3,826 matches
-
29/1990 și a Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993, a fost introdus art. 341^1, care a pus bazele normative formale ale arbitrajului instituționalizat, în sensul în care „părțile pot conveni ca arbitrajul să fie organizat de o instituție permanentă de arbitraj sau de o terță persoană“. ... 82. Această reglementare nu a vizat și o definire a noțiunii de instituție permanentă de arbitraj, ci
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
arbitrajul să fie organizat de o instituție permanentă de arbitraj sau de o terță persoană“. ... 82. Această reglementare nu a vizat și o definire a noțiunii de instituție permanentă de arbitraj, ci a cuprins prevederi comune arbitrajului ad-hoc și celui instituționalizat. ... 83. Determinat de această normă, în literatura de specialitate s-a considerat că părțile puteau trimite la regulamente și reguli de procedură arbitrale adoptate de către o instituție ori un organism intern sau internațional, spre exemplu, Regulamentul de Arbitraj al
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
ori un organism intern sau internațional, spre exemplu, Regulamentul de Arbitraj al Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Comercial Internațional (UNICTRAL). ... 84. Această orientare nu a fost doar teoretică, ci a fost bazată pe o anumită tradiție în materie de arbitraj instituționalizat și reglementată prin legi speciale, în acord cu norma internațională reprezentată de Convenția europeană de arbitraj comercial internațional din 21 aprilie 1961, adoptată de Organizația Națiunilor Unite. România a acceptat jurisdicția instanțelor de arbitraj internațional în materie comercială, ratificând convenția
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
94^1 din Legea nr. 69/2000 „litigiile izvorâte din contractul individual de muncă pentru sportivi sau din contractul de activitate sportivă pot fi soluționate fie de instanțele judecătorești, fie, dacă părțile decid astfel prin contractul încheiat între ele, pe calea arbitrajului instituționalizat, în conformitate cu dispozițiile cuprinse în Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, și în statutele și regulamentele federațiilor sportive naționale“. ... 90. Este de menționat că, în perioada în care Codul de procedură civilă din
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
domenii, a consacrat forma de jurisdicție arbitrală permanentă. ... 95. Continuând raționamentul cu interpretarea sistematică, trebuie remarcat că, în conținutul său normativ, art. 616 alin. (1) din Codul de procedură civilă enumeră, în mod limitativ, entitățile juridice care pot înființa arbitraj instituționalizat, ca formă de jurisdicție arbitrală, respectiv o instituție guvernamentală internă sau internațională, precum și o organizație neguvernamentală de interes public de sine stătătoare, consacrând, în mod expres, și principiul legalității. ... 96. Dacă noțiunea de „instituție internă ori internațională“ este clară
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 103. Ca atare, cu referire la organizația neguvernamentală de interes public de sine stătătoare, sintagma „în condițiile legii“ reprezintă expresia voinței legiuitorului de a legitima entitățile juridice în activitatea de organizare, în mod instituționalizat și permanent, a arbitrajului anterior desfășurării oricărei activități specifice, acesta rezervându-și atributul de a stabili condițiile în care trebuie să se înființeze și să funcționeze o asemenea activitate. ... 104. Aceasta, deoarece însuși dreptul comun constituit de Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
acte de drept public nu intră sub incidența prevederilor prezentei ordonanțe, ci rămân supuse reglementărilor speciale care stau la baza înființării și funcționării lor“. ... 105. Spre deosebire de arbitrajul ad-hoc în legătură cu care nu sunt necesare forme de organizare instituționalizată, ci doar voința părților concretizată într-o convenție arbitrală sau clauză compromisorie și obligația, asumată de părți odată declanșată procedura arbitrală, a respectării procedurii de soluționare, în cazul arbitrajului instituționalizat este necesar ca acesta să funcționeze în mod permanent pe
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
în legătură cu care nu sunt necesare forme de organizare instituționalizată, ci doar voința părților concretizată într-o convenție arbitrală sau clauză compromisorie și obligația, asumată de părți odată declanșată procedura arbitrală, a respectării procedurii de soluționare, în cazul arbitrajului instituționalizat este necesar ca acesta să funcționeze în mod permanent pe lângă o organizație sau instituție internă ori internațională sau, în a doua teză, ca organizație neguvernamentală de interes public de sine stătătoare. ... 106. Sintagma „organizație neguvernamentală de interes public de
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
teză, ca organizație neguvernamentală de interes public de sine stătătoare. ... 106. Sintagma „organizație neguvernamentală de interes public de sine stătătoare, în condițiile legii“ poate fi definită numai ca o organizație neguvernamentală autorizată de legiuitor să exercite un astfel de arbitraj instituționalizat. Distinct de organizațiile sau instituțiile interne ori internaționale la care se referă prima teză și care vizează acele organisme a căror jurisdicție a fost acceptată de statul român prin convențiile internaționale la care a aderat sau instituțiile interne cărora, prin
