1,667 matches
-
și alte droguri conștientizând în acest fel și consecințele negative ale acestora. Centrul Regional de Prevenire Evaluare și Consiliere Antidrog Iasi este o structură funcțională, fără personalitate juridică, în cadrul Agenției Naționale Antidrog, care a luat ființă în anul 2003, prin instituționalizarea cadrului de lucru al Comisiei Interministeriale Antidrog și crearea unei structuri guvernamentale moderne, care să răspundă cerințelor europene în domeniu. Prima Strategie Națională Antidrog (pentru perioada 2003-2004), elaborată de Agenția Națională Antidrog, a venit astfel în întâmpinarea unei dificultăți acute
Cuvânt înainte. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Ichim Costica Romică () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1903]
-
enunțurile științifice rezultă din raporturile de forță ale formulărilor" (Latour, Bougnoux). Abordarea mediologică a științelor, deja foarte avansată, care evidențiază travaliul imperios al medierilor în cercetarea tehnico-științifică, a demistificat transcendența adevărului. Mediologia științelor nu vizează modurile lor de vulgarizare, nici instituționalizarea lor consecutivă și secundară; ea va intra, așa cum o fac Serres, Lévy-Leblond, Latour și alții, în chiar constituția Rațiunii savante, în miezul ei. Dar pentru că trebuie să înceapă cu începutul, debutantul în mediologie își va găsi liniștea în vecinătatea științelor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la Parmenide. Să ne oprim aici. La început n-a existat întîi un opus și apoi praxis-ul. Unitatea unui opus este infinitul: este operația sintetică și continuă a ansamblului utilizatorilor textului. A separa practica discursivă a lui Marx de instituționalizarea istorică înseamnă să uiți că cea de-a doua a creat din prima un sistem, sau un corpus de enunțuri. Pe măsură ce s-au alcătuit partide, confederații internaționale, instanțe centrale, eșaloane, frontiere și controale, pe scurt, o ierarhie, corpul doctrinei s-
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
adăpost. Protectori ai Cuvîntului și protejați de el, așa sînt oamenii, cu toții aleși în mod egal de zei. Societatea înseamnă să te bucuri de acest bun comun, Cuvîntul."79 Nu există mai întîi societatea și apoi puterea; spontanul și apoi instituționalizarea; libertatea cuvîntului și apoi, dirijată din exterior, constrîngerea. Tot din această cauză, nu există mai întîi emiterea și apoi controlul ei, fluxul și apoi digul. Dedublarea este doar mitologică, în realitate acestea merg împreună, al doilea termen nu-l împiedică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să aibă ca bază fondul cultural asemănător. Angajamentul prezent la MacIntyre poate transcende locul. Pentru Charles Taylor, baza esențială, liantul comunității este dat de înțeles, de semnificație, subliniindu-se "rolul constitutiv al evenimentelor istorice, al mișcărilor culturale și subculturilor în instituționalizarea înțelesurilor care sunt, la rândul lor, constitutive identităților sociale și relațiilor noastre cu alții" (Frazer, 1999: 144). Michael Walzer vorbește și el despre micile comunități omogene care au stat la baza tradiției republicane folosind sintagma "republică de republici". Walzer arată
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de masă. Este aici o abordare ce se înscrie în linia doctrinei conservatoare care tratează instituțiile și nu indivizii ca fiind constitutivi comunităților. Acceptându-l ca pe un adevăr important, Selznick arată că este totodată unul parțial. Relevanța morală a instituționalizării este legată de cea a unui alt proces esențial, și anume socializarea. Se poate spune că instituționalizarea și socializarea îndeplinesc funcții paralele. Una oferă contur indivizilor; cealaltă dă formă grupurilor și practicilor" (Selznick, 1992: 232). Socializarea reprezintă aici transformarea animalelor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu indivizii ca fiind constitutivi comunităților. Acceptându-l ca pe un adevăr important, Selznick arată că este totodată unul parțial. Relevanța morală a instituționalizării este legată de cea a unui alt proces esențial, și anume socializarea. Se poate spune că instituționalizarea și socializarea îndeplinesc funcții paralele. Una oferă contur indivizilor; cealaltă dă formă grupurilor și practicilor" (Selznick, 1992: 232). Socializarea reprezintă aici transformarea animalelor umane în persoane umane. În cazul indivizilor, conținutul și calitatea socializării au o importanță deosebită pentru dimensiunea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Selznick, 1992: 232). Socializarea reprezintă aici transformarea animalelor umane în persoane umane. În cazul indivizilor, conținutul și calitatea socializării au o importanță deosebită pentru dimensiunea morală. Dacă în procesul socializării valorile sunt vehiculate în vederea internalizării lor la nivelul noilor generații, instituționalizarea este intim asociată cu realizarea valorilor. Astfel, instituțiile sunt foarte importante pentru realizarea ordinii, a coerenței, stabilității, integrării. Ele introduc un anumit grad de impersonalitate, obiectivitate, care reduce subiectivitatea umană, îndreptată poate natural către reversibilitate. Instituția ar fi de altfel
