588 matches
-
este în interesul lor egoist; în al doilea rând, se argumentează că pluralismul, punând accent pe regulile și normele societății internaționale, ignoră majoritatea deceselor rezultate din violența politică; și trei, practicile normative ale societății statelor lasă neatinse cauzele structurale ale injustiției sociale și economice înrădăcinate în sistemul capitalist global nereglementat.589 Cea mai mare slăbiciune a discursului pluralist privind securitatea și drepturile omului are legătură mai mult cu ceea ce exclude din a lua în considerare ca problemă de securitate. Un aspect
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
respirația, ci o liberează, vocea cu timbru ideal, chitara dezlănțuită, synth-ul și bassul împletite învăluitor - totul de-o simplitate școlărească, aș spune, în cuvinte lipsite de pretenții. Textul, în cadența unui articol de ziar, vorbește despre un fals războinic împotriva injustiției sociale ajuns în fruntea unei companii ce cumpără totul (lucru obișnuit de la un timp și pe plaiurile noastreă. Tocmai acest amănunt să fi fost ingredientul necesar succesului trupei? Rush găsise tonalitatea proprie și aproape devenise faimoasă cu 2 suite grandioase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
în secret sau fățiș), Vasile Paraschiv să pară un „nebun”. Dar „nebunia” sa, dacă a fost vreuna, a constat doar în impetuozitatea cu care s-a opus regimului comunist (deși el însuși fusese cândva membru de partid), constatând găunoșenia și injustiția funciară a respectivului regim, din interior. Nu i-a fost dat lui Vasile Paraschiv să devină un Lech Watęsa român, dar nici nu este nevoie să-l gândim pe viteazul ploieștean în asemenea parametri. Întrucât nu ideea de posibil lider
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ar fi meritat să fie menținute sau disprețul față de generațiile considerate nereformabile din cauza vârstei la care i-a surprins revoluția. Din punct de vedere macrosocial acest lucru a fost o eroare, iar din punct de vedere individual a fost o injustiție. Nu tot ce a fost clădit, fondat sau inițiat în perioada socialistă este o eroare. Migrația post-1989 este un eșec care afectează țările din est pe termen lung, căci le privează de forță de muncă și de creație. Migrația este
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ce-l privește, a făcut singur cât o întreagă elită critică, fixând, prin Istoria literaturii române de la origini până în prezent, canonul literar pentru jumătate de secol și mai bine. Și astăzi operăm cu valorile și categoriile călinesciene, iar cele câteva injustiții comise de „divinul critic“ (în cazul unor Mateiu I. Caragiale, M. Blecher, Mihail Sebastiană au rămas, și ele, parcă săpate în piatră... Ce se întâmplă dacă publicul iubește un autor pe care critica literară îl desconsideră? Autorul respectiv este citit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
acuza sau ataca sursa încălcării regulii. Din lipsă de motivație din partea agresorului, acesta s-ar putea angaja într-o acțiune de pedepsire. În acest sens, agresivitatea s-ar transforma într-un act punitiv care să permită îndepărtarea răului sau a injustiției. Perceperea pedepsei ca pe un atac la persoană ar provoca un atac reciproc (retaliation). Percepțiile și reacțiile de acest gen provoacă escaladarea conflictului, agresiunea producându-se doar atunci când persoana este supusă unui atac personal. Indivizii ripostează atacurilor personale pentru a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
gândi toți cei dragi care mă cunosc, tata, mama, în special, pe care îi idolatrizam, camarazii, prietenii, toți cei ce mă cunoșteau nu de ieri, de alaltăieri ci dintotdeauna... Apoi, un sentiment de indignare, de revoltă. Trăiam cu adevărat o injustiție. Și de ce? Îmi apărea în minte faptul că, în calitatea mea de comandant de unitate de atâta vreme, de ani și ani de-a rândul, m-am lovit de situații dificile, oamenii sunt atât de diferiți, de multe ori am
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
intervențiilor economice" în cazul întreprinderilor în dificultate. Pe perioada industrializării, implicarea orașelor în dezvoltarea economică consta, în principal, în punerea în act a serviciilor și infrastructurii sale folosite de întreaga populație; anumite municipalități căutau chiar să compenseze pe această cale injustițiile sociale prea vizibile. În virtutea libertății comerțului și industriei, Consiliul de Stat nu autoriza crearea unui serviciu municipal decât în cazul constatării unei clare carențe a inițiativei private și sub rezerva că interesul general comunal o justifica. Conținutul acestui interes trimitea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un regim de interdicție discursivă, pentru a proteja organizația de dezordine. Interdicția de a scoate la lumină aspectele negative ale organizației amplifică nedreptatea prin măsuri manageriale menite să atenueze conflictul, să sporească controlul și să canalizeze comunicarea înspre zone admisibile. Injustiția poate fi reperată la toate palierele avute în vedere de dreptatea organizațională: distributiv, procedural și interacțional. Limitarea libertății de exprimare este un element cheie al dreptății în organizații. Bazându-se pe teorii solide ale dreptății organizaționale, autorul pune în evidență
