1,049 matches
-
evoluționistă. Pentru psihologie a rămas important faptul că a putut măcar să delimiteze existența unor activități superior organizate, diferite de cele organice, dar care se supun acelorași legi generale ale evoluției. Aceeași universalitate a legilor evoluției a fost probată pe reacții instinctive, emoționale, un domeniu de cunoaștere extrem de pretențios, unde activitatea psihică animală se intersectează cu cea umană. Accederea meritorie a lui Darwin pe tărâmul psihologiei animale a fost aleasă ca pretext de a fi atacat de unii adversari ai teoriei sale
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
viața psihică animală și cea umană. Acest zid a fost îndepărtat prin aplicarea metodei sale comparate, extinsă și la nivelul vieții psihice. Lucru realizat nu prin centrarea pe studierea propriu-ziselor stări subiective ca fapte de conștiință, ci prin studierea mișcărilor instinctive, a reacțiilor viscerale, care se manifestă și însoțesc emoțiile propriu-zise, respectivele stări de conștiință. Importantă, pentru Darwin, a fost nu evocarea în sine a emoțiilor ca stări subiective aleatorii, ci ca manifestări reactive legice, ca reacții de mișcare și viscerale
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în întreaga ei diversitate de manifestare în natură. Din această perspectivă existența vieții psihice a animalelor este recunoscută în măsura în care se poate manifesta doar după "chipul și asemănarea" celei a omului. Justificările au fost căutate nu în asemănarea și compararea reacțiilor instinctive, asemenea celor viscerale și de alt fel, ci în invocarea unor argumente privitoare la modul inteligent de comportare a animalelor. Tendința conceptuală antropomorfistă este interesantă prin felul și ordinea argumentelor folosite. Astfel, în timp ce Darwin, la acea vreme, a dovedit o
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Apariția acestei viziuni are loc în Franța sfârșitului secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Foarte interesantele sale idei, Le Bon le-a expus în cartea cu titlul Psihologia populațiilor. Aici el vorbește de intervenția unei voințe instinctive a marelui public. El aduce în discuție o reactivitate interesantă, definită de el ca primitivă, de acțiune a oamenilor, a maselor de oameni, dispunând de un nivel de conștiință coborât. El a arătat că în această situație, în interiorul populațiilor, se
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
organismul, ci fac posibil ca acesta să și "trăiască". Aceasta este forța care pune în funcțiune conduita, care la om se manifestă ca o conduită socială, determinată social-istoric. Nu există imagine sau gând care să nu se subordoneze țelului activității instinctive. Și cele care se produc la nivelul conștiinței, în prealabil au trecut și continuă să depindă de aceste forțe instinctive, uneori abisale, transmise urmașilor pe cale culturală. X. PRINCIPALELE CURENTE ȘI ORIENTĂRI 1. Alegerea apelor în psihologiei În istoria societății omenești
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se manifestă ca o conduită socială, determinată social-istoric. Nu există imagine sau gând care să nu se subordoneze țelului activității instinctive. Și cele care se produc la nivelul conștiinței, în prealabil au trecut și continuă să depindă de aceste forțe instinctive, uneori abisale, transmise urmașilor pe cale culturală. X. PRINCIPALELE CURENTE ȘI ORIENTĂRI 1. Alegerea apelor în psihologiei În istoria societății omenești, criza economică și socială a deceniului al treilea al secolului trecut, al XX-lea, a însemnat cea mai serioasă provocare
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Pavlov. El a pus bazele acestei orientări în psihologie într-un context în care preocupările ce țin de psihismul reflectării inconștiente au fost formulate mai înainte, de filosofii din secolul al XIX-lea, de cei care au postulat primordialitatea vieții instinctive în comportare. Acestora li s-au adăugat o seamă de alți naturaliști, neurologi, fiziologi, medici și psihologi, interesați să realizeze aplicații în domeniul psihologiei, să studieze problematica răspândită a isteriei, pe cea a hipnozei sau sugestiei, tot ceea ce interesa câmpului
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
oamenilor și funcționarea sistemului nervos, dintre efectele nefaste ale acestei expresivități și apariția turburărilor neurologice de comportament. Rezultatele acestor căutări le-a sintetizat ulterior într-o lucrare distinctă, cu titlul Expresia emoțiilor la om și animale, o lucrare despre activitatea instinctivă, ale cărei date au servit ca argument în favoarea formulării teoriei sale evoluționiste realizată în opera sa clasică Originea speciilor. La o analiză mai atentă, domeniul de referință al lui Freud și cel al lui Darwin sunt asemănătoare. Ele lasă deschisă
