1,057 matches
-
moralizator, conținând un argument deosebit de puternic, brusc (în coadă de pește), nesusținut de argumentele anterioare, tautologic etc. În orice caz, cel mai bun final este cel care preia ceva din început (dacă se poate, printr-un inteligent paradox). În afara știrii (insensibilă la felul în care se termină), orice alt text jurnalistic are nevoie de o anumită retrimitere la început, împlinind astfel „principiul circularității”. Să ținem cont de faptul că, în timpul lecturii (oricât de scurt ar fi textul), uităm cum începe textul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
reordonate liber, după logica visului sau a delirului și sub influența uneori manieristă a practicilor suprarealiste. Diversitatea haotică, hazardul combinațiilor constituie încă de acum o dimensiune a „irealității”. Viața apare ca un „umblet” printre șiruri de lucruri, sub cerul nedefinit, insensibil, o rătăcire prin lumea sinelui. Poetul propune un corectiv acestei veșnice evanescențe a existenței, imaginând „materializări” ale timpului, ale febrei, visului, amintirilor în obiecte care să eternizeze clipa. Poate cea mai plastică imagine a unei stări onirice ca soluționare a
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
o anumită realitate socială, prezentând-o ca pe un spațiu alienant, ce degradează ființa și face absurde relațiile dintre indivizi. Personajele sunt construite schematic, pe o dominantă, prin simplificare maximă. Limbajul este cel care animă apariții mecanice, automate, oarbe și insensibile, acționate doar de câteva impulsuri, prozatorul creând tipuri memorabile, care se definesc mai cu seamă prin dialoguri și alocuțiuni de o densă expresivitate, alerte, spontane, concise. Comicul, generat de situarea în zona rupturii logice sau a contradicției, de ignoranță, de
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
dorința de a le distruge pentru a le Înlocui cu alte „valori”. Adesea, aceste persoane au un spirit malefic, Își urmăresc ca, dincolo de propria viață, să schimbe chiar „viața lumii”, după propriul lor model. bă Spiritele reci corespund unor persoane insensibile, Închise, cu tendință la autoizolare, necomunicative, distante, necooperante. Ele se reduc la propriile interese, legate de un egocentrism foarte pronunțat. Față de ceilalți, și față lume, afișează o atitudine de mizantropie. că Spiritele pesimiste se caracterizează prin refuzul de a recunoaște
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și debita înjurături fără nici o piedică, de parcă asta ar fi făcut toată viața sa. Era bunicul său. Eram speriat, înfricoșat de vorbele acestuia și simpla lui prezență părea să mă terorizeze, să mă transforme, încet, încet, în stană de piatră, insensibil. O mână mi se așeză pe umăr și mă strânse atât de tare încât începui să țip. Deși nu-l vedeam, bătrânul mă strângea de umăr cu o putere supranaturală, de parcă ar fi vrut să mă dezmembreze. Durerea era prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
No mius se îndepărtează indispus. — Păcat, murmură Iulia în urma lui. Nu știe ce să mai facă cu banii și unde mai pui că e în căutarea unei noi soții... Ce spuneai despre o masă uriașă din tuia? o presează Trio, insensibil la chinurile acestei idile destrămate înainte de a fi început. Curiozitatea a izgonit teama și îi dă ghes. Nimic nu egalează în splendoare o masă cu tăblie vărgată din lămâi de Libia montată pe un picior de fildeș. Când aude de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
întâi, bineînțeles, va trebui să o vadă cu ochii lui... Iulia Caelis îl face atent. Parthenicus arată cu degetul spre ei și spune cu voce tare: — Trio Fulcinius! Cel strigat se clatină. I se taie picioarele. Înaintează tras de Caelis, insensibil la vociferările mânioase cu care este întâmpinată alegerea cubicularului. — Au ajuns senatorii să dea întâietate fiilor de liberți...! — Uite-i cum se fudulesc de când au voie să poarte inele de aur și pot intra în rândul cavalerilor! — Eu am venit
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Îi urlase ultima, „dacă nu-l ții niciodată deschis?“. Of, Doamne, nici una nu știa cum să Încurajeze un anumit comportament, doar să critice. Era mereu vorba despre ea, despre nevoile ei, despre percepțiile ei. Dacă ea simțea că el era insensibil, chiar așa era, ipso facto. Dacă el susținea că nu e, ipse dixit, dovada că era insensibil era chiar faptul că protesta. Ba mai mult, femeia era Întotdeauna pe primul loc, indiferent cât de ocupat era el cu emisiunea TV.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
