915 matches
-
se apropie de modul în care ceva este în altceva în potenta. Iar cele opuse sunt simultan în același [loc] în potenta. (I.9.) Sicut etiam et formă coloris în pariete habet esse naturale, în medio autem deferente habet esse intenționale tantum (S. th., I, q. 56, a. 2, ad 3). La fel cum și forma culorii are un mod de a fi natural în perete, iar în mediul care o poartă are doar un mod de a fi intențional. Fragmentul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
esse intenționale tantum (S. th., I, q. 56, a. 2, ad 3). La fel cum și forma culorii are un mod de a fi natural în perete, iar în mediul care o poartă are doar un mod de a fi intențional. Fragmentul citat în (I.8.) este foarte bogat în informații, însă pe mine mă interesează doar problemă cunoașterii și întrebarea dacă mediul, în cazul de față aerul, poate fi inclus în categoria cunoscătorilor sau nu. Dacă formă culorii poate avea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este foarte bogat în informații, însă pe mine mă interesează doar problemă cunoașterii și întrebarea dacă mediul, în cazul de față aerul, poate fi inclus în categoria cunoscătorilor sau nu. Dacă formă culorii poate avea un mod de a fi intențional în mediul dintre obiect și cunoscător înseamnă fie că în categoria cunoscătorilor trebuie să introducem și entități precum aerul sau apă, fie că intenționalitatea nu este marca cunoașterii. Robert Pasnau optează pentru prima variantă și considerând că trecerea de la non-cunoscator
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cazul aerului. În ciuda faptului că, oferind acest răspuns, îl îndepărtez pe Toma de Brentano, cred că mă apropii de o mai bună înțelegere, în sensul de mai adecvată, a criteriului cognitiv. În fond, a afirma că formele au un mod intențional de a fi în aer, de exemplu, nu face decât să dea seama de faptul că informația despre obiecte există nu doar în simțurile sau în intelectul unui cunoscător, ci și în jurul lui, în mediu. Dacă ne gândim, de exemplu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ne gândim, de exemplu, la felul cum aerul este traversat per manent de unde radio care transmit informații, independent de faptul că acestea sunt sau nu receptate de aparate radio care să le decodeze mesajul, afirmația că formele au un mod intențional de a fi în aer nu mai sună atât de bizar. Înainte de a încerca o a patra reformulare a criteriului cognitiv, care să țină seama de faptul că intenționalitatea nu aparține doar domeniului cunoașterii, cred că o examinare a diferitelor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unei forme (esse naturale) nu trebuie înțeles că un mod fizic de a fi al unei forme. 3. Modul material de a fi al unei forme (esse materiale) a coloana B din tabel a este compatibil nu doar cu modul intențional de a fi al unei forme (esse intenționale), cum se întâmplă în cazurile C2, C3, C4, C6, ci și cu modul imaterial de a fi al unei forme (esse immateriale), ca în cazurile D2, D3, D4, ceea ce ridică întrebarea: cum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un mod fizic de a fi al unei forme. 3. Modul material de a fi al unei forme (esse materiale) a coloana B din tabel a este compatibil nu doar cu modul intențional de a fi al unei forme (esse intenționale), cum se întâmplă în cazurile C2, C3, C4, C6, ci și cu modul imaterial de a fi al unei forme (esse immateriale), ca în cazurile D2, D3, D4, ceea ce ridică întrebarea: cum e posibil ca ceva material, precum aerul sau
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
materială imaterial într-unul și același lucru, el poate fi îndepărtat dacă înțelegem lucrurile printr-o analogie. Spre exemplu, un DVD care conține un film despre bufnite este un obiect material care conține anumite informații. Aceste informatii au un mod intențional de a fi (esse intenționale) pe DVD și există altfel decât în natură, adică au în acest obiect un mod imaterial de a fi (esse immateriale), deoarece pe DVD nu există bufnitele în cauză. Informațiile de pe DVD pot rămâne mult
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
