1,052 matches
-
valorile dezvoltate de sistem. Un alt exemplu ilustrativ pentru conformarea membrilor unei instituții este reprezentat de soldații care deși știu că au șanse reduse de supraviețuire, luptă în prima linie, și o fac deoarece instituția în cadrul căreia acționează, armata, a instituționalizat această normă. În al doilea rând, i. permite explicarea stabilității unor instituții precum democrația și economia de piață, prin analizarea căilor urmate de factorii interni, precum și de interacțiunile dintre aceștia. Elementul de noutate în planul dezvoltării sociale individuale este reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
între angajații vechi, precum și elaborarea unor atitudini corespunzătoare instituției create. În planul dezvoltării sociale pot fi trasate cu ușurință paralele și un exemplu comun poate ilustra acest aspect. Odată ce individul a atins un anumit nivel de dezvoltare economică, începe să instituționalizeze anumite practici pe care nu le avea înainte, datorită faptului că situația financiară nu îi permitea acest lucru: joacă tenis de câmp, mergând în fiecare sâmbătă la club. Noul său statut îi permite să stabilească o instituție cu care se
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
observație cu caracter general vizează faptul că instituționalizarea partidelor are loc într-un mediu instituțional competitiv, nu într-un vid instituțional sau într-un mediu în care argumentul tabula rasa funcționează (Kitschelt, 1992). Partidele nu sunt unicele organizații ce se instituționalizează, iar în acest sens pot fi identificați multipli competitori pentru acestea în cadrul unei societăți. Voi trece în revistă doar câteva pentru a ilustra complexitatea mediului de dezvoltare. Un prim factor este reprezentat de instituționalizarea legăturilor personale, construite pe prieteni și
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Social Development” (UNRISD), care a adus o contribuție importantă în dezvoltarea indicatorilor sociali și a extins dezbaterea privind dezvoltarea socială, promovând o abordare holistă și interdisciplinară. Ideea indicatorilor sociali a fost preluată în sistemul public și politic, aceștia devenind măsuri instituționalizate pe probleme de interes general. Majoritatea organizațiilor internaționale sunt preocupate de dezvoltarea indicatorilor sociali și editează rapoarte pe această temă (ONU, BM, mai recent Comisia Europeană). ONU, prin instituțiile sale, oferă un suport constant pentru cercetarea și dezvoltarea indicatorilor sociali
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
România s-a angajat cu fermitate, indiferent de orientarea guvernelor din perioada de tranziție, și reprezintă un obiectiv prioritar pentru anii viitori. Există o practică în sistemele de guvernare actuale de realizare a strategiilor importante de dezvoltare socială prin mecanisme instituționalizate de p. cu reprezentanții societății civile. Un exemplu în acest sens l-a constituit cadrul de consultare dintre Guvernul României și ONG-uri ale romilor, constituit pentru elaborarea Strategiei pentru Îmbunătățirea Situației Romilor, strategie care a fost ulterior adoptată prin
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
purtare (calificare profesională, căutarea unui loc de muncă) pentru veniturile primite din partea societății? Sau societatea este cea care se obligă să ofere oportunități de participare socială cetățenilor dezavantajați? Pe o linie similară de argumentare, C. Zamfir (2001a) observă că VMG instituționalizat în România implică, de fapt, trei actori sociali: beneficiarii, autoritățile naționale și autoritățile locale. Cerința de a munci 72 de ore pe lună este o obligație atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile locale, care trebuie să se mobilizeze pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
motivația principală a participării în politică, însă, evident, recompensele pentru activitatea lor pot lua și forme materiale (Bourdieu, 1991, p. 183; Weber, 1994, pp. 320-321). Consecințele acestei stări de fapt pentru politicienii din ECE și pentru abilitatea lor de a instituționaliza eficient și convingător separația dintre economie și politică sunt și rămân complexe. Faptul că ei au o poziție economică precară și sunt în postura de a supraveghea, în numele statului, un proces atât de vast de redistribuire a proprietății alimentează suspiciuni
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și comunitate, abordează învățarea cu o experiență de viață și o curiozitate deja orientată, dictată de interesele sale profesionale și culturale. Iar mecanismele învățării la adulți sunt deosebite de ale celor tineri. În al doilea rând, educația adulților s-a instituționalizat, fiind acompaniată de o intensificare a schimburilor între diverse organisme și instituții la nivel național și internațional, rezultând schimburi de metodologii, experiențe, modele de organizare. S-a ajuns la o viziune globală ce caracterizează demersul. Astfel, se recunoaște o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Husén, T., 1974, The Learning Society, Methuen et Co Ldt., Londra. Iacob, M.-L. (coord.), 2001, Vârsta a treia. Cunoaștere și intervenție, Proiectul Tempus JB JEP 14239, Iași. Ilea,Vasile, 1943, Prima școală țărănească din România, Sibiu. Itu, M., 1981, Forme instituționalizate de educație populară în România, 1859-1918, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Kerschensteiner, G., 1927, Educația cetățenească a tineretului, Editura Casa Școalelor, București. Kidd, J.R., 1981, Cum învață adulții, E.D.P., București. Kidd, J.R., Titmus, C.J., 1985, „Adult Education: An Overview”, în
