1,124 matches
-
lor pentru învățare? - ce informații din această lecție pot fi descoperite sau construite de elevi? - cum poate fi structurat conținutul noii lecții pentru a stimula o gamă largă de răspunsuri personale din partea elevilor? - cum poate fi examinată tema din perspectivă interdisciplinară? b) stabilirea obiectivelor lecției: - obiective de proces - se referă la formarea, dezvoltarea sau consolidarea unor deprinderi și capacități; - obiective de conținut - se referă la însușirea și cunoașterea conținutului noii lecții. c) condiții prealabile: - cunoștințe anterioare ale elevilor; - capacitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tot mai evidentă - începe dominația indicatorilor sociali. Se consolidează activitatea „United Nations Research Institute for Social Development” (UNRISD), care a adus o contribuție importantă în dezvoltarea indicatorilor sociali și a extins dezbaterea privind dezvoltarea socială, promovând o abordare holistă și interdisciplinară. Ideea indicatorilor sociali a fost preluată în sistemul public și politic, aceștia devenind măsuri instituționalizate pe probleme de interes general. Majoritatea organizațiilor internaționale sunt preocupate de dezvoltarea indicatorilor sociali și editează rapoarte pe această temă (ONU, BM, mai recent Comisia
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1983 în cadrul Conferinței Europene a Miniștrilor Responsabili de Planificare Regională), conform căreia p.t. oferă o dimensiune geografică politicilor economice, sociale, culturale și de mediu, fiind totodată și o „disciplină științifică, o tehnică administrativă și o politică bazată pe o abordare interdisciplinară și comprehensivă, direcționată către o dezvoltare regională echilibrată și către organizarea fizică a spațiului în baza unei strategii generale” (1983, p. 2). În funcție de obiectivele stabilite și nivelul spațial de referință, p.t. poate fi în strânsă legătură cu dezvoltarea socială, tratată
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care s-au specializat, să spunem, În studiul folclorului, care folosesc instrumentele specifice psihanalistului, psihologului, chiar psihiatrului, care au aprofundat fundamentele lingvisticii, s-au specializat În structuralism, În semiotică ș.a.m.d. Nu fac de altfel decât să descriu natura interdisciplinară, inerentă În cercetările calitative. Studiind un anumit fenomen avem nevoie de un anumit tip de specializare. Ideală este realizarea unei echipe ai cărei membri să știe să cerceteze fenomenele vieții sociale, respectiv ale imaginarului din mai multe puncte de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
textul, pentru că mi se pare că promovează niște instrumente de lucru care mă interesează și pe mine; ca și Ruxandra, am convingerea că le pot prelua. Apoi, e tonic gândul că În momentul de față chiar putem face o cercetare interdisciplinară În sensul real al termenului. Pe mine mă preocupă problema memoriei - bine, de pe versantul meu, memoria ca temă comunitară, așa cum apare În scrierile memorialisticii, fie ea memorialistica literaților, fie memorialistică din câmpul acesta mai larg deschis după 1989. Cred că
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În domeniul propriei specialități"; - "activitatea vizând dezvoltarea gândirii elevilor precum și a deprinderilor de muncă școlară"; - " priceperea de a asigura abordarea individualizată a elevilor În cadrul instruirii și educației". Una dintre cele mai importante sarcini ce rezultă din cercetarea creativității este educația interdisciplinară. Sarcina Învățătorului este aceea de a corela astfel diferitele discipline, Încât să asigure dezvoltarea personalității creative a elevilor. Aceștia trebuie să-și Însușească o atitudine receptivă și fără prejudecăți În Întâmpinarea lumii inconjurătoare și, apelând la diferite domenii ale experienței
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