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
vizează acele organisme a căror jurisdicție a fost acceptată de statul român prin convențiile internaționale la care a aderat sau instituțiile interne cărora, prin legea de înființare, le-a fost permis să organizeze și o astfel de activitate de arbitraj instituționalizat, cum sunt „de exemplu“ Uniunea Națională a Barourilor din România sau Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, ca organizații profesionale, statul poate înființa persoane juridice fără scop patrimonial, ce nu se supun prevederilor dreptului comun în materie, astfel cum
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
se supun prevederilor dreptului comun în materie, astfel cum rezultă din prevederile art. 85 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, sau poate autoriza ca o persoană juridică pe care o definește ca fiind de utilitate/interes public să organizeze activitate de arbitraj instituționalizat. ... 107. Aceste persoane juridice fără scop patrimonial fie au fost înființate de legiuitor în scopul explicit al organizării activității de arbitraj instituționalizat, fie li s-a permis să insereze în statut, ca obiectiv, o astfel de atribuție, ceea ce garantează
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
ca o persoană juridică pe care o definește ca fiind de utilitate/interes public să organizeze activitate de arbitraj instituționalizat. ... 107. Aceste persoane juridice fără scop patrimonial fie au fost înființate de legiuitor în scopul explicit al organizării activității de arbitraj instituționalizat, fie li s-a permis să insereze în statut, ca obiectiv, o astfel de atribuție, ceea ce garantează că aceste jurisdicții sunt autonome, au caracter permanent și un regulament propriu de organizare și funcționare. ... 108. Așadar, se poziționează în afara
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
aceste jurisdicții sunt autonome, au caracter permanent și un regulament propriu de organizare și funcționare. ... 108. Așadar, se poziționează în afara normei legale activitatea acelor asociații și fundații care își declară prin proprie voință, ca obiectiv, organizarea și desfășurarea arbitrajului instituționalizat, pentru că o atare atribuire de competență nu emană de la o autoritate cu putere de legiferare, ci de la simpli particulari care se asociază în acest scop, pe când, pentru persoanele juridice care au constituit instanțe de arbitraj instituționalizat
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
are în vedere doar condiția ca aceste entități să fie înființate și să funcționeze potrivit legii (așa cum este o asociație sau fundație înființată potrivit Ordonanței Guvernului nr. 26/2000), ci se interpretează în sensul că înseși înființarea și funcționarea arbitrajului instituționalizat se pot face doar dacă legea prevede expres această posibilitate pentru entitatea respectivă și doar în condițiile astfel stabilite prin lege. ... 110. Nu este exclus ca legiuitorul să prevadă că pot fi înființate entități chiar în temeiul Ordonanței Guvernului nr.
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
această posibilitate pentru entitatea respectivă și doar în condițiile astfel stabilite prin lege. ... 110. Nu este exclus ca legiuitorul să prevadă că pot fi înființate entități chiar în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, care pot desfășura și activități de arbitraj instituționalizat, fiind însă necesară existența unei dispoziții legale speciale care să confere entităților respective această atribuție. Autorizarea legală poate fi directă, în persoana acelei asociații sau fundații, ori, în mod indirect, prin afilierea acesteia la o organizație sau instituție internă ori
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
directă, în persoana acelei asociații sau fundații, ori, în mod indirect, prin afilierea acesteia la o organizație sau instituție internă ori internațională sau la o organizație neguvernamentală de interes public, care beneficiază de abilitarea legală de a constitui un arbitraj instituționalizat, precum sunt camerele de comerț, organismele de administrare a unor profesii liberale, anumite organe de specialitate ale administrației publice sau alte asemenea instituții abilitate. ... 111. Această interpretare nu contrazice jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea Hotărârea Mutu
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, pot include în statut, ca scop și/sau ca obiectiv, organizarea de activități specifice arbitrajului instituționalizat numai dacă sunt autorizate de legiuitor să exercite arbitrajul instituționalizat. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024. PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE CORINA-ALINA CORBU Magistrat-asistent-șef, Cristian Balacciu -----
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
