angiotensinei asupra efectelor bradicardizante ale stimulării vagului. În favoarea influențării vagale vin și cercetările lui Pooter care a obținut inhibarea eliberării de acetilcolină de la nivelul fibrelor parasimpatice periferice. În comparație cu activarea simpatică produsă de angiotensina II modularea parasimpatică este mai puțin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a secreției de STH. Extractele de țesut hipotalamic stimulează secreția acestuia atât in vivo, cât și in vitro, datorită unui principiu activ denumit factor de eliberare a STH sau somatoliberină. O altă fracție peptidică din hipotalamus denumită somatostatină exercită efecte inhibitorii asupra secreției de STH. Contrar somatoliberinei, somatostatina împiedică eliberarea de STH indusă de hipoglicemie. Somatostatina acționează în sens inhibitor și asupra secreției pancreatice de insulină și glucagon. În afara sursei hipotalamice, există și o secreție gastro-intestinală de somatostatină cu rol deprimant
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vizuală. Fluctuațiile secreției de melatonină contribuie la adaptarea ritmurilor biologice ale organismului la variațiile luminii externe. Lumina continuă produce hipertrofie testiculară la bărbați și prelungirea estrului la femeie. Întunericul, dimpotrivă, induce involuția gonadelor și alterarea funcției de reproducere. În afara efectelor inhibitorii ale hormonilor implicați în reproducere inhibarea secreției de ACTH, hormoni tiroidieni și corticosuprarenali melatonina exercită o serie de alte roluri începând cu cel de veritabil ceas biologic reglator al ritmului veghe-somn, prevăzut cu proprietăți hipnogene. Spre deosebire de hipofiză, glanda pineală se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
scade în condițiile deficitului alimentar energetic și crește semnificativ după ingestia exagerată de alimente printr-un mecanism compensator în care este implicat neuropeptidul NPY hipotalamic, ca factor cotransmițător al mediației adrenergice centrale. O componentă reglatoare periferică este sugerată de influența inhibitorie a leptinei asupra secreției de insulină și cortizol prin intermediul unor receptori glandulari specifici. Ca neurohormon reglator al ingestiei de alimente și sațietății, cercetările asupra leptinei deschid noi perspective bazelor teoretice și practice ale tratamentului obezității. II.8.4.3. Substanța
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
alterate (Chada și Hollenbeck, 2004). Experimental, s-a demonstrat că NGF activează secreția locală de acetilcolină, stimulând refacerea și dezvoltarea neuronilor lezați. În timp ce NGF s-a dovedit factor de activare a creșterii ganglionare simpatice, antiserul omolog nu a determinat fenomenele inhibitorii scontate de simpatectomie imunologică. La om, efectele neurotrofe ale NGF au fost încercate cu rezultate favorabile atât în tratamentul stroke-ului și unor boli neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer) în priză nazală, cât și în glaucom sub formă de instilații oculare. Rezultate pozitive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în proporție de 80% a adrenalinei. Noradrenalina nu depășește 20% din secreția catecolaminelor adrenomedulare. În multe țesuturi și organe, acțiunile adrenalinei și noradrenalinei sunt similare. În timp ce noradrenalina acționează mai ales asupra receptorilor 1 și 1 excitatori, adrenalina posedă și acțiuni inhibitorii prin intermediul receptorilor 2, de aproximativ 10 ori mai intense decât ale noradrenalinei. Deși nu este esențială proceselor vitale, adrenalina deține un rol important în autoreglarea cardiovasculară și controlul proceselor metabolice. Sub influența adrenalinei și sistemului simpatic crește frecvența și forța
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vederii și pierderii de conștiență. Cele mai frecvente manifestări vegetative sunt hipersalivație, transpirațiile și hipotensiunea. Tratamentul cu L-Dopa poate ameliora simptomatologia vegetativă, dar într-o mai mică măsură decât pe cea neurologică. Pe de altă parte, agoniștii dopaminergici și inhibitorii MAO-B pot produce efecte hipersimpaticotonice nedorite. Epilepsia cu componentă vegetativă Reprezintă rezultatul interacțiunii dintre activitatea convulsivă și SNV. Activitatea electrică neuronală normală poate implica centrii vegetativi subcorticali și tronculari, ceea ce produce apariția de simptome vegetative. Căile probabile de generare ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a concentrației aminoacizilor. Acești stimuli exprimă nevoia creșterii substanțelor energetice în cursul postului, efortului sau stresului. În condiții obișnuite glucagonul tinde să crească nivelul plasmatic al glucozei și al acizilor grași și să-l scadă pe cel al aminoacizilor. Efecte inhibitorii asupra secreției glucagonului sunt exercitate de glucoză, insulină, acizii grași și corpii cetonici aflați în exces. Concentrația plasmatică a glucagonului la om variază între 50 85 pg/ml, à jeun. Secreția diurnă este de 0,10-0,15 mg. Clearance-ul glucagonului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