dezvoltarea edemului pulmonar [Crosbie et al., 1972]. Tratamentul optim al insuficienței cardiace la pacientul renal Scopurile terapiei insuficienței cardiace la pacientul renal se adresează ameliorării simptomelor, a calității vieții și, cel mai important, asigurării supraviețuirii pacienților. Aceasta presupune o conlucrare interdisciplinară, implicând medicul nefrolog, cardiologul, asistentele de dializă și psihologul. Terapia pacientului renal cu ICC nu este încă bine definită, însă luând în considerare mecanismele patogenice care stau la baza disfuncției cardiace la această categorie de pacienți, se poate sintetiza un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
2012, un grup de zece elevi de la Liceul Teoretic „Miron Costin" Pașcani, îndrumați de profesori de specialitățile fizică, chimie, matematică și informatică, a participat în cadrul proiectului „MaST Networking, calitate în dezvoltarea competențelor cheie de matematică, științe și tehnologii" cu tema interdisciplinară "Sursă neconvențională de energie - Pilă electrică". Lucrarea „Sursă neconvențională de energie - Pilă electrică" își propune construcția unei surse de energie pe principiul pilei electrice. În acest scop, după documentarea prealabilă asupra diferitelor tipuri constructive și funcționale, se va alege în urma
Sfera by Brudariu Brânduşa () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93573]
-
la Blecher, în sensul în care îl definește Trost, este diferit de accepțiunea pe care o dădea termenului Roger Caillois, "o întrerupere a ordinii recunoscute, o năvală a inadmisibilului în sânul inalterabilei legalități cotidiene"60. Caillois abordează fantasticul din perspectivă interdisciplinară, relaționând literatura cu artele plastice, vorbind nu de formele foarte stridente, ci de cele discrete ale fantasticului. Prin aceste forme discrete, ordinea recunoscută este bulversată, ,,inadmisibilul năvălește în cotidian". Fantasticul desemnează, astfel, un element involuntar. Ca și Caillois, Louis Vax
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lui Blecher, de a observa modul în care în opera lui se întrepătrund cel puțin trei tipuri de limbaj/ discurs: literar, filosofic și grafic/ pictural, fiecare dintre aceste discursuri reiterând ,,metaforele obsedante" care formează ,,mitul personal" al scriitorului. Orice abordare interdisciplinară presupune o abordare integrată. În acest sens, relaționez textele lui Blecher cu cele ale Hortensiei Papadat-Bengescu (mai ales în tratatarea temei erosului și a bolii, cu specificarea faptului că orgoliul personajului lui Blecher este suprimat, boala nu este o stare
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Interpretarea acestor ,,metafore" sau structuri, mai întâi integrat (integrarea unor discursuri literare care fie prin viziune, teme și motive sunt sinonime cu cele ale lui Max Blecher Hortensia Papadat-Bengescu, George Bacovia, Thomas Mann, Franz Kafka), apoi trecerea la o abordare interdisciplinară, prin compararea limbajului literar al lui Max Blecher cu cel al filosofilor și pictorilor expresioniști și suprarealiști care l-au influențat. Punctul final al cercetării l-ar constitui transgresarea limitei disciplinei prin reliefarea ,,nivelurilor de realitate" pe care le propune
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
pe care îl va experimenta în mod autentic. Fără să numească propriu-zis acest lucru, prin observația că ,,oglinzile și anti-oglinzile" apelează și la alte conținuturi decât cele din domeniul literaturii, Maingueneau constata, de fapt, necesitatea interpretării textului literar din perspectivă interdisciplinară. Tablourile lui Edvard Munch și Salvador Dali, și nu numai, devin ,,oglinzi de legitimare" a textului blecherian. Nu în ultimul rând, o analiză completă a textului literar trebuie să aibă în vedere ,,nivelurile ficționale"174 ale textului sau ceea ce teoria
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