un anumit comportament, doar să critice. Era mereu vorba despre ea, despre nevoile ei, despre percepțiile ei. Dacă ea simțea că el era insensibil, chiar așa era, ipso facto. Dacă el susținea că nu e, ipse dixit, dovada că era insensibil era chiar faptul că protesta. Ba mai mult, femeia era Întotdeauna pe primul loc, indiferent cât de ocupat era el cu emisiunea TV. Totul devenea un teren de experiență pentru ce era cel mai important - pentru ea. Ultima femeie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ar fi Însemnat că el nu o poate vedea În felul acela. Într-un final, ea răspunse: — Mi-aș păstra numele, dar nu-ți face griji, nu sunt tentată să botez o plantă care arată așa. Acum el se simțea insensibil. Se ridică. Totuși, ne-am putea căsători. Ultimele două săptămâni Îl forțaseră să vadă altfel timpul și riscurile. Înainte, atenția Îi fusese concentrată pe viitor, proiecte viitoare, clienți viitori, extinderi pe viitor. Acum Însă viața Însemna Înainte și acum. Heidi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
putut merge la serviciu cu regularitate. La început n-au fost probleme, dar după o vreme de la accident superiorii și colegii au început să fie tot mai răutăcioși și mai suspicioși. Bărbatul n-a mai suportat un colectiv atât de insensibil și a renunțat la slujbă. Pentru că nu am articolul la îndemână, nu mai știu exact cum suna scrisoarea. Din câte îmi amintesc, nu era un text prea „emoționant“. Nu exprima nici mânie, ci mai degrabă dezamăgire. Ceva de genul „De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
eu strălucitor. E ceva complet diferit de învățămintele budiste. Valorile sunt inversate. Eul trebuie să fie descoperit, nu îndepărtat. Actele teroriste, ca acela care a avut loc la metrou, sunt rezultatul renunțării imediate la propriul eu. Dacă îl pierzi, devii insensibil la crime sau terorism. Până la urmă, Aum i-a făcut să renunțe la propriul eu și să urmeze întocmai ceea ce li se ordona, dar nu i-a ajutat să-și găsescă drumul spre detașarea de dorințele lumești. Cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
și alte lucruri? De exemplu, păcatele de atunci vă afectează acum? Da. În copilărie am avut parte și de momente plăcute, însă și de unele dureroase. Poate că trebuia să-mi ispășesc păcatele din viața anterioară. - Nu vreau să fiu insensibil, dar nu li se întâmplă tuturor la fel? Lăsând la o parte spiritualitatea și reîncarnarea, toți trecem prin momente neplăcute. Probabil. Hmm. Totuși, când ești așa de mic și nu poți controla viața din jurul tău, consider că trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
animalul îl vâna pe el. Graful nu mai contenea să povestească expediții ce păreau neverosimile. În pădurile Engliterei ademenise, cu ajutorul fecioarelor, licorni îndrăgostiți, pentru a pune mâna pe roș-alb-negrul și spiralatul corn unghios, ce te face imun la veninuri și insensibil la dureri. Aceeași slăbiciune o speculase și la vânarea cerbilor. Primăvara, cu o cochilie uriașă, imita boncălăitul cerbilor în rut. Ca și licornul, cerbul, înnebunit de dorință, alerga prin pădure în căutarea dragostei, dar moartea era cea care îl întâmpina
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
văd la ce ne-ar folosi ... Oricum în câteva ore va fi ca și cum nu neam fi cunoscut. - Asta rămâne de văzut! - replică semnificativ doamna Mia. Eeee, se pare că asistam la înfiriparea unei idile! Numai că George privea în continuare insensibil pe fereastră. Doamna ieși din nou pe hol să se hidrateze și la întoarcere se dovedi hotărâtă a-l scoate pe acesta din starea de indiferență. Se suci și se răsuci pe scaun, apoi atacă din nou: - De ce vă uitați
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
nu mai exista nici o încercare de a te împotrivi, când în sfârșit ți-e egal totul și accepți orice, cu alt aspect decât ceea ce simțeam zilnic, fără frământările cunoscute, semănând a calm, ca o rană ce devine în culmea durerii insensibilă, și atunci am putut să mă întreb, în fața straniei mele stări, biată epavă umană care totuși pe stradă salută uneori un cunoscut sau, traversând, așteaptă să treacă un automobil ca să nu fie călcat, dacă nu cumva nu știusem nimic. Și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
repete identic). Mă tem să nu se întîmple o nenorocire, căci o cred în stare de orice. O dată n-am împăcat-o. Cu orice risc, am părăsit-o și m-am dus la plajă. Eram așa de nenorocit, că devenisem insensibil, pentru ce s-ar întîmpla și în aceeași clipă, lucid, eram încîntat de această insensibilitate, căci îmi dădea o forță pe care nu o avusesem până atunci. Jucau valurile înaintea mea și le urmăream ca și cum jocul lor ar fi fost