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și nevrozelor de care suferă oamenii. Era o perioadă în care explicarea acestor fenomene era dominată de încercări speculative, oculte. Spre deosebire de acestea, în încercarea sa, Freud face apel la științele naturii, la ceea ce la acea vreme se cunoștea despre activitatea instinctivă. În acest context își îndreaptă atenția spre activitatea instinctivă sexuală, spre ideea de libido ca etapă distinctă a acestei activități, ca generator de bază al tulburărilor de comportament. Firește, încercarea sa a întâmpinat rezistență și a trebuit să fie mereu
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în care explicarea acestor fenomene era dominată de încercări speculative, oculte. Spre deosebire de acestea, în încercarea sa, Freud face apel la științele naturii, la ceea ce la acea vreme se cunoștea despre activitatea instinctivă. În acest context își îndreaptă atenția spre activitatea instinctivă sexuală, spre ideea de libido ca etapă distinctă a acestei activități, ca generator de bază al tulburărilor de comportament. Firește, încercarea sa a întâmpinat rezistență și a trebuit să fie mereu remaniată. La începutul secolului al XX-lea, Freud avea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
materiei anorganice. Nașterea vieții din materia anorganică a fost posibilă sub influența unor forțe cosmice, care asigură pe mai departe crearea ființelor vii. Continuitatea vieții este asigurată de instinctul de reproducere, unde regresia spre moarte este la fel de posibilă și la fel de instinctivă. Iată o paradigmă a vieții instinctive umane care a suscitat numeroase dispute în rândul specialiștilor, a psihanaliștilor, dar și a medicilor, a naturaliștilor și psihologilor. Cea mai criticată ipoteză a lui Freud a fost cea a existenței și însemnătății unui
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
anorganică a fost posibilă sub influența unor forțe cosmice, care asigură pe mai departe crearea ființelor vii. Continuitatea vieții este asigurată de instinctul de reproducere, unde regresia spre moarte este la fel de posibilă și la fel de instinctivă. Iată o paradigmă a vieții instinctive umane care a suscitat numeroase dispute în rândul specialiștilor, a psihanaliștilor, dar și a medicilor, a naturaliștilor și psihologilor. Cea mai criticată ipoteză a lui Freud a fost cea a existenței și însemnătății unui instinct al morții. Postulatelor biologice ale
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la Jung, sunt privite dintr-o perspectivă mai largă, nereductibilă doar la activitatea sexuală. În acest sens este postulată intervenția unui inconștient colectiv, ale cărui rădăcini se află în structura sistemului nervos central, în structurile de suport ale diverselor activități instinctive particulare. Comportamentul nevrotic, Jung îl interpretează ca un rezultat al nepotrivirii dintre reacțiile aflate sub influența pulsiunilor primare, a inconștientului colectiv și restricțiile impuse de viața culturală. Nevroza în sine este produsul unui astfel de conflict între ele, al neputinței
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
decisivă la înființarea Delfinariului constănțean, parte a Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, o instituție de o rară atracție și eficiență cultural-științifică. În același timp în revistele de specialitate ale Academiei se lansau idei originale privind natura comună a vieții instinctive și inteligente a delfinilor și a oamenilor. Activitatea de psiholog desfășurată la complexul muzeal a fost reușită, îndeaproape asistată și susținută de psihologi ca M. Beniuc, P. Popescu-Neveanu, M. Golu sau E. Verza, de filosofi ca I. Pârvu, dar și
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
E. Verza, de filosofi ca I. Pârvu, dar și de eminenți reprezentanți ai cunoașterii biologice, cum au fost R. Codreanu, E. Macovschi, M. Băcescu, C.A. Picoș ș.a. Rezultatele obținute aici, în lucrul cu comportamentul delfinilor, în dirijarea reactivității lor instinctive și inteligente, consemnate în reviste de specialitate de psihologie și biologie ale Academiei RSR, au dus renumele țării în toate punctele cardinale ale globului 7 (O. Richter, 1972), aduceau importante venituri bănești 8, spectacolele Delfinariului fiind vizionate de peste 20 de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
gândeam că n-am făcut nimic important în viața mea. De ce să nu mă fac doctor? Sunt mulți oameni care își schimbă radical profesia la un moment dat, nu? Și, dacă stau să mă gândesc, dintotdeauna am avut dorința asta instinctivă de a-mi ajuta semenii. În mod sigur am o calitate specială înnăscută, pe care doctorița asta a văzut-o dintr-o privire. Altfel, de ce ar fi venit glonț la mine să-mi sugereze că ar trebui să mă înscriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
modernă de Ion Cubicec. Cuvântul înainte al acestui caiet este splendid și se pare că autorul său este Pavel-Costin Deleanu. „în locurile noastre, europene, în vatra lumii, 24 Iunie, ziua întemeierii Legiunii, este ziua soarelui, a luminii. Coincidență fericită, sincronizare instinctivă ori vizionară sau alegere voită, fapt este că ziua „nașterii” Legiunii este unică între toate zilele anului, ziua prin excelență. în noaptea Sfântului Ion -Legiunea a fost înființată la ora 22 când ieri trece fără graniță în astăzi, este, în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