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cu managerii sau clienții dau naștere de multe ori la situații injuste sau percepute ca fiind injuste de către angajați. Astfel de situații pot fi contextuale și rare, sau generalizate și dese, dând naștere în timp la culturi sau climate ale injustiției. De cele mai multe ori, angajații din poziții inferioare se retrag în tăcere și trăiesc cu aceste situații injuste, iar în timp ce unii le acceptă ca pe o "normalitate" organizațională, alții se opun injustiției prin intermediul unor mecanisme de rezistență ce se manifestă sub
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dând naștere în timp la culturi sau climate ale injustiției. De cele mai multe ori, angajații din poziții inferioare se retrag în tăcere și trăiesc cu aceste situații injuste, iar în timp ce unii le acceptă ca pe o "normalitate" organizațională, alții se opun injustiției prin intermediul unor mecanisme de rezistență ce se manifestă sub radarul organizațional - ascunse sub o mască de tăcere, aceste mecanisme oferă câștiguri mici care în timp reechilibrează balanța justiției organizaționale. Tăcerea nu semnifică deci loialitate față de organizație, ci mai degrabă ascunde
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în timp reechilibrează balanța justiției organizaționale. Tăcerea nu semnifică deci loialitate față de organizație, ci mai degrabă ascunde sub mantaua sa rezistență și opoziție față de status quo. Alți angajați însă sunt mult mai radicali și vocali în ceea ce privește modul de rezolvare a injustițiilor organizaționale: de la simpla părăsire a organizației, indiferent de existența unei alternative, la conflicte deschise sau acte dramatice. Ieșirea dramatică a domnului Slater din avion și din cariera de însoțitor de zbor se încadrează în această ultimă categorie. Conflictele continue cu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a raporta incidentul și afirmațiile vecinei domnului Slater. Pentru colegi, reacția radicală a domnului Slater nu a reechilibrat balanța justiției organizaționale doar pentru el, ci pentru toți membrii organizației care erau nevoiți, în lipsa unei alternative mai bune, să accepte micile injustiții zilnice de la locul de muncă. Surse macro ale injustiției organizaționale: culturi și climate ale injustiției și ale tăcerii De ce apar aceste injustiții la locul de muncă, de ce devin un fenomen generalizat și de ce angajații preferă să păstreze tăcerea cu privire la aceste
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
colegi, reacția radicală a domnului Slater nu a reechilibrat balanța justiției organizaționale doar pentru el, ci pentru toți membrii organizației care erau nevoiți, în lipsa unei alternative mai bune, să accepte micile injustiții zilnice de la locul de muncă. Surse macro ale injustiției organizaționale: culturi și climate ale injustiției și ale tăcerii De ce apar aceste injustiții la locul de muncă, de ce devin un fenomen generalizat și de ce angajații preferă să păstreze tăcerea cu privire la aceste injustiții? Teoreticienii din domeniul organizațiilor au căutat îndelung să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nu a reechilibrat balanța justiției organizaționale doar pentru el, ci pentru toți membrii organizației care erau nevoiți, în lipsa unei alternative mai bune, să accepte micile injustiții zilnice de la locul de muncă. Surse macro ale injustiției organizaționale: culturi și climate ale injustiției și ale tăcerii De ce apar aceste injustiții la locul de muncă, de ce devin un fenomen generalizat și de ce angajații preferă să păstreze tăcerea cu privire la aceste injustiții? Teoreticienii din domeniul organizațiilor au căutat îndelung să răspundă la întrebarea "de ce în organizații
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pentru el, ci pentru toți membrii organizației care erau nevoiți, în lipsa unei alternative mai bune, să accepte micile injustiții zilnice de la locul de muncă. Surse macro ale injustiției organizaționale: culturi și climate ale injustiției și ale tăcerii De ce apar aceste injustiții la locul de muncă, de ce devin un fenomen generalizat și de ce angajații preferă să păstreze tăcerea cu privire la aceste injustiții? Teoreticienii din domeniul organizațiilor au căutat îndelung să răspundă la întrebarea "de ce în organizații, răspunsul dominant al angajaților este tăcerea?" Presupunerea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
zilnice de la locul de muncă. Surse macro ale injustiției organizaționale: culturi și climate ale injustiției și ale tăcerii De ce apar aceste injustiții la locul de muncă, de ce devin un fenomen generalizat și de ce angajații preferă să păstreze tăcerea cu privire la aceste injustiții? Teoreticienii din domeniul organizațiilor au căutat îndelung să răspundă la întrebarea "de ce în organizații, răspunsul dominant al angajaților este tăcerea?" Presupunerea care stă la baza răspunsurilor este că există factori contextuali, mai degrabă decât variabile individuale, care determină apariția tăcerii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