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de a-și satisface orgoliul, dar și cu mai mult sau mai puțină inumanitate destructivă; se luptă când se iubesc și se urăsc (mai mult sau mai puțin conștient) fiindcă se luptă. Naratorul se simte atât de nenorocit încît devine insensibil, însă luciditatea îl face să se bucure de insensibilitatea lui - căci totul devine tăios, dur, absolutizant. Dragostea și ura se succed rapid și fiecare moment diferă de celălalt. "Cum aș putea să nu mărturisesc totul?" spune Ioana, iar Naratorul: "nu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
în cele din urmă. Credința că astăzi contează în viața noastră doar cele verificabile logic și utile tehnic lasă multe experiențe omenești în afara jocului. E posibil să fie vorba despre un reflex vulgar, comun, care, odată cu trecerea timpului, ne face insensibili față de unele alternative ale vieții. Avea să se vadă însă că până și cele socotite neutre își obțin sensul, când se întâmplă acest lucru, în jocul inepuizabil al unor moduri de viață. Astfel, dacă o propoziție este privită izolat, fără
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
în cele din urmă. Credința că astăzi contează în viața noastră doar cele verificabile logic și utile tehnic lasă multe experiențe omenești în afara jocului. E posibil să fie vorba despre un reflex vulgar, comun, care, odată cu trecerea timpului, ne face insensibili față de unele alternative ale vieții. Avea să se vadă însă că până și cele socotite neutre își obțin sensul, când se întâmplă acest lucru, în jocul inepuizabil al unor moduri de viață. Astfel, dacă o propoziție este privită izolat, fără
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
animalul îl vâna pe el. Graful nu mai contenea să povestească expediții ce păreau neverosimile. În pădurile Engliterei ademenise, cu ajutorul fecioarelor, licorni îndrăgostiți, pentru a pune mâna pe roș-alb-negrul și spiralatul corn unghios, ce te face imun la veninuri și insensibil la dureri. Aceeași slăbiciune o speculase și la vânarea cerbilor. Primăvara, cu o cochilie uriașă, imita boncălăitul cerbilor în rut. Ca și licornul, cerbul, înnebunit de dorință, alerga prin pădure în căutarea dragostei, dar moartea era cea care îl întâmpina
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pe bună învoială, ceea ce-i trebuie. Uneori, din exces de discreție, subliniem prin rezerva noastră ceea ce celălalt credea că trece neobservat, și devenim indiscreți. În unele cazuri, reușind să ne jucăm rolul perfect, excesul de discreție ne face să apărem insensibili. E naiv să te miri. E cinic să nu te indignezi. Tu crezi că, dacă ai vrea, ai putea să începi chiar de azi să fii minciunos, lingușitor și crud, ca să poți triumfa în viață. Credința că poți reuși să
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
când nu-i miluit. "Cinic", într-adevăr, în sens modern. Nesociabil și rău. Ironie greoaie și aproape de mintea omului. Infatuat. Inelegant la aspect și la suflet. Nici un orizont. Utilitarist mărginit. Obtuz la știință și la arte - "inutile", pentru el, "dăunătoare". Insensibil la orice frumusețe. Instincte canibalice. ("Era de părere că e permis să mănânci carne de om.") Falsificator de monede, în tinerețe. Trata, nenorocitul, de sus pe Platon. Deseară Adela e aici... Adela s-a întors la șase și treizeci și cinci de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
perspectivă morală, ar putea indica vag pe filozof. Noi l-am și desemnat un sceptic, atent la precaritatea naturii umane, la deteriorările pe care timpul și societatea le pricinuiesc individului. Nu este o perspectivă îmbucurătoare, omul se menține în contingență, insensibil la idealitate. Chiar suprastructura (sistemele filozofice, artistice, preceptele morale și ideoliogia) au drept nucleu, după Ibrăileanu, "goana eternă a indivizilor după mai bine", pentru conservarea materiei și întîrzierea ceasului morții (198, 199). Este influența darwinismului, colorată cu biologismul, concepție la
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Instinctele sunt instincte. Și apoi, dumneata, dragă Meșenca, faci ce faci și tot te freci cu fusta asta de genunchii mei, iar eu, ca orice entitate de sex opus, oricât de rece și indiferent aș fi, nu rămân cu totul insensibil la farmecele entității opuse mie. Te asigur că instinctele mele sunt cât se poate de curate. Și spunând acestea, vizitatorul o strânse și mai mult pe Mașa de mijloc și o trase mai aproape de el. Apropierea aceasta nu prea fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]