519 matches
-
ar putea avea un rol important în creearea unui „computer holografic”. A nu se confunda însă biofotonii cu fenomenul de bioluminescență - intensitatea acestuia din urmă fiind mult mai mare decât intensitatea biofotonilor. În plus, biofotonii intervin în procesele de comunicație intercelulară, pe când bioluminescența are rol în comunicarea cu indivizii din cadrul aceleiași specii. Existența unei structuri energeticoinformaționale paralele cu cea a structurilor fizice ale corpului tradițional recunoscută de știința modernă este demonstrată de fotografia în curenți de înaltă frecvență, descoperită în anul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
ce operează în celula drojdiilor. Progrese în genetica acestor eucariote sunt extrem de ilustrative. Drojdiile sunt utilizate și în studiul mecanismelor de reglaj al expresiei genetice în celula eucariotă. Studiul împerecherii la drojdii prezintă interes pentru elucidarea fiziologiei și biochimiei comunicării intercelulare, contactului și fuziunii celulare. Datele obținute prin cercetarea feromonilor elaborați de drojdii (peptide hidrofobe, atractanți specifici de specie) în cursul procesului sexual, recomandă drojdiile ca model în studiul interacțiunilor celulare, a bazelor moleculare ale morfologiei celulare și pot servi în
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
lor asupra percepției, cunoașterii și conștiinței. 79 Gerald Maurice Edelman (1929-2014), neurobiolog american, împarte Premiul Nobel cu Rodney Robert Porter pentru descoperirea structurii moleculelor de anticorpi în procesul imunitar. Cercetează procesul de creștere a celulei nervoase, în special al influenței intercelulare. Descoperă procesul de adeziune moleculară, important pentru stabilirea formei oragnelor, precum și gena "neuradeziunii". Dezvăluie secretele structurii moleculei imunoglobulinei G. Se dedică filosofiei minții și elaborează (în patru volume) lucrarea privitoare la o teorie asupra conștiinței, la care colaborează cu Giulio
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
aceeași greutate, de 4 ori mai multă energie decât glicogenul. 2. au rol plastic formator, intrând în structura membranelor celulare și intracelulare sub forma unor lipide complexe. 3. unele lipide au roluri importante în procesele de comunicare/semnalizare și recunoaștere intercelulară. 4. sunt vitamine, hormoni, prostanoide. 5. sunt izolatori electrici (de unde bogăția lor în teaca de mielină și în toate membranele celulare ce delimitează spații cu potențial electric diferit)0, termici și mecanici. 6. unele structuri lipidice au rol în desfășurarea
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
care la adult sunt constituite în mod normal dintr-un singur strat de celule și sunt separate unele de altele prin spații sinusoide prin care sângele curge din spațiile porte înspre venulele hepatice terminale [12]. Canaliculul biliar este un spațiu intercelular cu un diametru de aproximativ 1 micron, format prin apoziția marginilor „hemicanalelor biliare”, care reprezintă porțiuni specializate ale membranelor celulare adiacente, asemănătoare unor șanțuri, situate pe suprafețele laterale a 2 sau 3 hepatocite învecinate. Canaliculele astfel constituite formează o rețea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
celule, care includ celulele endoteliale și celulele Kupffer și împreună constituie un sistem de apărare coordonat, nu sunt observabile în mod obișnuit pe probele de biopsie [1,2]. Între celulele endoteliale și hepatocite există spațiul Disse, o zonă de schimb intercelular rapid. Acesta conține plasmă, puțin țesut conjunctiv care constituie rețeaua structurală normală a ficatului, celule perisinusoidale cum ar fi lipocitele (celule Ito sau celule interstițiale ce depozitează grăsime) și limfocite granulare mari („pit cells”) care reprezintă de fapt celule de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
Deși, majoritatea moleculelor mi-ARN este localizată în celulă, un număr important de molecule mi-ARN sunt prezente în afara celulei și în diferite lichide biologice, având un rol important nu numai în reglarea genelor, dar și ca mediatori ai comunicării intercelulare [60, 61]. „Comunicarea dinamică” dintre celulele canceroase și cele normale din micromediul de dezvoltatare tumorală este realizată astfel un numai prin citokine, chemochine, factori de creștere și alte proteine, dar și prin moleculele de micro ARN [62]. În cancer, expresia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
102]. Expresia tisulară a MUC5AL se corelează cu mărimea tumorală, metastazare, invazie neurală și prognostic rezervat [93]. Molecula de adeziune intercelulară-1 (ICAM-1) Este o glicoproteină transmembranară, membru al superfamiliei de imunoglobuline, cunoscută și sub numele de CD54. Proteina modulează adeziunea intercelulară și între celule și matricea extracelulară. Forma solubilă a ICAM-1 este considerată ca o moleculă semnal, cu rol în creșterea tumorală, angiogeneză, invazie și metastazare [103]. Evidențierea unei corelații între nivelul seric al ICAM-1, fosfataza alcalină și ACE, indică un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