productivă bazată pe tehnica modernă. 4. Studiază particularitățile vieții și activității copilului cu handicap de auz În familie, În mediul social și evidențiază importanța factorilor sociali și educativ În formarea personalității lui, cât mai deplin posibil. Surdopsihopedagogia este o știință interdisciplinară deoarece În activitatea de recuperare biologică și socială a copilului deficient de auz utilizează date și rezultate ale cercetării din domeniul pedagogiei, psihologiei, psiholingvisticii, medicinei, fiziologiei, acusticii, electronicii, etc. Surdopsihopedagogia are ca părți componente surdopedagogia, cu ramurile sale (istoria surdopedagogiei
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
promovarea muncii în echipă și a „climatului de consens”; accentuarea preocupării privind comunicarea organizațională și motivarea personalului; transformarea M.R.U. într-o funcție strategică și integratoare; accentuarea dezvoltării organizaționale ca strategie de creștere a eficienței activității organizației; tratarea sistemică și interdisciplinară a problematicii resurselor umane; schimbarea concepției privind „costurile personalului” în una privind „investiția de personal făcută pentru dezvoltarea ulterioară a organizației”; perfecționarea gamei instrumentelor folosite, apariția unor forme de evaluare socială - indicatori sociali, bilanțul social, auditul social. O altă prezentare
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
EUROPEAN 2009 Mamei mele, Elena, cu infinită gratitudine Cuprins Prefață. Discursul polemic arghezian (Ion Dur) / 9 1. Preliminarii / 15 2. Polemica și discursul polemic / 21 2.1. De la etimologie la accepțiunea literară modernă / 21 2.2. Discursul polemic o perspectivă interdisciplinară / 24 2.3. Polemica subiect de meditație și obiect de studiu / 30 2.4. Pamfletul și polemica: forma proximă și diferența specifică / 31 2.5. Când devine discursul polemic un discurs literar? / 36 2.6. Structura discursului polemic / 41 2
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
plăcere nedisimulată, printr-o lectură preponderent temperamentală. Dispoziția fecundă a spiritului este evidentă, iar rezultatul acestei dezinvolturi este un discurs îndrăgostit care, din când în când, lasă locul unui exercițiu de admirație. Situându-și raționamentele într-o răscruce cu vizibilitate interdisciplinară (printr-un loc comun al filosofiei, retoricii și literaturii), Minodora Sălcudean refuză redundanța, inflația lingvistică, focalizează judecata pe sensuri cu adevărat esențiale, desprinde concluzii relativ greu de clintit, atinge de multe ori, apăsând pe nuanțe, liziera unor admirabile formulări, chiar dacă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
îndeosebi, la aspectele strict legate de dubla identitate a literarității textului: estetică și stilistică, eludând cu obstinație abordarea unui segment important al prozei publicistice non-ficționale. Tocmai de aceea, prin sondarea dimensiunii polemice, ne-am propus, din start, o lărgire semnificativă, interdisciplinară a orizontului de interpretare fie prin reconsiderarea unor articole pe care critica pre-textualistă nu le-ar fi admis în câmpul literarității (datorită unor convenții riguros-limitative), fie prin punerea în relație a textului cu diferitele contexte (precum cel biografic, istoric sau
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
poate fi la fel de politică precum un postulat explicit. Textul nu prinde sens decât în contiguitatea indefinită a altor discursuri"3. Pentru că orientări moderne precum poetica sau semiotica narativă au ignorat studiul așa-numitei "literaturi de idei", Angenot propune o pespectivă interdisciplinară de abordare, avertizând, din start, că "nu reduce discursul literar la ficțiune, la expresivitatea limbajului, la ambiguitățile și la seducția pe care subversiunea textuală o exercită asupra teoreticienilor"4. Asimilându-le însă, le integrează unei metodologii de ansamblu pe care
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
tribună (într-un cuvânt, retorica diacronică, sub multiplele ei forme de manifestare), pe de o parte, și presa, pe de altă parte, au conturat ferm, în timp, o accepțiune modernă care, astăzi, conferă polemicii un statut privilegiat dintr-o perspectivă interdisciplinară, dacă ne gândim doar la filosofia limbajului, la semiotică, la teoria discursului social sau la pragmatică. Cercetări ample 12 au relevat distincția dintre semnificația substantivului "polemică" și a adjectivului "polemic(ă)". Prima variantă presupune, într-un sens restrâns, o situație
