1,523 matches
-
singura soluție ar fi construcția unei noi Mașini, ameliorate, când totul se va termina. Și să știi că e posibil. La Institutul de Semantică au fost realizate niște tuburi combinate cu detectoare de minciuni perfecționate, care fac posibil un examen instantaneu a corpului și minții umane și stabilesc gradul de educație non-A pe care au primit-o și mai sunt și alte perfecționări care ar proteja Mașina împotriva tipului de interferențe la care a fost supusă. Se întrerupse un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
singura soluție ar fi construcția unei noi Mașini, ameliorate, când totul se va termina. Și să știi că e posibil. La Institutul de Semantică au fost realizate niște tuburi combinate cu detectoare de minciuni perfecționate, care fac posibil un examen instantaneu a corpului și minții umane și stabilesc gradul de educație non-A pe care au primit-o și mai sunt și alte perfecționări care ar proteja Mașina împotriva tipului de interferențe la care a fost supusă. Se întrerupse un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
aprinzându-se șapte luminițe miniaturale. Ce lumini ciudate! Era fascinat de jocul de lumini și umbre, de stingerea și aprinderea succesivă a globulețelor, un fel de mișcare vălurită cu creșteri și descreșteri infime, un efect incredibil de delicat al reacției instantanee la un barometru hipersensibil. Când luminile se potoliră, privirea lui reveni la fată. Spre marea lui surprindere, aceasta își puse pistolul de o parte. Probabil observase expresia ciudată de pe fața lui. - E în regulă, zise ea calmă. Acum s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
tot; spre colinele năpădite de ierburi, se aflau rămășițele unui oraș cândva impresionant. Peste tot plutea nimbul unei epoci incredibile, iar tăcerea civilizației moarte demult era întreruptă doar de clipocitul blând, atemporal al valurilor. Și din nou veni acea tranziție instantanee. Deși de data asta era mai bine pregătit, totuși se cufundă de două ori în acel fluviu mare și repede care-l ducea tot mai departe. Nu înota prea ușor, dar costumul izolator îl ținea la suprafață, fabricând în fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
LUI GIL NEELAN ȘI DE MIRACOLUL PRODUS. ÎNTR-UN FEL SAU ALTUL, ACEȘTI OAMENI PUTERNICI CARE-L LUASERĂ PRIZONIER INTENSIFICASERĂ LEGĂTURILE DESTUL DE FIRAVE DINTRE CEI DOI FRAȚI ȘI STABILISERĂ O LEGĂTURĂ MINTALĂ PESTE SUTE DE ANI-LUMINĂ, O LEGĂTURĂ INCREDIBILĂ ȘI INSTANTANEE. ȘI, CU TOTUL ÎNTÎMPLĂTOR, FUSESE LUAT ÎN ACEASTĂ CĂLĂTORIE FANTASTICĂ. \ DOAMNE, DAR CE ÎNTUNERIC ERA! CIUDAT! ÎNTRUCÎT NU SE MAI AFLA LA ARSENALE, PROBABIL, JUDECÎND LOGIC, TREBUIE SĂ SE FI AFLAT ÎN "ORAȘ" SAU UNDEVA PE NAVA FIINȚELOR CARE-L
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
impactul titanic al acesteia. Dar șocul nu corespunse așteptărilor lui. Gîndul străin nu avea forță. Părea îndepărtat și slab. Hedrock era conștient de uluire, de o înțelegere nesigură, cu ochii larg deschiși: Aceasta este realitatea. Anterior probabil stabiliseră o legătură instantanee și completă cu raportarea lui în spațiu. Acum trebuiau să-l atingă din afară. Situația lui manifesta o ameliorare continuă. Ființele-păianjen, care păruseră a avea o putere supremă, se dezumflau pe minut ce trecea. Patru sute de nave deveniseră una singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
FIRESC DISTANȚA CRESCÎNDĂ CÎND PORNEAU SPRE CENTAURUS. INSTINCTIV, AU CEDAT LEGĂTURA LOR, DEȘI RAPORTUL EMOȚIONAL DINTRE EI A RĂMAS LE FEL DE PUTERNIC CA ÎNTOTDEAUNA. IAR ACUM, ÎNTRUCÎT AI DEVENIT PARTE INTEGRANTĂ A ACESTEI LEGĂTURI... ACCEPTĂ CONEXIUNEA! Păru un lucru instantaneu. Hedrock văzu că stă întins pe pajiștea de pe malul unui pîrîu. Apa gîlgîia și bolborosea pe stînci. În față îi bătea o briză ușoară și printre copacii din stînga se înălța deasupra orizontului un soare strălucitor. Pe pămînt, de jur-împrejurul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
scenei, surprinse o mișcare bruscă. Guttman, încă holbându-se maniacal la prim-ministru, căuta ceva în jachetă. Primul foc de armă fu tras direct în cap, așa cum exersaseră de sute de ori. Trebuia tras în cap pentru a asigura paralizia instantanee. Fără reflexe musculare care să declanșeze vreo bombă sinucigașă, fără secundele finale de viață în care suspectul ar putea apăsa pe trăgaci. Bodyguarzii văzută țeasta căruntă a lui Shimon Guttman crăpându-se ca un pepene, creierii și sângele împroșcând lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de zăpadă, oamenii zăpezii într-un tărîm cu spiriduși și crăiese înaripate și ghidușe... De fapt, prima dată cînd ne-am întîlnit nu era așa, dar poate îmi place mie să cred, pentru că acea înțelegere de la prima vedere, acea complicitate instantanee a privirii sugera ceva din armonia și liniștea feerică a peisajului în care aveam să ne întîlnim ulterior. La început, chiar dacă ea a arătat o rezervă neîncrezătoare și prudentă în fața mea, în atitudinea ei era în același timp și reversul