SRB/RO 109 423 Pacienții din SERBIA, beneficiari ai formularelor SRB/RO 121 424 *) Pentru persoanele nou înscrise pe listă, medicii de familie atașează la fișa medicală, actele doveditoare care atestă calitatea de copil încredințat sau dat în plasament și de persoană instituționalizată. (la 22-01-2025, Anexa 1-b a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 15 din 8 ianuarie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 56 din 22 ianuarie 2025 ) Anexa 1-c Casa de asigurări de sănătate Reprezentantul legal al
ANEXE din 12 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272423]
-
bărbați) ... – persoane cu expuneri nosocomiale (după transfuzii, intervenții chirurgicale, intervenții dentare sângerânde, hemodializă, proceduri medicale ce implică utilizarea acelor), ... – utilizarea aceluiași instrumentar pt diverse proceduri nonmedicale - (ex. piercing, tatuaje, manichiură), ... – persoane cu risc profesional (personalul medical, pompieri, polițiști etc.), ... – persoane instituționalizate (ex. deținuți) ... Având în vedere importanța profilaxiei reinfecției, medicii prescriptori vor informa pacienții de la momentul primei terapii antivirale asupra riscului de reinfecție, ca și asupra mijloacelor de prevenire a reinfectării în funcție de categoria de risc la care aceștia
ANEXĂ din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282310]
-
sens, Clasificarea Internațională Standard a Nivelurilor de Educație ISCED*2) 2011 în varianta oficială UNESCO, oferă o serie de clarificări, după cum urmează: *2) Internațional Standard Classification of Education (ISCED) 2011 disponibil, în limba engleză, aici: http://uis.unesco.org/sites/default/files/documents/isced-2011-en.pdf; Educația formală este educația instituționalizată, intenționată și planificată, care constituie sistemul de educație formală al unei țări. Educația formală este în mod obișnuit asociată cu o structură bazată pe un parcurs, cunoscută cu denumirea de "educație inițială". Totuși, și educația adulților poate fi recunoscută ca
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283017]
-
asociată cu o structură bazată pe un parcurs, cunoscută cu denumirea de "educație inițială". Totuși, și educația adulților poate fi recunoscută ca parte a sistemului de educație formală, prin programele de tip "A doua șansă". Educația non-formală este, de asemenea, instituționalizată, intenționată și planificată, însă nu este în mod necesar asociată cu un parcurs continuu. În raport cu educația formală, aceasta este suplimentară și se prezintă în mod normal sub formă de cursuri cu o durată mai scurtă, de ateliere sau
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283017]
-
dizabilități și obiectivele asociate acestora, planificate la nivelul fiecărui județ/sector al municipiului București Nr. crt. Județul/Sectorul municipiului București Numărul de persoane asistate în sistemul rezidențial la 31.12.2020 OBIECTIV 1 OBIECTIV 2 OBIECTIV 3 Indicatori-cheie de performanță 50% Numărul de persoane instituționalizate care beneficiază de sprijin în vederea dezinstituționalizării Indicatori-cheie de performanță 32% Numărul de persoane asistate în sistemul rezidențial la 30.06.2026 Indicatori-cheie de performanță 10% Numărul de persoane asistate în sistemul rezidențial la 31.12.2030 1 Alba 519 260 260 171 348
ORDIN nr. 304 din 22 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280466]
-
persoane a fost efectuată anchetă epidemiologică cu stabilirea contacților, conform documentelor atașate. Între 3.04.2020 și 3.07.2020, CJCCI transmitea electronic primăriilor, zilnic, prin intermediul unor fișiere electronice, lista persoanelor față de care s-a instituit măsura izolării la domiciliu sau carantinei instituționalizate (definiții conform legislației din perioada respectivă) conform fluxului de lucru aprobat de ministrul afacerilor interne (nr. 11.577/3.04.2020) și ministrul sănătății (nr. 458/3.04.2020). Fluxul de lucru a fost suspendat pe perioada existenței vidului legislativ referitor la măsurile de carantină și izolare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
de populație. Astfel, cei mai afectați de sărăcie sunt copiii și persoanele tinere, 30,1% la grupa 0-17 ani, respectiv 28,4% la grupa 18-24 ani.*24 *24 https://insse.ro/cms/ro/content/tendin%C5%A3e-sociale-limba-rom%C3%A2n%C4%83-1, p. 135 Apoi, există mai multe categorii de tineri care prezintă vulnerabilități multiple: tinerii instituționalizați ce nu mai beneficiază, la împlinirea vârstei de 18 ani, de serviciile de tip rezidențial, tinerii cu dizabilități supuși riscului de excluziunea socială, însăși noțiunea de handicap plasând persoana în cauză într-o poziție dezavantajată față de ceilalți,*25 tinerii de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283754]
-
locuințe sociale, 40.161 de cereri de locuințe sociale înregistrate în 222 localități, iar locuințe pentru tineri sub 35 de ani, 38.976 de cereri de locuințe pentru tineri, înregistrate în 282 localități*30. În plus, tinerii care provin din sistemul de îngrijire instituționalizat și vârstnicii sunt alte grupuri vulnerabile în raport cu locuirea adecvată și accesul la locuințe decente. Nevoile lor reflectă faptul că facilitarea accesului la o locuință este insuficient în lipsa asistenței necesare pentru ca astfel de grupuri să ajungă la
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283754]