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
orice gen imaginabil"15. Această accepțiune a polemicii sugerează funcția sa de motor în dinamica evoluției culturale, în care o ordine, o ierarhie valorică, un curent etc. se substituie sau se impune altuia în urma confruntării. 2. Discursul polemic o perspectivă interdisciplinară. Cercetările teoretice relevă caracterul generic și complex al polemicii care, în varianta sa orală sau scrisă, implicită sau explicită, având un obiect general sau particular, este identificabilă pe toate palierele existenței: în practica relațiilor socio-umane, pe palierul politic, științific, religios
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
însă un ochi analist pătrunzător și predilecția pentru taxinomii pertinente, de care nici un cercetător al publicisticii argheziene n-ar trebui să facă abstracție. Cu o altă energie hermeneutică, abordarea Ruxandrei Cesereanu, focalizată pe imaginarul violenței argheziene, oferă o perspectivă inedită, interdisciplinară prin care discursul pamfletar devine obiect fundamental în studiul mentalului colectiv al românilor. În ceea ce-l privește pe Arghezi, sunt luate în calcul doar textele de o violența crudă, necenzurată a limbajului, texte care servesc autoarei în exercițiul reconturării identității
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
reunește pe toți este familia privită din diferite unghiuri, cel al istoriei mentalităților și al reprezentărilor, cel al antropologiei istorice sau cel al sociologiei. Cartea de față propune o incursiune în universul familiei românești, o analiză ce are la bază interdisciplina ritatea și surse inedite. Valahia și secolul al XVIII-lea reprezintă domeniile, cel geografic și cel cronologic, ale acestei analize. De ce aceste decupaje? Ele au o explicație comună: bogăția documenta ră oferită de sursa principală, este vorba de condicile ecleziastice
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îmi spune mai mult ca ale lor Guri veștejite" Jean Cocteau În mod tradițional, estetica și tehnica se opun, divorț întemeietor căruia Kant i-a dat scrisorile de noblețe. Pentru a reuni materialul și spiritualul imaginii, e nevoie de o interdisciplină: mediologia. Înlăturând obstacolul umanismului, care nu admite că și subiectul este prelungirea obiectelor sale, nu numai invers, ea ne permite o perspectivă coerentă asupra variabilelor eficacității iconice. Provocarea mediologică Amestecăm excesiv genurile, locurile și epocile. Eram în teologie, iată-ne
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
dintre "căsuțele" universitare legate de lumea imaginii: filozofie, istorie, critică, psihologie, sociologie, semiologie. Apropiată de fiecare dintre acestea, ea nu aparține niciuneia și ia câte ceva din fiecare. Tehnică politică mistică: am numit "mediologie" detectarea legăturilor. Dincolo de mecanismele privirii, o asemenea interdisciplină va putea aborda în sfârșit tehnologiile sacrului (înlăturând din acest din urmă termen, repetăm, orice conotație supranaturală sau confesională). Căci sentimentul sacrului nu scapă neatins de evoluția tehnicilor. Chiar dacă expresia sună urechilor noastre astupate de un dualism bimilenar cam ca
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lucrării de față este că, deși teoria sociologică reprezintă un domeniu de cunoaștere independent, ea poate integra unele metode, tehnici și concepte specifice demersurilor cunoașterii științifice sui generis. Aceasta nu înseamnă altceva decât că această încercare sociologică va fi uneori interdisciplinară, în măsura în care unele elemente metodologice, conceptuale sau teoretice din alte domenii ale cunoașterii științifice pot constitui un sprijin pentru înțelegerea mediului social în care ne plasăm în contemporaneitate. Spre exemplu, deși în teoria sociologică nu sunt uzitate ca atare paradigmele aristoteliană
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]