atât de frumos acest ogor, aceste două hectare dintr-o singură bucată... Asemeni lui Ion, obsedat de puterea pe care i-o conferă pământul, Buteau miroase pământul, mângâie pământul, îl cântărește din privire, cu multă dragoste: ”Buteau făcuse gestul său instinctiv, se aplecase, luase un pumn de pământ și-l apropiase de gură, ca pentru a-l gusta...ia în mână un pumn de pământ...îl lasă apoi să curgă încet, vrând parcă să-l cântărească și să-l miroase” Buteau
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
intuițiilor concrete ale rațiunii practice). De aceea, ea trimite la sistem, la doctrină și apoi la virtute (ca îndelungă exersare), mai curând decât la instanțieri reactive care concentrează în rapiditatea restrictivă a exercitărilor lor contribuția unui impuls preponderent aptitudinal, de instinctivă raportare la o realitate în esență permisivă (care poate teoretic îngădui o evoluție axată pe mecanica aplicată a răspunsului tipic). Se presupune, atunci când reflexivitatea își intră în atribuția sa spiritualistă, că obiectivitatea deja a devenit în chip sensibil solicitantă și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de inspirație creștină îi reproșau pansexualismul, deși nu ar fi fost exclus ca pe calea teoriei sexuale să ajungă tocmai la concupiscenta universală despre care amintea altădată Konstantin Leontiev - autodeclarat "pesimist cosmic". Au preluat însă concepte precum acela de impuls instinctiv sau de inconștient, susceptibile să conteste premisele individualiste ale voluntarismului contractualist și să susțină, de pildă, proiectul naționalismului integral, întrevăzut prin prisma tendinței naturale de revenire la unitatea organică 10. În alte situații nu au valorificat conceptele ca atare, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
marginalizează în fapt singure, sînt semnificative pentru criza morală pe care o mai trăiesc, și azi, acei falși-gazetari. Cei ce au cutezanța dogmelor și a limbajului (nu a limbii!) de lemn (asupra căreia planează imaginea putregaiului), cei ce scriu primar, instinctiv și instinctual. Acei mînuitori ai mucului de condei care scriu cu senzațiile, cu efectele scoase din jungla subconștientului. Și pentru ca panoplia să fie exotică și internațională, se importă uneori ultimele coloniale europene, afrodiziace și stupefiante, cele ce aduc aerul bordelier-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
prezența și manifestarea lui nu mai sunt cele ale unui lucru exterior. Poate corpul să fie un subiect? Nu, dacă este vorba despre corpul ca ansamblu de organe; fără îndoială nu, dacă este vorba despre corpul ale cărui acțiuni sunt instinctive sau automate; dar da și de ce nu ?,dacă vorbim despre corpul meu. ), nu poate fi posesiunea mea cea mai personală dacă nu participă la unitatea esențială a ființei mele și, în acest sens, la unitatea lui res cogitans. Dacă el
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
produce cele mai bune sunete de care este capabil, folosește poziții corecte ale buzelor și limbii, lăsând în același timp inevitabil trecerea aerului prin nări. Consoanele pierd din intensitate. Căutând să remedieze această situație contractă aripile nasului într-o încercare instinctivă de închidere a nasului și de oprire a pierderii de aer nasal. Formează astfel grimase. Vorbirea este inteligibilă însă poartă caracterele nasalizării (Tip A, Tip B, B1, B2). Grupa 2. - Incapabil să obțină în mod normal un sunet exploziv suficient
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de oameni închiși, fiecare având, nevăzut crestat pe frunte imperativul categoric. Casele românești sunt mai liber laolaltă, (...); casele formează grupuri nesimetrice ca țăranii când se duc în dezordine la o înmormântare sau la o nuntă; comuna românească e o colectivitate instinctivă de oameni deschiși, iubitori de pitorescul vieții. (...) Casa săsească are la temelie mai mult o concepție etică, decât estetică, despre rosturile vieții" (Blaga, 1985: 264-265). Dacă satele ar fi lăsate în voia lor, spunea Rădulescu Motru, ele s-ar dezvolta
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
aptitudinale); • Potențialul genetic al fiecărui individ se selectează prin hazard și este, mai ales sub aspectul exprimării psihice, polivalent; • Ereditatea conferă unicitatea biologică, ca premisă a unicității psihice; • Din perspectivă filogenetică, ereditatea umană conferă cea mai mică „încărcătură” de comportamente instinctive. Aceasta face din puiul de om o ființă total dependentă de membrii propriei specii și, conform celebrei formule a lui K. Lorenz, un „specialist în nespecializare” ereditară. Din acest motiv, puiul de om este singurul care își pierde specificitatea dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]