4,097 matches
-
la un examen de literatură veche, Erasmus din Notre-Dame). Evident, de la bun început, discursul meu se confruntă cu eterna problemă a oricărei critici globale: aceea că ia în calcul toate celelalte versiuni ale maniei, mai puțin pe cea generată de intelectul fabricantului de diatribe. Așa că, tot de la bun început, îmi recunosc nebunia și, prin aceasta, mă eliberez de ea, întocmai cum, păstrând proporțiile, Socrate era cel mai înțelept dintre semenii săi nu pentru că știa ceva, ci pentru că-și recunoștea ignoranța. Așadar
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
un moment dat se poate aplica oricărei activități ludice și chiar oricărui act uman. Este o judecată axiologică atât de generală, încât semantica sa dobândește contururi spiritualizate, întocmai koan-urilor din tradiția zen, menite a bulversa și, prin aceasta, a purifica intelectul tânărului aspirant la tainele înțelepciunii: Dacă cineva alege să considere jocul de go ca fiind lipsit de valoare, atunci acesta este absolut lipsit de valoare; și dacă cineva alege să-l considere important, atunci el capătă importanță absolută". Mutatis mutandis
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o pânză, în clarobscurul fundalului. Bătrânul refuză cu obstinație chiar și plimbările în parc, pentru ca mintea, suspendată între două intervale ludice, să nu se poată atașa de nici o altă formă exterioară, să nu poată fi coruptă de nici o tentație mundană. Intelectul purificat, în strălucirea căruia crezuseră toți marii discipoli ai Incomparabilului, de la Mahakashyapa și Ananda la Bodhidharma și Huineng, reifică, în chip aproape magic, metafora complexă a gesturilor esențiale, care nu pot fi executate decât sub pretextul inocent al ludicului. Prin
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în orice situație, cu aviditate asupra graficelor și diagramelor, le studiază intens ba chiar, aș putea spune, că în lipsa lor nu se mai simt în largul lor, iar felul în care se raportează la o situație le apare ca defectuos. Intelectul japonez pare a avea o predilecție nemaiîntâlnită pentru mânuirea de scheme și de clasificări. Mai mult decât atât: cu o acribie desăvârșită, realitatea este descompusă în cele mai mici particule cărora li se atașează etichete, după care sunt plasate, ordonat
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
obsedat de taxonomii, un cuvânt nou și încă unul. Iată o listă (sumară) a diferitelor cuvinte pe care, toate, dicționarul le traduce prin "viață": seimei, jumyou, jinsei, seken, seibutsu, seikatsu, isshou, seiki etc. Și aceasta pentru că, îndrăgostit de exactitatea matematică, intelectul japonez refutează analogia prin care "eu am o viață lungă", "trăiesc o viață fericită", "am baterii cu viață lungă la laptop", "sunt pasionată de viața marină", "nu cred că originea vieții (seimei) a fost întâmplătoare, dar cred că, la originea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
dorințe. Toate acestea au constituit fundamentul prin care omenirea a putut atinge un grad de dezvoltare culturală foarte elevat și mai ales temelia unei etici umane. Această structură binară a omului mi-a marcat credința și spiritualitatea: nu sunt doar intelect, nici doar instinct. Evoluția a făcut astfel încât totdeauna să coexiste în mine o natură spirituală și una instinctivă. Spiritualitatea mea include totdeauna corporalitatea mea. Așadar nu cred în acea prezumție "spiritualistă" a omului în raport cu animalul și nici în aplatizarea "biologistă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
religioase or ideologice. În ciuda acestora, nu mă bucură o concepție despre om conform căreia eu sunt făcut dintr-o structură biologică determinată, cu interese și nevoi specifice, dar fără un sens profund și fără valori. Ca ființă vie dotată cu intelect mă întreb dacă nu sunt calitativ superior unui animal ce nu își poate pune întrebări despre sensul și valoarea propriei existențe. Sunt subordonat aceluiași ciclu de devenire și moarte? Bertolt Brecht avea această părere și a rezumat-o în celebra
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
s-au dezvoltat în mod cazual până la a da origine vieții și chiar până la a da origine omului. Din întregul sistem solar doar pe planeta noastră, după miliarde de ani, din regnul animal s-a dezvoltat viața dotată și cu intelect. Pentru cât ne este dat să cunoaștem pe baza cercetării celei mai recente, omul este singur în univers. Știința fantastică este fascinantă în special în filme, dar rămâne pură fantezie, ficțiune: "extratereștrii" nu se întrevăd. Nu cred în extratereștri. Evoluția
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
