28,169 matches
-
fript o dată, mă feresc de mode și suflu și în iaurt. Și totuși, chiar și acum, rămîn sensibil la ce se întîmplă, în special în Franța, unde un grup de gînditori ceva mai tineri decît mine mi se pare extrem de interesant. Ca și mine, ei s-au opus iraționalismului la modă în anii 1970 și au revenit la gîndirea rațională, clară și argumentată, fără însă să fie partizanii metodelor formale. Mă refer la Jacques Bouveresse, Antoine Compagnon, Vincent Descombes, Luc Ferry
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
o formă a răutății și invidiei. Dar nu mă pot împiedica să observ că fără bîrfă am ști prea puțin despre oamenii cu care avem de a face și că dacă din bîrfă eliminăm răutatea, un element adevărat și adesea interesant tot rămîne. Ați spus un lucru extraordinar: există o "bîrfă", din păcate tot mai rară, admirativă, o bîrfă fără răutate, cu efect pozitiv și îmi amintesc de un număr al Dilemei dedicat acestei teme. Ne neliniștește, spuneați, comparația cu ceilalți
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
nu poate fi încă "prins" în multe, foarte multe locuri, nu doar îndepărtate, dar chiar din Capitală), vom putea să observăm un început de relansare a culturii pe micul ecran. Partea proastă este că aceste emisiuni, adesea bine concepute, dinamice, interesante, continuă a fi, nu blocate, dar îngreunate de o mentalitate greșită. Întîi și întîi, ele sînt deobicei programate la ore tîrzii din noapte. România literară a publicat în anii trecuți un editorial al directorului ei care se intitula Cultura de la
Culturale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14662_a_15987]
-
tranziții". Ideea responsabilului de număr care semnează R.C. (cin' să fie? cin' să fie?) este de a sărbători aniversarea solicitînd cititorilor revistei un răspuns la întrebarea: "Vă mai place ceva pe lumea asta?" Textele sînt epatante. Cititorii scriu uneori mai interesant decît scriitorii. La mulți ani! l VATRA (nr.7) se ocupă de site-urile (cerem scuze dlui Pruteanu) românești (cîteva mii, dintre care 350 culturale) și de tipurile lor, cu accent, firește, pe literatura electronică. Observația de la care pleacă revista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
făcut înconjurul presei de marți, care e hotărît lucru, ziua neagră a lui Șerban Mihăilescu, a aparținut citatului secretar de stat al guvernului: "Dacă dl Păvălache voia să facă treaba asta, putea să ne spună, ne despărțeam prieteni" Ar fi interesant cum își imaginează Mihăilescu o convorbire pe această temă cu fostul său consilier personal. l Descoperim și două interpretări convergente, una în ZIUA, semnată de Adrian Pătrușcă, iar cealaltă de Tia Șerbănescu în breful din CURENTUL. Pătrușcă scrie: Tot mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
totodată, nici trăsăturile în dispută ale personalității acestuia. Stilul biografului este de altfel foarte accesibil, iar episoadele acestei existențe deosebit de incitante și de controversate curg liber și fără efort, într-o bună relație cu evidenta documentare de fundal. Este foarte interesant și util, pe de altă parte, să obții un punct de vedere arhimedic în ceea ce-l privește pe Jung, dat fiind că orice biografie succede inevitabil propriilor memorii (îngrijite, ce-i drept, destul de "creativ" de către Aniela Jaffé). Or, Jung precizase
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
dorit să scriu un roman sau mai multe. Dar romanul real al vieții mele a împiedicat acest lucru." Este ceea ce se putea bănui încă de la primul volum al avatarurilor lui Dinu Rogojeanu. Cartea de față este, într-adevăr, un compromis - interesant, de altfel - între proiectul unui roman și ideea "vieții ca roman". C. D. Zeletin s-a remarcat de-a lungul vremii prin traduceri din limbile italiană și franceză (este primul traducător în românește al Poeziilor lui Michelangelo și al ediției
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
de purism, naționalism, populism și a produs deja destule parodii - mai ales în stil arhaizant; a constituit de fapt un test pentru interesele și sensibilitățile lingvistice ale vorbitorilor - cultivați, nespecialiști - care au emis în presa din zilele trecute destule opinii interesante și inteligente. De fapt, majoritatea discuțiilor actuale au în vedere ceea ce textul nu spune explicit, dar pare să implice; ceea ce îi și dă ocazie autorului său să se declare rău înțeles. Ceea ce textul chiar spune mi se pare însă mai
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
și-a lansat propria colecție de literatură română contemporană, cu titlul, venit prin filiera Mihăieș, de Fiction Ltd. (și o altă colecție, cea dedicată memorialisticii autohtone, își trage numele - Ego-grafii - de la același Mircea Mihăieș). Primele trei apariții au o caracteristică interesantă: neintenționat probabil, au toate ca autori teoreticieni ai scrisului - Mihai Zamfir (Fetița), Alexandru George (Oameni și umbre, glasuri, tăceri), Mircea Nedelciu (unicul dintre ei scriitor prin excelență), Adriana Babeți și Mircea Mihăieș (Femeia în roșu). Nume la fel de grele se pare