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de altfel termenul mediu într-un algoritm ce merge de la organizație la comunitate. Ea se naște odată cu adoptarea statutului său și se legitimează în raport cu elementele, acțiunile ce au precedat-o și cu aspectele legate de consecințele existenței și funcționării sale. Instituționalizarea unui grup sau a unei practici înseamnă că ace(a)sta capătă un anumit caracter sau o anumită funcție, persistența în timp fiind legată de interesul oamenilor de a le menține. "O organizație pură este o unealtă creată pentru un
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
el, după epoci și curente: comunitate și societate, comunitate și asociație, statut și contract, grupuri primare și grupuri secundare, grupuri primordiale și grupuri derivate, grupuri informale și grupuri formale ș.a. Societatea, de la o anumită treaptă de dezvoltare marcată de stratificare, instituționalizare și birocratizare, dă naștere unor noi forme comunitare de viață "de ordin strict funcțional, bazate uneori pe interese, alteori pe constrângere sau amenințare, dar totdeauna pe norme juridice sau legislative (...)" (Herseni, 1982: 581). Acestea vin să "dubleze" (nu să le
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
PLD au convenit asupra strategiei politice comune, colaborarea democraților cu dizidenții liberali devenind oficială prin decizia Consiliului Național de Conducere al PD din 10 decembrie, parlamentarii PLD au făcut gestul formal al demisiei din PNL nouă zile mai târziu, iar instituționalizarea relației dintre cele două grupări politice, sub forma unui protocol de colaborare parlamentară, a devenit realitate cu trei zile înainte de sfârșitul anului 2006. Așadar, în pragul aderării oficiale a României la Uniunea Europeană, spectrul politic dâmbovițean se îmbogățea cu un nou
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
adaptativ la o anumită tensiune, considerând cuplul tensiune-adaptare ca un mecanism esențial al schimbării sociale (Levi-Strauss, 1978, Ionescu, 1998). Alte mecanisme ale schimbării sociale sunt considerate a fi difuziunea culturală (a inovațiilor, a modelelor culturale și de comportament), planificarea și instituționalizarea schimbării (comunismul, ca și reforma postcomunistă au reprezentat schimbări sociale de anvergură, planificate și instituționalizate), precum și mișcările sociale (de genul protestelor, grevelor, mitingurilor, revoltelor, revoluțiilor): schimbările sociale majore din ultimii ani nu ar fi fost posibile fără mișcarea socială de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
corupte se produc și se reproduc cel mai sigur. Luana Pop (2003) are pentru cazul României o explicație mai holistă, pe care autoarea o înscrie în tradiția gândirii neoinstituționaliste. A stabili un model de gândire și de acțiune normat înseamnă instituționalizare. Corupția ubicuă din România presupune că a fi corupt este, în țara noastră, ceva considerat îndeobște o practică normală și recomandabilă. Cum s-a ajuns la această situație? Sociologul bucureștean consideră că două fenomene dau seama de această realitate instituțională
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
România presupune că a fi corupt este, în țara noastră, ceva considerat îndeobște o practică normală și recomandabilă. Cum s-a ajuns la această situație? Sociologul bucureștean consideră că două fenomene dau seama de această realitate instituțională sumbră: rezistența la instituționalizare și retroinstituționalizarea. Primul reflectă strategia de adaptare - cognitivă și normativă - a românilor la realitățile aberante din România ultimilor cincisprezece ani de dictatură. Caracterul arbitrar și nedrept al sistemului, ca și atomizarea socială, generată de teroare și de înăbușirea de către sistem
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
personalului aflat în serviciul public poate fi considerată, măcar în parte, un rezultat al retroinstituționalizării: reacție la funcționarea mult mai bună, dar cu consecințe funeste a birocrației comuniste, pe de o parte, și agregare de strategii practice de blocare a instituționalizării unui stat eficient, pe de altă parte. 4. Efectele corupțieitc "4. Efectele corupției" Corupția nu este un fenomen benign, de pură parazitare a resurselor publice, într-o formă care să permită totuși, chiar dacă la randamente mai mici, funcționarea sustenabilă a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
șomajului, mutând sarcina spre activitățile comerciale. În perioada 5-6 martie 2012, am avut șansa să particip la lucrările „Brussels Tax Forum”, unde s-a pus clar această problemă de reconstruire a arhitecturii sistemului de impozitare la nivel european și necesitatea instituționalizării Uniunii Fiscale Europene, care să fie platforma politicii fiscale comune În contextul unei monede unice. Presiunea exercitată de criză determină o gândire tot mai orientată spre necesitatea susținerii Uniunii Monetare de către Uniunea Fiscală. În cuvântul de deschidere, Algirdas Semeta, comisarul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
autoritate artificială și restricții sociale. În timp ce aceste concepții erau difuzate în mod explicit, instituțiile care aveau să le cuprindă și să le pună în drepturi de-a lungul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea au luat curând ființă. Instituționalizarea științei și a cercetării științifice s-a înfăptuit atunci când Royal Society a fost preluată de Carol al II-lea în 1662, John Locke (1632-1704) fiind unul dintre primii ei membrii. Faptul că în Italia și Franța existau deja două academii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