identității. Diferențele dintre indivizi sunt temeiuri ale stabilirii unor ierarhii ca ierarhii valorice, normative, comportamentale. Logica de fundament este una disjunctivă: sau-sau. O astfel de logică este una ce favorizează dihotomii de tipul: cultură/natură, creație/procreație, minte/corp, intelect/sensibilitate, inteligibil/sensibil, autonom/dependent, puternic/slab, public/privat. Primul termen este determinant, superior, pozitiv, iar cel de-al doilea este determinat, inferior, negativ. Aceste dihotomii pot fi tratate prin analogie cu relația bărbat-femeie, masculin-feminin (M. Miroiu, 1995, p. 50
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
multe ori cu ochi foarte critic pe tânăra care îi răsturnase toate valorile morale și realizase și el, foarte repede, că fata nu era de loc la înălțimea Armancăi. Căci Arm strălucea nu numai prin fizicul ei, ci și prin intelect și cultură, fiind o pasionată cititoare și un spirit însetat de informație. Își aduse aminte de prima lui afacere serioasă, o luase pe Arm cu el la cina care urmase încheierii contractelor. Și cum cei mai mulți dintre cei prezenți fuseseră ingineri
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
închisoare, că nu a omorât pe nimeni. Nu înțeleg cum pot oameni cu o inteligență, educație și instruire peste medie să compătiească un incult până la limita semi-analfabetismului și educat la nivelul unei primate vedetă într-o grădină zoologică. Cât despre intelect, ghinionul cel mai mare al “omului” a fost că a crezut că, bogat fiind, e automat și inteligent. Și, din ambele posturi, bogat și inteligent, “da m... beep... la DNA”. Da m... beep... la toată țara, la toată lumea, “la tot
Bodu, despre Becali: Jiji e ca și terminat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78541_a_79866]
-
intuiția fiind cea care ajută luciditatea să ajungă la substanța realității, a concretului autentic. De aceea, arta va însemna pentru Sebastian, înainte de a fi expresie, idee și substanță. De aceea, lectura și critica nu pot fi decât o armonizare a intelectului cu senzorialul, a lucidității cu lirismul.
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
de zi cu zi. De asemenea ei mai au nevoie de ceapă și praz, de urzici, spanac, ștevie - acestea au efect curativ, le fluidifica sângele și îi calmează. Condimentele iuți sunt potrivite pentru acești nativi: boia, chilli, hrean, muștar etc. Intelectul le este stimulat de mentă, scorțișoară, portocale, busuioc. Taur O dietă potrivită pentru nativii taur include: cerealele, fasolea, mazărea, fructele de pădure, condimentele de orice fel, strugurii, perele, merele, spanacul, anghinarea și urzicile, cuișoare, măcriș, dulceața de trandafiri. Dintre aromele
Află ce dietă ţi se potriveşte în funcţie de zodie () [Corola-journal/Journalistic/70155_a_71480]
-
Una din temele atinse cu predilecție în carte este problema urîtului. De ce i se face omului urît și cum poate scăpa de această stare? Potrivit filozofului, urîtul nu-i apucă decît pe acei oameni care nu și-au cultivat facultățile intelectului. Distincția pe care o face Schopenhauer este cea dintre omul "omul simțurilor" și "omul intelectului". Primul este o ființă care depinde mereu de stimuli veniți din afara lui. Este un "om exterior". Și fiindcă este dependent de contextul în care trăiește
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
omului urît și cum poate scăpa de această stare? Potrivit filozofului, urîtul nu-i apucă decît pe acei oameni care nu și-au cultivat facultățile intelectului. Distincția pe care o face Schopenhauer este cea dintre omul "omul simțurilor" și "omul intelectului". Primul este o ființă care depinde mereu de stimuli veniți din afara lui. Este un "om exterior". Și fiindcă este dependent de contextul în care trăiește, omul exterior este o ființă al cărei centru de greutate e mereu în afara ei. Și
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
și ce cred ceilalți despre tine, asta contează. Cine trăiește cu o astfel de optică își va dezvolta cu precădere facultățile volitive și pasionale, dar nu pe cele intelectuale. Căci trăind mereu cu gîndul la cum te oglindești în ceilalți, intelectul va regresa treptat în beneficiul voinței și ambiției. În schimb, omul interior e cel care se judecă pe sine în raport cu el însuși. Premisa lui Schopenhauer este că singurul însoțitor de care nici un om nu scapă de-a lungul vieții este
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
în final, la capătul unei decepții sau în urma unei nenorociri să realizăm că ține de natura ireductibilă a intimității noastre să fim singuri cu noi înșine pînă la sfîrșit. În fața acestei revelații, singura armă este să-ți cultivi aptitudinile intelectuale. Intelectul e acea facultate care nu are nevoie pentru a se dezvolta decît de singurătate. Spre desoebire de voință sau de sensibilitate - facultăți care cer drept condiție de exercitare prezența semenilor -, intelectul de care au nevoie artele, științele și filozofia se