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de lucru” și de școala de comandanți „de echipe și de echipieri de la Valea Vinului-Năsăud” („Comunicat Nr. 551...”, 1939, p. 17). Dar din toate aceste proiecte n-au rămas decât primele școli, înființate încă înainte ca Serviciul Social să se instituționalizeze. Valoarea social-pedagogică a Serviciului Socialtc "Valoarea social‑pedagogică a Serviciului Social" În cuvântarea pe care a rostit-o la inaugurarea Școlii de la Pitești, în 1939, D.Gusti arată că nu e de conceput un intelectual român care să nu cunoască
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
poate șterge. Dacă privim la nivel social, nu numai la nivel individual, cu siguranță că societatea românească are nevoie de un asemenea proces, iar ultimul deceniu o dovedește. Acum, cine are legitimitatea de a-l conduce și de a-l instituționaliza? Pentru că Ruxandra vorbește În textul ei de instituții, de modalități de a face acest tip de discurs sau acest tip de educație coerent, cu o anumită finalitate și cu o anumită forță. Aceasta va fi o discuție care cred că
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
memorie obligatorie legată de istoria recentă, de trecutul nostru proaspăt consumat. Dar cum suntem români, la noi această memorie este opțională sau facultativă. Sanda Cordoș: Cred că memoria nu poate fi obligatorie, dar cred că există o formă de a instituționaliza ceea ce la un moment dat o comunitate liniștită și coerentă ajunge să creadă că este memoria ei. La asta servește, Între altele, manualul de istorie, nu? Cred că așa gândesc și istoricii. Însă În momentul de față manualul de istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
națională unitară care să includă educația și toate domeniile realizării de bunuri materiale sau culturale. Este necesar a fi îndeplinite cel puțin următoarele condiții minime: 1. înțelegerea și recunoașterea importanței muncii intelectuale și a laturii acesteia: creativitatea; 2. asigurarea cadrului instituționalizat pentru depistarea, instruirea și dezvoltarea capacităților intelectuale specifice prin dezvoltarea învățământului creativ. 3. susținerea specială pentru dezvoltarea specializărilor în care există priorități mondiale; 4. stimularea materială și morală a cercetătorilor, inventatorilor și raționalizatorilor; 5. asigurarea condițiilor necesare pentru informare, realizare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
care susțin că pregătirea prin studii superioare, ca o condiție a creativității, este doar o prejudecată. La baza acestei afirmații stau exemple de creatori importanți care, fie nu au fost școlarizați (în sensul că nu au fost incluși în sistemul instituționalizat de învățământ), fie au avut o altă specializare decât în aceea în care au realizat creații importante. Personalități creatoare neșcolarizate: G. Stephenson - inventatorul locomotivei, J. London - prozator american, B. Franklin - inventatorul paratrăsnetului. T. Edison - cel mai mare inventator a avut
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
metoda listei interogative, MATEC, metode matriceale, etc. Eficiența acestor metode nu poate fi pusă la îndoială, astfel că astăzi nimeni nu se îndoiește de caracterul educabil al creativității. În unele țări ale lumii (cum ar fi în SUA) s-au instituționalizat reglementări de educație a creativității. Pentru a ridica nivelul general de creativitate al unei națiuni, deci - în final nivelul de progres economic și cultural, sunt necesare următoarele măsuri: * depistarea în timp util a talentelor existente și oferirea unui cadru adecvat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
prin existența organizațiilor de tineret care urmăresc promovarea intereselor tineretului maghiar și, o parte a celor activi civic și politic, își găsesc la nivelul acestora posibilitățile de exprimare. Este cazul Conferinței Tineretului Maghiar din România (Magyar Ifjúsági Értekezlet Miért), care, instituționalizată în 2002, include peste 190 de organizații maghiare de tineret. Chiar dacă relațiile dintre UDMR și Miért sunt strânse, totuși, sunt organizații cu scopuri clar definite. Un lucru pe care îl putem remarca este acela că, la alegerile din 2004 și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
explicație suficientă pentru amploarea pe care fenomenul corupției a luat-o în zilele noastre. Corupția se constituie într-un fenomen antisocial cu profunde consecințe negative, fiind expresia unor manifestări de dereglare legislativă, politică, economică și morală și a slăbirii mecanismelor instituționalizate de control social. Datorită consecințelor sale negative produse asupra coeziunii și stabilității grupurilor și instituțiilor sociale și efectelor demoralizatoare la nivelul indivizilor, corupția definește, până la un punct, starea de funcționalitate normativă a societății, precum și gradul de legitimitate a instituțiilor specializate