curbă de 0,630 [124]. Determinarea valorii serice a disintegrinei A și metaloproteinazei 12 (ADAM 12) poate diferenția carcinomul hepatocelular de CC. ADAM 12 face parte dintr-o familie numeroasă care cumulează funcțiile extracelulare ale metaloproteinazelor și capacitatea de semnalizare intercelulară. Membrii acestei clase (ADAM) intervin în proliferarea celulară, progresia tumorală, interacțiunea intercelulară, adeziunea [127]. Determinarea valorii serice a ADAM 12 evidențiază o bună valoare diagnostică printr-o arie de sub curbă la subiecții cu carcinom hepatocelular (CHC), față de cei de control
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
metaloproteinazei 12 (ADAM 12) poate diferenția carcinomul hepatocelular de CC. ADAM 12 face parte dintr-o familie numeroasă care cumulează funcțiile extracelulare ale metaloproteinazelor și capacitatea de semnalizare intercelulară. Membrii acestei clase (ADAM) intervin în proliferarea celulară, progresia tumorală, interacțiunea intercelulară, adeziunea [127]. Determinarea valorii serice a ADAM 12 evidențiază o bună valoare diagnostică printr-o arie de sub curbă la subiecții cu carcinom hepatocelular (CHC), față de cei de control de 0,827 și în CC față de subiecții de control de 0
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
la componenții țesutului conjunctiv fibrogen și fibronectină sunt probabil importante în virulenta acestui organism . Invazia țesutului gazdă. Bacteriile pot intra în țesuturile gazdă prin ulcerări în epiteliul sulcusului gingival sau al pungii gingivale, iar microorganismele au fost observate în spațiile intercelulare ale țesuturilor gingivale. Semnificația clinică a invaziei bacteriene nu este clară. Speciile bacteriene care au fost identificate că fiind capabile de invazie a țesutului sunt puternic asociate cu zonele bolnave, iar abilitatea de a invada a fost propusă că un
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
scurtîndu-le. In modul acesta se destramă structurile. In timpul coacerii fructelor în depozit protopectinele se transformă în pectine solubile, la unele specii înregistrîndu- se pierderi. Pectina este o polizaharidă de schelet, care se găsește în pereții celulelor și în straturile intercelulare ale tuturor plantelor, mai ales în fructe și în țesuturi tinere, dar și în lemn. Acid pectic ( acid poligalacturonic ) Substanțele pectice din fructe și vegetale apar sub formă de protopectină insolubilă. Pe măsura maturării celulelor și țesuturilor vegetale, protopectina se
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
este hidrolizat, doar hemicelulozele variază foarte puțin sub aspect cantitativ. Acizii organici sunt consumați în procesul respirator, mai ales la temperaturi scăzute. Fructele mari se păstrează mai greu și cu pierderi mai mari, avînd o structură mai afînată, cu spații intercelulare mari, celule mari și cu pereții subțiri, precum și un conținut mai mare în apă. La rîndul lor fructele mici, în momentul recoltării fiind insuficient maturate, au o durată de păstrare mai scurtă. Toate aceste transformări sunt condiționate și de alți
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
organisme etc, ca în cazul eucariotelor de la metazoare. Reiese că semnalizarea stă la baza creșterii diferențierii celulare în filo- și ontogeneză, a reparației moleculare a ADN-ului și a celei tisulare, a imunității și în final a realizării homeostaziei. Informarea intercelulară prin diferite semnale polipeptidice (care ne readuce în atenție și valabilitatea unor concepte din teoria umorală a cancerului) se produce nu numai între celulele aceluiași organism, ci și între elementele celulare aparținând unor organisme diferite. La multe mamifere, celulele timpurii
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
perfect echilibrate în nutrienți. În prezent, dacă privim fenomenul în lumina teoriei sistemelor (von Bertalanfy) și mai ales a integralității și universului informațional, realizăm că, prin tripsinizare, celulele eucariote sunt desfăcute una de cealaltă, astfel că sistemul de semnalizare complex, intercelular sau cu nivelele superioare de organizare, este abolit. Dispar, așadar, o mulțime de semnale și de sisteme de transmitere transmembranară (a se vedea mai departe). Cu alte cuvinte, este o adevărată calamitate pentru celula înalt integrată în cursul filo- și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