evidență autonomia politicului. Astfel, Alain Touraine se arată critic la adresa noțiunii de elită a puterii, în care el vede „fuziunea clasei conducătoare cu cea a responsabililor politici”. O asemenea fuziune, admisă de teoria marxistă clasică, i se pare imposibilă prin „instituționalizarea conflictelor sociale” care confirmă autonomia jocului politic (Touraine, 1973, pp. 247-254). El consideră, fără îndoială, că „orice decizie politică este predeterminată și limitată de natura dominației de clasă”. Astfel, un consiliu municipal care ia o decizie în privința renovării urbane, nu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
parlamentul, căsătoria, profesia, securitatea socială și multe altele intră în categoria instituțiilor. Existența și funcționarea corespunzătoare a instituțiilor reprezintă o condiție a dezvoltării sociale. Astfel, configurarea instituțională reprezintă principala problemă practică în societăți precum cea românească. Fiind generatoare de ordine, instituționalizarea se opune entropiei sociale crescute, care macină capacitatea și așa redusă de reacție colectivă concertată și eficace. Sumă a dezvoltării politice, economice, culturale etc, dezvoltarea socială este dependentă de instituții. În absența unei armături instituționale solide, am fi nevoiți să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai puțin și cu cât este mai mult influențat de ea, cu atât acea practică este o instituție în raport cu respectiva persoană. Din cele de mai sus nu putem trage însă concluzia că orice practică rezistentă în timp parcurge procesul de instituționalizare. Există și modele sociale a căror persistență nu este asigurată prin procese reproductive auto-activate, așa cum se întâmplă în cazul instituțiilor. Pot exista consecințe neintenționate chiar dacă persistente, dar care nu sunt modele ce se reproduc perpetuu. De ce avem nevoie de instituții
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
socialmente acceptate. „Prezența sau absența celor două circuite operative de feedback - disciplină și drept - reprezintă primul test cu ajutorul căruia putem determina dacă o structură socială dată este sau nu o instituție.” (Offe, 1996, p. 200) Printre cei care consideră că instituționalizarea ține de o anumită caracteristică, există unii care consideră că ea trebuie asociată fie cu legitimitatea, fie cu organizațiile formale, fie cu contextualitatea. Or, chiar dacă legitimitatea poate fi o consecință a instituționalizării sau poate contribui la instituționalizare, există și elemente
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1996, p. 200) Printre cei care consideră că instituționalizarea ține de o anumită caracteristică, există unii care consideră că ea trebuie asociată fie cu legitimitatea, fie cu organizațiile formale, fie cu contextualitatea. Or, chiar dacă legitimitatea poate fi o consecință a instituționalizării sau poate contribui la instituționalizare, există și elemente ilegitime care devin instituționalizate: crima organizată, corupția politică, frauda etc. Există și o a treia categorie de definiții, care diferențiază instituțiile asociindu-le cu diverse domenii sau controluri sociale. De exemplu, instituțiile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care consideră că instituționalizarea ține de o anumită caracteristică, există unii care consideră că ea trebuie asociată fie cu legitimitatea, fie cu organizațiile formale, fie cu contextualitatea. Or, chiar dacă legitimitatea poate fi o consecință a instituționalizării sau poate contribui la instituționalizare, există și elemente ilegitime care devin instituționalizate: crima organizată, corupția politică, frauda etc. Există și o a treia categorie de definiții, care diferențiază instituțiile asociindu-le cu diverse domenii sau controluri sociale. De exemplu, instituțiile „totale” ale lui Goffman sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
definiții, care diferențiază instituțiile asociindu-le cu diverse domenii sau controluri sociale. De exemplu, instituțiile „totale” ale lui Goffman sunt structuri atotcuprinzătoare, bine delimitate de mediul extern și integrând strict diversele aspecte ale vieții în jurul unui singur plan. În cazul instituționalizării totale, singura contribuție a individului poate ține de cât de bine poate performa în acel cadru strict. Din perspectiva teoriei alegerii raționale, în măsura în care regulile instituționale sunt menite a influența acțiunile pe viitor, cum instituțiile sunt rezultatul interacțiunilor umane, regulile ar
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nu se reproduc „de la sine”. Dezvoltarea instituțională este o schimbare într-o instituție existentă. Dezinstituționalizarea reprezintă sensul invers față de formare. De exemplu, genul era în trecut instituționalizat, existând o reprezentare clară a sexelor pe activități. Reinstituționalizarea reprezintă ieșirea dintr-o instituționalizare și intrarea într-o altă formă instituțională, organizată după alte principii sau reguli. Diversele contradicții ce pot apărea între instituții și mediul lor, precum și șocurile exterioare, venite din mediu, pur și simplu pot forța schimbarea instituțională prin blocarea activării procedurilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]