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
că s-a aprins un întreg arsenal de iluminare interioară. Nu reușeam să-mi iau ochii de la ea, mi se părea indescriptibil de atractivă și cred că mi-a crescut tensiunea de cum s-a așezat lîngă mine... m-a hipnotizat instantaneu... e greu de descris în ce fel de fericire absolută m-am scăldat ore în șir numai privind în ochii ei... parcă eram în altă lume. Asta înseamnă oare că într-adevăr am înnebunit după ea? Oricum e o certitudine
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
acest fel de comunicare directă și fantastică, din ochi... e un adevărat vîrtej în capul lui, e ireal, e o poveste colorată... apoi începe să simtă mult prea mult, căldura îi aleargă în viteză prin tîmple, sentimentul acesta al iubirii instantanee e copleșitor, total și nebunesc de-a dreptul, îi place această ființă dincolo de inexplicabil... și își dă seama că, pe cît de mult îi place, pe atît de sigur e că nu va fi vreodată în compania ei decît acum
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
colorat al verii... (nume de cod: Sirena sau Tentația... numitor: Romeo) Ea l-a observat încă de pe atunci și el i-a simțit prezența într-un fel intens... întîlnirile cu ea au întotdeauna această nuanță aparte de apropiere, o comunicare instantanee, sentimente intense și certitudine... asta constată Romeo la sirena care cîntă în fața lui... deodată, ea se apropie de marginea scenei, vine în direcția lui, acum chiar în fața lui, de parcă ar fi vrut să-i facă acest cadou al apropierii... l-
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
ușa, ea apare coborînd treptele în fugă... El se întoarce și cînd o vede prin semiîntunericul holului are impresia că a răsărit soarele chiar acolo unde se află: ori că a fulgerat un blitz și l-a umplut de căldură instantaneu... surîde fără să-și dea seama, bucuria e imensă... iat-o cum se apropie, e chiar acolo! Chiar în fața lui, chiar vine la el! Și arată excelent, nu-și poate lua ochii de la ea, aproape nu îndrăznește s-o privească
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
important e c-a venit, importantă e călătoria, drumul pe care l-ai parcurs, dacă ai conștiința că-ți prelungești contemplarea e fie pentru că te observi pe tine însuți, fie, mai grav, pentru că aștepți să fii observat. Comparând cu viteza instantanee a gândului, care merge în linie dreaptă până când pare că și-a pierdut direcția, așa credem pentru că nu pricepem că el, alergând într-o direcție, avansează, de fapt, în toate sensurile, comparând, spuneam, bietul cuvânt trebuie mereu să ceară voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nou de urcioare, pentru care Isaura Estudiosa s-a întors în mintea lui Cipriano Algor, cum s-a întâmplat, însă calea urmată de acest gând sau raționament, dacă de rațiune e vorba, dacă n-a fost doar lumina unui fulger instantaneu, l-a împins spre o concluzie destul de jenantă, formulată într-un murmur visător, Așa n-ar mai trebui să vin la Centru. Gestul contrariat al lui Cipriano Algor, îndată ce pronunță aceste cuvinte, nu ne dă voie să întoarcem spatele evidenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
vin mereu în jos, omul nu știe ce să gândească când trebuie să se înțeleagă cu științe din acestea. Mâna lui Marçal s-a retras, așa e obiceiul între bărbați, demonstrațiile de afecțiune, ca să fie virile, trebuie să fie rapide, instantanee, unii afirmă că e din pricina pudorii masculine, așa o fi, dar să recunoaștem că și mai bărbat, în accepțiunea completă a cuvântului, s-ar fi arătat Cipriano Algor, și desigur nu mai puțin viril, oprind furgoneta ca să-și îmbrățișeze pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
timpurilor, ca să reușim să ne înțelegem unii pe ceilalți, noi, câinii, noi, oamenii. Găsit a uitat lovitura primită, dar stăpânul nu, stăpânul va uita mâine sau peste o oră, dar deocamdată nu poate, în asemenea cazuri memoria e ca atingerea instantanee a soarelui pe retină care lasă o arsură la suprafață, rană ușoară, neînsemnată, dar care chinuie cât durează, mai bine să cheme câinele, să-i spună, Găsit, vino încoace, și Găsit va veni, vine mereu, linge mâna care-l mângâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