17, 23). Numele vine de la capacitatea lui de a inhiba secreția STH. De asemenea, inhibă hormonul de stimulare tiroidiană (TSH) și în unele circumstanțe, ACTH-ul și prolactina, acționând ca un neuro-hormon implicat în reglarea funcției hipofizei anterioare. Acțiunile sale inhibitorii sunt puternice pe numeroase funcții gastro-intestinale (secreție gastrică acidă și peptică, secreție pancreatică exocrină, motilitate și absorbție intestinală) precum și pe secreția multor hormoni digestivi: pancreozimină, secretină, motilină, peptidul vasoactiv intestinal (VIP) și polipeptidul inhibitor gastric (GIP). Funcțiile sale nervoase sunt
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
diabetul zaharat, el se înscrie printre formele ușoare. Datorită proprietății sale de a inhiba secreția de glucagon și STH, somatostatinul a fost propus ca adjuvant în tratamentul diabetului zaharat insulino-dependent. În diabetul insulino-independent, administrarea somatostatinului poate accentua hiperglicemia, datorită acțiunii inhibitorii asupra secreției de insulină. Acțiunea inhibitorie puternică asupra secreției endogene de insulină (pe care o suprimă), atunci când este administrată în perfuzie în doze farmacologice, permite studiul farmacocineticii insulinei administrate exogen. Pancreastatinul Pancreastatinul este un polipeptid cu 49 resturi aminoacidice derivat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
formele ușoare. Datorită proprietății sale de a inhiba secreția de glucagon și STH, somatostatinul a fost propus ca adjuvant în tratamentul diabetului zaharat insulino-dependent. În diabetul insulino-independent, administrarea somatostatinului poate accentua hiperglicemia, datorită acțiunii inhibitorii asupra secreției de insulină. Acțiunea inhibitorie puternică asupra secreției endogene de insulină (pe care o suprimă), atunci când este administrată în perfuzie în doze farmacologice, permite studiul farmacocineticii insulinei administrate exogen. Pancreastatinul Pancreastatinul este un polipeptid cu 49 resturi aminoacidice derivat din cromogeninul A, distribuit în multe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
pe scară largă procedeul ablațiunilor: extirparea unor porțiuni din creierul unor animale și observarea efectului ei (de exemplu: extirparea unor porțiuni din creierul mic a demonstrat că duce la imposibilitatea menținerii echilibrului). Secenov (1829-1905) a demonstrat experimental existența unei funcții inhibitorii a creierului. P. Broca, observând un bolnav de afazie (pierderea capacității de vorbire) și creierul acestuia după deces, a găsit o mare leziune în circumvoluțiunea a III-a frontală, stabilind existența acolo a unui centru al vorbirii (1861). Fritsch și
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
efectele factorilor extrinseci asupra creativității copiilor care au fost supuși la probe computerizate. Ea a manipulat sursa evaluării (factorul uman versus computer) și a confirmat că ambele tipuri de evaluare inhibă creativitatea probelor computerizate efectuate de copii. În plus, efectele inhibitorii au fost cauzate de sistemul de recompensă și de evaluare. Copiii de vârste mici au fost mai puțin afectați de efectul inhibitori decât copiii de vârste mai mari (între 7 și 13 ani). Howe (1992) a manipulat feedbackul evaluării computerizate
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al., 1990). Într-adevăr, stresul poate inhiba procesul creativ, dar, în același timp, unii creatori par să îl considere stimulativ (Mumford, 1984). Așa cum motivația intrinsecă sau extrinsecă poate influența creativitatea în mediul natural, tot astfel competiția și stresul sunt potențial inhibitorii sau stimulative pentru creativitate, în funcție de persoană și de context. Bibliografie Adams, J. (1979), Conceptual blockbusting, ediția a II-a, Norton, New York. Albert, R.S. (1978), „Observations and suggestions regarding giftedness, familial influence, and the achievement of eminence”, Gifted Child Quarterly, 22
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ales prin componenta sa instructivă, pentru că, nu-i așa? „instrucția educă iar educația moralizează”. Legat de aceasta reamintim faptul că o educație sănătoasă nu poate fi concepută În afara familiei, școlii și bisericii (vezi Violența Între agresiune și abuz sau voința inhibitorie ca remediu prin educație). Rămâne mediul social care, Începând cu Jean Jaques Rouseau, a fost considerat ca sursă a răului și corupător al frumosului edenic. Aici Însă, vorbind desigur la modul utopic, frumosul s-ar putea obține și printr-o
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tratamentul În sine are două obiective; 1. să stopeze sângerările și 2. să Înlăture autoanticorpii antifactor VIII. Cele 50 cazuri au fost 28 bărbați și 22 femei, vârsta medie 63 ani, (22 85 ani), nivelul factorului VIII < 4%, iar capacitatea inhibitorie de 239 Bu. Modalitățile teoretice și practice de abordare terapeutică au permis de-a lungul timpului trei opțiuni; 1. supradozarea cu factor VIII, care să depășească nivelul inhibitorilor și să asigure un titru satisfăcător de factor circulant (dozele sunt extrem de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]