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
națională, nu fac altceva decât să dividă și mai mult societatea, să fragmenteze sistemul de partide, periclitând astfel guvernarea țării (Linz și Stepan 1978; Horowitz 2000, 294). În contrast cu această teză se află cei care atribuie partidelor etnice rolul de a instituționaliza conflictele etnice și, deci, de a reduce efectul destabilizator pe care aceste conflicte le au în societățile multietnice (Stroschein 2001, 61). În opinia celor din urmă, partidele etnice din țările postcomuniste sunt reprezentanții politici ai grupurilor aflate în proces de
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și convocării Adunărilor de stări În condițiile unei autorități centrale insuficient consolidate, începând cu secolul al XII-lea și, frecvent, din perioada secolelor XIV-XV, monarhia a apelat la colaborarea reprezentanților stărilor privilegiate, reunite în Adunări reprezentative. Principiul reprezentării s-a instituționalizat, rezultând din necesitatea de a delega oameni care cunoșteau obiceiul țării și puteau oferi soluții în rezolvarea problemelor de interes public și privat. Reprezentarea era condiționată de apartenența în sens corporativ la una din stările privilegiate. Principiul reprezentării se va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de explorare cu atât mai fecunde cu cât necesită investigații asupra efectelor concrete ale unor procese care sunt abia la început. În acest context, "economiile socialiste de piață", după o denumire vagă, merită desigur o atenție deosebită, în măsura în care încearcă să instituționalizeze paradoxuri acute de joncțiune ideologică și de disociere reală între economic și politic, în timp ce introducerea mecanismelor sălbatice de piață generează, de exemplu în Vietnam sau în China, clivaje extreme care lasă loc unor acceptări mai mult sau mai puțin cinice
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al treilea rând, noile piețe ale credințelor pun accentul pe importanța condițiilor economice și politice, a producției lor nemijlocit internaționalizate și întotdeauna specifice. Atingând marile sisteme religioase și concretizările acestora în peisajele naționale, cum sunt cultele locale, ele cristalizează și instituționalizează fabrici identitariste cu atât mai instrumenta lizate cu cât reprezintă refugii securitare. Departe de a fi răspunsuri schismatice mecanice la o uniformizare mitică a microcosmurilor, ele fac legătura între sensul endogen al situațiilor singulare și ocultarea necesară a unei matrice
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
formulă sau cu un epitet „totalizant” (C. Lévi-Strauss) constituie una dintre condițiile mitizării (Max Müller). Elementele de portret catalogate pînă aici circulă în oralitate, cu funcție poetică, dar și sociologică. Atribuite unui individ, selectat cu sau fără intenție de colectivitate, instituționalizează un portret ideal de bărbăție și de frumusețe, sumar și din cîteva epitete: fudul, mîndru, deschis, vesel, darnic, vorbăreț. La schița portretistică se adaugă, uneori, și partea onomastică. Nechifor are numai semnificație onomastică; însă Gheorghiță înseamnă numele de taină (mitică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se străduiască să îi păstreze. Însă marketingul de fidelizare dă rareori roade, deoarece prea mulți dintre cei care îl practică presupun că clienții se simt loiali față de companii. Nu o fac. Oamenii se simt loiali față de oameni. Un efort amplu, instituționalizat pentru a vă delimita clienții importanți, nu îi va fideliza pe aceștia dacă nu îl veți combina cu un efort personal. Doar îi va descuraja să mai zboare. Liniile aeriene ilustrează această concluzie greșită din spatele multor programe de loialitate. În ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
care o țară își conturează și implementează sistemul de distribuție a serviciilor medicale depinde, în foarte mare măsură, de modul în care răspunde la această întrebare: altfel spus, de concepția despre dreptate pe care o împărtășește și decide să o instituționalizeze. Spre exemplu, o țară în care concepția predominantă despre dreptate în distribuția serviciilor medicale este cea egalitariană va opta, în numele dreptății, pentru un sistem de asigurări de sănătate exclusiv public (așa cum este National Health Service în Marea Britanie sau sistemul canadian
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
valori au înlocuit pilonul axiologic al drepturilor omului promovat de inițiatorii modernismului democratic. Cred că axiologia comunismului este postmodernă, deoarece anulează valorile clasice și promulgă o serie de valori nonclasice, sub domnia cărora deciziile factorilor de putere predomină asupra valorilor instituționalizate prin democrațiile modernismului consacrat; − succesul doctrinelor de extremă-dreaptă (nazism, fascism etc.), inspirate doctrinar, printre altele, din viziunea nietzcheeană asupra relativității valorilor clasice ale umanismului. Ca exemple concrete pot fi invocate rasismul (și conceptul de "rasă superioară"), eutanasia activă, eugenia, accentul
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]