au căutat îndelung să răspundă la întrebarea "de ce în organizații, răspunsul dominant al angajaților este tăcerea?" Presupunerea care stă la baza răspunsurilor este că există factori contextuali, mai degrabă decât variabile individuale, care determină apariția tăcerii ca fenomen colectiv în fața injustițiilor. Paradoxul este că, deși angajații cunosc adevărul sau realitatea despre o situație, ei nu au curajul să discute cu superiorii lor și să reechilibreze balanța justiției organizaționale. Literatura dedicată acestui nivel macro de analiză accentuează influența structurii asupra vocii și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
reechilibreze balanța justiției organizaționale. Literatura dedicată acestui nivel macro de analiză accentuează influența structurii asupra vocii și tăcerii și conceptualizează tăcerea ca un fenomen colectiv prin care angajații se abțin de la a-și exprima opiniile și îngrijorările cu privire la probleme sau injustiții care apar la nivel de grup sau la nivel organizațional. Chris Argyris, de exemplu, vorbea despre norme și jocuri puternice care îi împiedică pe angajați să spună ceea ce știu despre probleme tehnice sau despre politică și îi constrâng să accepte
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
probleme tehnice sau despre politică și îi constrâng să accepte situațiile organizaționale, chiar dacă sunt injuste 4. Pe de altă parte, Charles W. Redding spunea că majoritatea organizațiilor transmit implicit angajaților lor mesajul că a face valuri, chiar și în fața unor injustiții, înseamnă o provocare la adresa politicilor corporatiste și a prerogativelor manageriale 5. Prin urmare, tăcerea apare nu ca o decizie a angajaților, ci ca o dinamică la nivel colectiv, iar întrebarea care se pune aici - consideră E. W. Morrison și F.
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
singur rezultat: tăcerea. Autoarele consideră că frica managerilor de feedback negativ din partea angajaților și setul implicit de credințe pe care îl au despre angajați dau naștere la anumite structuri, politici și comportamente manageriale. Acestea conduc la dezvoltarea unui climat al injustiției și al tăcerii care este pus în practică/adoptat și reîntărit prin procesele colective de interpretare și înțelegere (sensemaking). Deși această conceptualizare se încadrează într-o perspectivă managerială de sus în jos, merită totuși o analiză mai detaliată. Modelul debutează
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
primit se va referi la ei personal, sau la o acțiune cu care ei se identifică 8. Majoritatea managerilor simt o nevoie puternică de a evita rușinea, amenințarea și sentimentele de vulnerabilitate și incompetență. O altă cauză a apariției climatelor injustiției și a tăcerii este reprezentată de credințele implicite ale managerilor. Plecând de la teoreticieni ca McGregor (Teoria X) sau Williamson, autorii Morrison și Milliken 9 sugerează că managerii dezvoltă trei credințe principale despre angajați. În primul rând, managerii consideră că angajații
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de a impune structurile și politicile organizaționale care să conducă la tăcere organizațională 10. Aceste structuri și politici sunt adoptate în cascadă, la diversele niveluri ierarhice. Întrebarea care apare acum este cum conduc toate acestea la tăcere colectivă și la injustiție organizațională. Împreună, angajații încearcă să deslușească și să înțeleagă cerințele de la locul de muncă, constrângerile și rezultatele aleatorii ale acțiunilor. Acest proces colectiv de înțelegere conduce la un climat al tăcerii și al injustiției care este caracterizat de două credințe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
acestea la tăcere colectivă și la injustiție organizațională. Împreună, angajații încearcă să deslușească și să înțeleagă cerințele de la locul de muncă, constrângerile și rezultatele aleatorii ale acțiunilor. Acest proces colectiv de înțelegere conduce la un climat al tăcerii și al injustiției care este caracterizat de două credințe: nu merită să depui efortul de a vorbi, iar prezentarea opiniilor, îngrijorărilor, precum și orice încercare de a restabili balanța justiției organizaționale este periculoasă 11. În concluzie, climatul organizațional își are rădăcinile atât în caracteristicile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
s-au dovedit a fi eficienți în dezvoltarea unui astfel de climat au reușit să înlăture barierele de status, să-i motiveze pe ceilalți să-și prezinte opiniile și să implementeze cu succes noi practici. Pe lângă climatele de tăcere și injustiție, literatura despre voce și tăcere prezintă și alte concepte. De exemplu, Karen Harlos vorbește despre culturi ale injustiției 14, adică sensurile/înțelesurile împărtășite de angajații maltratați despre ceea ce înseamnă să fii într-o relație de muncă injustă. Elementele caracteristice ale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]