bogată, așa cum se știe, în cioburi și nedorite amalgamări. Să amintim că atunci când primele șase păpuși, celalalte, prototipurile, au fost puse aici la uscat, iar Găsit a vrut să cerceteze, prin contact direct, despre ce era vorba, țipătul și palma instantanee a lui Cipriano Algor au fost de ajuns pentru ca instinctul lui de vânător, excitat de insolenta imobilitate a obiectelor, să se retragă fără să apuce să provoace pagube, dar acum să recunoaștem că n-ar fi rezonabil să ne așteptăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
servesc la urcare, pe o scară, cei care nu coboară, urcă, și cei care nu urcă, coboară. Părea că ajunsese la o concluzie irefutabilă, din cele pentru care nu există nici o posibilitate de contestare logică, dar deodată, ca un fulger instantaneu și fulgurant, un alt gând îi trecu prin cap, Să cobor, să cobor până acolo. Da, să coboare acolo. Decizia pe care a luat-o Cipriano Algor a fost că la noapte va încerca să meargă în locul unde va face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
admiratorului. Nietzsche consideră că arta este dependentă de diversele genuri de beție pe care le consideră de două feluri: beția dionisiacă și beția apolinică. Beția dionisiacă, în fiziunea filosofului, presupune stimularea și potențarea laturii afective astfel încât se produce o descărcare instantanee a tuturor mijloacelor de expresie, exhibând forța reprezentării, reproducerii, transfigurării, transformării...<footnote Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2007, p. 83 footnote>, pe când beția apolinică suprasolicită simțul vederii în așa măsură încât acesta dobândește precizia
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
se gândea cu frenezie la străzile pustii din spatele Forului Italic - Începu să depășească mașinile Încolonate spre centru. Șoferii care veneau din față Îi claxonau și Își pâlpâiau farurile pentru a-i atenționa că erau pe contrasens. Antonio simți o greață instantanee față de Tiburtina, strada aceasta Înnebunitoare, banală, mărginită de fabrici, de firma de informatică, de hale, de construcții dizgrațioase, o stradă pe care până și copacii erau urâți, și florile, dar unde Emma - Emma aceasta nouă care se născuse după ce Emma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
din ipotezele lui Einstein erau clar Încălcate, rezultatele se potriveau perfect cu previziunile teoriei cuantelor. În consecință, nu mai rămâneau decât două ipoteze. Fie proprietățile ascunse determinând comportamentul particulelor erau non-locale, adică particulele puteau avea una asupra alteia o influență instantanee la o distanță arbitrară. Fie trebuia renunțat la conceptul de particulă elementară posedând, În lipsa oricărei observații, proprietăți intrinsece: lumea științifică se confrunta atunci cu un vid ontologic profund - sau adopta un pozitivism radical și se limita să dezvolte un formalism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
răsfirată pe perne, singură. Poartă o cămașă de noapte de mătase, are părul ciufulit și în jurul ochilor e mânjită de la machiaj. Un moment, pare uluită să mă vadă. — Samantha, spune tăios. Ce dorești ? S-a întâmplat ceva ? Am un sentiment instantaneu și oribil că am făcut o nefăcută. Continui să mă uit la ea, dar vederea periferică începe să înregistreze câteva detalii din încăpere. Văd o carte cu titlul Plăcerea fizică aruncată pe jos. Și o sticlă de ulei de masaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Ce era de făcut? Am simțit mâna lui X atingându-mi degetul mare. Lângă ea, Z urmărea impasibilă. Odată cu expirația zgomotoasă a lui X, toate lichidele din corp au părut că mi se concentrează în zona sexului. Erecția a fost instantanee. X a inspirat și odată cu aerul ce-i pătrundea în piept i-am văzut sfârcurile profilându-se prin lâna puloverului. Nu mai puteam rosti nici un cuvânt. Am privit neputincios cum Z îi descoperă sânii, apoi cum își reia poziția de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
inima, nu l-ar fi rănit suficient cât să-l Împiedice să iasă singur din apă. Uită-te doar la cât e de palid. Cred că asta s-a Întâmplat. O singură lovitură. Unghiul potrivit. Moartea trebuie fi fost aproape instantanee. Se ridică În picioare și rosti câteva cuvinte care aveau să reprezinte cel mai apropiat lucru de-o rugăciune pe care urma să le primească tânărul În dimineața aceea. — Sărmanul nefericit. E-un tânăr arătos și e-ntr-o stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]