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
revelații, singura armă este să-ți cultivi aptitudinile intelectuale. Intelectul e acea facultate care nu are nevoie pentru a se dezvolta decît de singurătate. Spre desoebire de voință sau de sensibilitate - facultăți care cer drept condiție de exercitare prezența semenilor -, intelectul de care au nevoie artele, științele și filozofia se poate desfășura în găoacea singurătății. Pentru asta nu trebuie decît să fii activ pe dinăuntru, chiar dacă în afară nu exiști. Marele avantaj al "omului interior" este că nu se plictisește atunci
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
e omul incapabil să se bucure de melodia vieții interioare. Omul care nu știe să cadă pe gînduri, rumegînd amintiri, despicînd înțelesuri și trăind în matca interiorității. "Cauza pentru care capetele cele mărginite sunt așa de expuse urîtului este că intelectul lor nu e nimic alta decît un medium al motivelor de voință. Dacă deocamdată nu sunt motive la mijloc, voința stă nemișcată și intelectul e amorțit, fiindcă nu se pot pune în lucrare de la sine: rezultatul este o stagnație grozavă
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
în matca interiorității. "Cauza pentru care capetele cele mărginite sunt așa de expuse urîtului este că intelectul lor nu e nimic alta decît un medium al motivelor de voință. Dacă deocamdată nu sunt motive la mijloc, voința stă nemișcată și intelectul e amorțit, fiindcă nu se pot pune în lucrare de la sine: rezultatul este o stagnație grozavă a tuturor puterilor în întregul om - urîtul. Pentru a-l combate, se pun înaintea voinței niște motive mici, provizorii și închipuite după plac, pentru
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
în lucrare de la sine: rezultatul este o stagnație grozavă a tuturor puterilor în întregul om - urîtul. Pentru a-l combate, se pun înaintea voinței niște motive mici, provizorii și închipuite după plac, pentru a o deștepta și a deștepta și intelectul, care trebuie să le perceapă; acestea se raportă la motivele cele adevărate și firești ca banii de hîrtie la cei de aur, fiindcă valoarea lor este convențională." (p. 23) Dintre motivele convenționale născocite tocmai pentru a da minții ceva de
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
sisifică și ireală a speculațiilor, chichițelor și disputelor conceptuale. Căci, dacă încerci să risipești prin cuvinte tensiunea dintre cele două paradigme, vei cădea în groapa unor aporii nedorite, și asta fiindcă eternitatea lumii grecești (care este strîns legată de unitatea intelectului celest, cum susține Alexander Baumgarten) se bate cap în cap cu creația creștină (lumea fiind creatură, e trecătoare), cum și cele două tipuri de cer - cel sensibil (care se vede) și cel inteligibil (care nu poate fi perceput, dar poate
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
pune în ordine niște termeni cărora, dacă ne lăsăm ghidați de intuițiile noastre, nu le putem găsi nici o miză existențială. Cum de au putut atîtea spirite rafinate să-și consacre timpul unor himere conceptuale precum "cer sensibil" și "cer inteligibil", "intelect pasiv" și "intelect activ"? Răspunsul ar fi: la fel cum astăzi cheltuim tot atîta timp pentru a ne închina sufletul exact acelorași stihii, atîta doar că le dăm alte nume: nu le mai spunem intelect unic sau cer inteligibil, ci
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
niște termeni cărora, dacă ne lăsăm ghidați de intuițiile noastre, nu le putem găsi nici o miză existențială. Cum de au putut atîtea spirite rafinate să-și consacre timpul unor himere conceptuale precum "cer sensibil" și "cer inteligibil", "intelect pasiv" și "intelect activ"? Răspunsul ar fi: la fel cum astăzi cheltuim tot atîta timp pentru a ne închina sufletul exact acelorași stihii, atîta doar că le dăm alte nume: nu le mai spunem intelect unic sau cer inteligibil, ci Sfîntul Duh sau
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
cer sensibil" și "cer inteligibil", "intelect pasiv" și "intelect activ"? Răspunsul ar fi: la fel cum astăzi cheltuim tot atîta timp pentru a ne închina sufletul exact acelorași stihii, atîta doar că le dăm alte nume: nu le mai spunem intelect unic sau cer inteligibil, ci Sfîntul Duh sau energii necreate. Mai mult, medievalii par să fi fost mult mai consecvenți decît noi, sau cel puțini mai logici, căci măcar se străduiau să gîndească necontradictoriu o doctrină flagrant ilogică, așa cum este
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]