același lucru, el poate fi îndepărtat dacă înțelegem lucrurile printr-o analogie. Spre exemplu, un DVD care conține un film despre bufnite este un obiect material care conține anumite informații. Aceste informatii au un mod intențional de a fi (esse intenționale) pe DVD și există altfel decât în natură, adică au în acest obiect un mod imaterial de a fi (esse immateriale), deoarece pe DVD nu există bufnitele în cauză. Informațiile de pe DVD pot rămâne mult timp co date dacă nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi care așteaptă instrumentul potrivit pentru a fi decodate și cu noscute. 4. Aerul, organul de simt și intelectul au un compor tament omogen prin aceea că toate pot deține, pe lângă forma lor, forma altor obiecte în mod imaterial și intențional. 5. Observ în tabel existența a doua disparități între lucruri de același fel. Mai întâi observ disparitatea dintre perete și aer, ambele lucruri materiale, care receptează formă culorii în moduri diferite, peretele în mod natural și material, iar aerul în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Observ în tabel existența a doua disparități între lucruri de același fel. Mai întâi observ disparitatea dintre perete și aer, ambele lucruri materiale, care receptează formă culorii în moduri diferite, peretele în mod natural și material, iar aerul în mod intențional și imaterial. A doua este disparitatea dintre intelect și înger, ambii imateriali; doar intelectul poate recepta imaterial formă altui obiect, nu și îngerul. Privitor la cea de-a patra mențiune, se ridică următoarea problemă: daca mediul (aerul), organul de simt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai multor lucruri, si sunt actual inteligibile. Faptul că modul de a fi al unei forme poate varia de la imperfect la perfect, de la potențial inteligibil la actual inteligibil antrenează supoziția că trecerea de la modul natural și material la cel imaterial, intențional și inteligibil nu este una spontană, ci una treptată, graduală. Această perspectivă mă va ajuta să găsesc răspunsul și la partea de întrebare care nu primise încă răspuns, adică pentru cazul organelor de simt care, într-o schemă a cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că imaterialitatea este modul cunoașterii, adică acesta este modul de a fi specific cunoașterii. Dar dacă imaterialitatea este modul cunoașterii și motivul pentru care cineva este un cunoscător, de ce în fragmentul despre cunoașterea îngerilor (I.4.) este subliniată distincția dintre intențional și natural? De ce nu este evidențiata distincția dintre imaterial și natural? Răspunsul poate fi ga sit în noțiunea de grade de imaterialitate. În primul rând, Toma se exprimă clar asupra unui lucru: cunoașterea se realizează cu ajutorul formelor (specii). Modurile variate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
variate de a fi ale acestor forme au dat naștere unor interpretări diferite ale criteriului cognitiv, printre care și cea care accentua rolul intenționalității. În lectură intentionalista, forma are un mod natural de a fi în înger și un mod intențional și inteligibil de a fi în îngerul care cunoaște alt înger. Dacă Toma nu ar fi avut nici o referință la inteligibilitate, aceasta lectură, apărată, printre alții, de Lisska și Kenny, care îl apro pie pe Toma de Brentano, ar fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
poate avea, forma culorii are pe perete un mod de a fi natural, similar modului de a fi pe care forma unui înger o are într-un înger, dar în mediu formă culorii are doar un mod de a fi intențional și imaterial, nu și unul inteligibil. O formă are un mod de a fi inteligibil atunci când este în totalitate imateriala (vezi I.10.). În consecință, pentru că o formă să poată fi cunoscută, ea trebuie să aibă și un mod de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
O formă are un mod de a fi inteligibil atunci când este în totalitate imateriala (vezi I.10.). În consecință, pentru că o formă să poată fi cunoscută, ea trebuie să aibă și un mod de a fi imaterial, nu doar unul intențional. Cu cat o formă este mai imateriala, cu atat devine mai inteligibila. În simțuri formă este mai puțin imateriala, deci mai puțin inteligibila decât în intelect, motiv pentru care există o diferență între cunoașterea senzorială, care este legată de individual
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ființe imateriale, cât și formei îngerului cunoscut, care există în îngerul cunos că tor, așa cum rezultă din (a). (B) În a doua parte se spune despre specii că diferă în funcție de modul de a fi pe care il au, natural sau intențional. (a) Când o formă este într-un obiect în mod natural, îl face să fie așa cum este el în realitate, așa cum am arătat mai sus. În acest caz, diferența constă în faptul că un lucru poate exista ca atare sau
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