termenul de „creștere celulară“ este deseori utilizat incorect, cel mai adesea pentru a semnifica o creștere a numărului de celule. Ar fi mai corect ca augumentarea numerică să fie numită „proliferare celulară“. Pentru acest motiv, vom exemplifica conceptul de semnalizare intercelulară în cazul factorilor de creștere. 2.2.4. Factorii de creștere: de la simpla lor evidențiere la universul semnalizărilor inter- și intracelulare În 1986, premiul Nobel pentru fiziologie și medicină era acordat lui Stanley Cohen (n. 1922) de la Facultatea de Medicină
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în care respectivii receptori se află plasați în „geografia“ celulei vii. Se disting astfel a) receptorii intracelulari plasați în citoplasmă sau pe membrana nucleară și b) receptorii de suprafață, așezați pe fața externă a membranei celulare, în contact cu mediul intercelular, deci cu agoniștii (substanțe chimice, radiații, virusuri) care solicită celula. a) Semnalizarea indusă de factorii intracelulari. Aceasta are o importanță deosebită în ce privește cuplarea și transportul în intimitatea celulei a unor hormoni și medicamente. Un exemplu clasic în acest sens ni
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
-se de promotorul unor gene, induce expresia acestora care constă din dezvoltarea anumitor stadii embrionare, reglări ale unor activități metabolice la adult etc. Aprecierea, deși simplistă, are în ea mult adevăr. Al doilea orizont de înțelegere, superior celui de „clei intercelular“, s-a constituit ca o consecință a cercetărilor din deceniul ’80-’90 din secolul trecut. S-a putut demonstra atunci că toate aceste proteine tirozin kinazice citosolice (PTK) joacă un rol deosebit în numeroase procese legate nu numai de adeziunea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
realizând adeziunea cu celulele vecine, ori, în cazul nostru, cu CAM-ul exprimat de leucocitele migratoare). Grupul CAM, intens studiat după 1979 (R. Bracckenbury și colab., 1981) este format din câteva familii între care: NCAM (Neural Cells Adhesion Molecules), ICAM-1 (Intercelular Cell Adhesion Molecules), VCAM-1 (Vascular Cell Adhesion Molecules) ș.a. Un alt grup de molecule de adeziune poartă numele de Cadherine. Cea exprimată pe suprafața celulelor endoteliului venular este E-cadherina. Receptorii exprimați pe suprafața limfocitelor (Lymphocyte homing receptors) sunt, în afară de selectine
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
apoptotică. A B 7. Unele aspecte ale proceselor imunitare implicate în oncogeneza virală 7.5.3.1. Secreția de citokine imunosupresoare Citokinele sunt o clasă de proteine cu greutate moleculară mică, utilizate de organism ca factori de comunicare intra- și intercelulară (comunicări autocrine și paracrine). Aceste produse de secreție mediază și determină anumite acțiuni ale elementelor ce formează sistemul imunitar. După modul de acțiune asupra acestui sistem, au fost puse în evidență două mari grupe de leukine: unele care favorizează apărarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
1; suc intestinal 2. Absorbția la diferite nivele (litri/zi): duoden și jejun 4,0; ileon 3,5; colon 1,5. 8.5. Absorbția electroliților Când conținutul luminal este hipoton, apa cu electroliți și alte substanțe dizolvate pătrunde prin spațiile intercelulare; este vorba de fenomenul de atracție a solventului. Sodiul Zilnic pătrund în tractul gastro intestinal 25 35 g de Na+, din care 5 8 g de origine alimentară și restul din diverse secreții digestive; numai 0,5 % se pierde prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
apă) sau împreună cu glucoza sau aminoacizii (simport). Concentrația intracelulară scăzută a sodiului este permanent menținută prin pompa de Na+ (fig. 24). Potasiul Organismul preia zilnic din alimente ~4 g de potasiu. In intestinul subțire absorbția se face pasiv prin spațiile intercelulare. In colon, potasiul este absorbit sau eliminat în funcție de concentrația sa luminală; pierderi importante de potasiu se produc în diaree (risc major de aritmii cardiace). Clorul și Bicarbonatul Din 2-3 g clor prezent zilnic în tubul digestiv numai 0,1-0,2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
importante de potasiu se produc în diaree (risc major de aritmii cardiace). Clorul și Bicarbonatul Din 2-3 g clor prezent zilnic în tubul digestiv numai 0,1-0,2 g clor este eliminat. Clorul se absoarbe în jejun pasiv prin spațiile intercelulare, iar în ileon este preluat de enterocite la schimb cu bicarbonatul. Bicarbonatul este absorbit în jejun împreună cu sodiul; absorbția de HCO -3 antrenează absorbția de Na+ și apă. Bicarbonatul reacționează cu H+ (secretat luminal la schimb cu Na+) formând H
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions, nexus), ce permit trecerea de ioni și molecule mici de la o celulă la alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular, conectate electric la nivelul nodului atrio-ventricular. Cardiomiocitele au aspect striat (fig. 31), datorită organizării sarcomerice a miofibrilelor (~50 % din volumul celular). Comparativ cu fibrele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]