realitate, așa cum am arătat mai sus. În acest caz, diferența constă în faptul că un lucru poate exista ca atare sau poate exista ca obiect al intelectului unei alte ființe, fie ea om sau înger. (b) Modul de a fi intențional al unei forme nu aparține lucrurilor ca atare, adică așa cum sunt ele în starea lor naturală. Intenționalitatea este conținutul informațional al unui obiect și capacitatea acestuia de a fi într-un alt suport decât cel inițial, iar, în funcție de gradul de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
informațional al lucrului. Intentionalita tea fără imaterialitate rămâne doar potențial cognitivă, deoa rece materialitatea este exclusă din criteriul cognitiv; de asemenea, imaterialitatea fără intenționalitate nu este cognitivă, deoarece îi lipsește conținutul informațional al lu crului cunoscut. Altfel spus, pentru că esse intenționale să fie o trăsătură a cunoașterii este nevoie să fie însoțit de esse immateriale, dar nici imate ria litatea, nici intenționalitatea singure nu sunt suficiente pentru cunoaștere. Având în ve dere toate infor matiile adunate până în acest punct, criteriul cognitiv
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nici intenționalitatea singure nu sunt suficiente pentru cunoaștere. Având în ve dere toate infor matiile adunate până în acest punct, criteriul cognitiv atinge ultima să formă: un cunoscător este cunosca tor pentru că poate recepta formă altui obiect în mod imaterial și intențional (CC4). Capitolul ÎI CARE SUNT ETAPELE CUNOAȘTERII UMANE? În capitolul întâi am circumscris primul termen (care este, de altfel, si termenul fundamental) din întrebarea care orientează demersul acestui vo lum a „Ce rol joacă entitățile intermediare în procesul cu noas
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simt, forma unei calități își va păstra caracterul potențial inteligibil, prin faptul că va fi încă legată de condițiile de materialitate ale obiectului, desi va avea un caracter imaterial și, în unele cazuri, precum este cel al văzului, un caracter intențional. Să vedem cum explică Toma din Aquino aceste aspecte, luând ca punct de reper cazul privilegiat al va zului: (ÎI.1.14.) Dicit ergo primo, quod cum soluta sit prima dubitatio, sustinendo quod videns non sit coloratum, am plius potest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mit mod“ pentru că reține asemănarea (similitudo) culo rii și a obiectului cunoscut. Reamintesc un aspect discutat în primul capitol despre vaz, anume că în actul perceptiv aferent vederii este implicată nu doar o schimbare spirituală (imate riala), ci și una intenționala. În urmă datelor adunate până acum putem conchide că, în funcție de tipul de schimbare, immutatio naturalis sau immutatio spiritualis, avem următoarea ierarhie: văzul este pe primul loc, fiind urmat de auz și de celelalte sim turi, între care nu se mai
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
organele de simt, cât și în mediul intermediar care face posibilă senzația ca atare. La fel ca în cazul primei or do nări ierarhice, văzul ocupă primul loc, fiind singurul simt în care este implicată doar schimbarea imateriala (spirituală) și intenționala, insă niciodată schimbarea de tip material. De data aceasta însă, auzul nu mai este pe locul al doilea, ci mirosul ocupă acest loc, deoarece, chiar dacă în obiect schimbarea este, ca și în cazul auzului, una naturală, în mediu schimbarea este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formele au capacitatea de a fi în două suporturi diferite (dublă existența a unei forme): în obiectul din care fac parte, în mod natural și material, și în mediul intermediar sau în organele de simt, în mod imaterial sau, uneori, intențional, acompaniat sau nu de o schimbare materială. Când am discutat, în subcapitolul ÎI.1 ., despre ce anume înseamnă a vedea, am explicitat exact această chestiune: când X vede culoarea roșie a unui măr, asimilează asemănarea (similitudo) culorii, devenind într-un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile este faptul ca speciile pot fi atât în obiectul extramental, cât și în organele de simt ale subiec tilor cunosca tori. În obiect, specia este în mod material și natural, iar în organul de simt, în mod imaterial și intențional. Cât privește modul de a fi al speciilor în organul de simt, nu există un consens al interpretărilor a unii interpreți spunând că ele au un mod semimaterial de a fi sau doar material, pe când alții afirmă că au doar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]