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
zisului corp. Numai că " Funcționalitatea tăieturii e diferită (...) la un măcelar și la un bun autopsier. Într-un fel tai cînd vrei să cunoști adevărul, și altfel cînd trebuie să le dai oamenilor de mîncare." (p. 199), spune Tit Liviu (interesantă aplicație a numelui istoricului latin), specialistul în medicină legală al celor trei autori, cel care, spre bunul uz al criticilor, explică inclusiv diferențele între tipuri și tradiții diferite de autopsie. Iar critic vorbind, unul din modurile clasice de autopsiere literară
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
a nu o deteriora, dar concomitent pentru a investiga în profunzime locurile, doriți să faceți o a doua călătorie într-acolo... nu ca invitată a unui colocviu, ci pur și simplu, particular... F.T.: Colocviul a fost un eveniment singular, extrem de interesant pentru mine, de frumos. Cred însă că i-am rămas datoare lui Cioran să călătoresc singură, spre satul lui natal... Pur și simplu pentru a mă reculege, pentru a privi totul din nou dar în liniște... Tocmai pentru că prima oară
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
natale ale lui Cioran dar și cu germanii, atîția cît au mai rămas. A fost nevoie de o punte de legătură între acești doi poli ai călătoriei? F.T.: Nu e nevoie de nici o punte. Mulțumită lui Cioran am cunoscut oameni interesanți, am cunoscut cultura română și transilvană, am cunoscut orașe și localități... Dar trebuie să afirm cu mîna pe inimă, că-i sunt recunoscătoare lui Cioran, pentru că prin el am cunoscut ceva nou care nu are prea multe în comun și
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
cartea se întemeiază pe o întîlnire foarte "omenească", foarte intensă în plan emoțional, îndeosebi pentru Cioran dar poate și pentru dumneavoastră... deși preponderent din perspectivă intelectuală, fapt ce se poate deduce din lectura schimbului epistolar. Aș remarca încă un element interesant: ați publicat scrisorile abia după ce Simone Boue nu s-a mai aflat printre cei vii. Or, acesta poate fi și indiciul unei anumite onestități, al unei atitudini demne. Dar revenind la receptarea cărții - aș face o observație riscantă și empirică
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
pledoariei înfloritoare, cu multe daruri hrănitoare de la Dumnezeu, și buni psihologi pe deasupra, se supără enorm și, din păcate, intuil, că nu reușesc să fie recunoscuți decât ca veleitari în ale poeziei. Oricât de teribili v-ar fi fost termenii pledoariei, interesante pentru mine rămân motivele clocotitoare, profunde, care v-au scos în arenă, cu vehemența enormă a rănitului, undeva, cândva în trecut. Vă mărturisesc că, poate fără s-o doriți, mi-ați făcut un bine, pentru care vă mulțumesc. ( E. Ștefan
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14050_a_15375]
-
pe toată lumea, precum și imposibilitatea spiritului critic de a alege un singur mesaj artistic. În rest, totul este foarte amestecat, ca și anul teatral, ca și vremurile, ca și sentimentele, ca și părerile, ca și întîlnirile, ca și absențele. Un moment interesant și emoționant a fost creat de prezența și de discursul doamnei Marie-France Ionesco, invitată să decerneze unul din premiile criticii, și anume acela oferit regizorului Victor Ioan Frunză și scenografei Adriana Grand pentru realizarea montării de la Theatrum Mundi cu Regele
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
acea vreme nonficțiunea, reportajul fierbinte de pe stradă își apropria uneltele literaturii. Schimbarea literaturii venea ca un epifenomen al schimbării lumii. ( Citiți-l și pe Robert Kaplan, jurnalistul de bon ton care ne-a studiat țara și a scris câteva cărți interesante despre intriganta zonă balcanică și cea a Orientului Mijlociu.) La fel ca în new jouralism, Merrill pare a fi convins de posibilitățile nelimitate ale reportajului în redarea unor experiențe decisive. Așa s-ar explica și lipsa de construcție elaborată a
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
Marina Constantinescu Acum vreo lună, am plecat curioasă spre Brașov, spre teatrul de acolo, pe care îl cunosc bine, părîndu-mi-se interesantă oferta. Două spectacole, totalmente diferite, unul de cameră, celălalt, un music-hall, două modalități variate de a revedea trupa, angrenată în marea ei majoritate în aceaste proiecte: Domnișoara Iulia și comedia muzicală Music hall-ul național. Din ultimele montări, cred că mi-
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
pregătire specială pentru genul acesta. Rezultatele sînt de notat pentru cîțiva, puțini, din această întîmplare teatrală, la granița dintre spectacolul de revistă și ceea ce prețios am numi un music-hall. Am apreciat aparițiile lui Dan Cogălniceanu poate unul dintre cei mai interesanți actori ai trupei în acest moment ale Iuliei Popescu, un fel de nostimă Betty Boop, dar și contribuțiile Vioricăi Geantă Chelbea sau ale lui Dan Săndulescu. În jurul lor se coagulează și cele mai reușite momente. Chiar dacă nivelul spectacolului nu este
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
pe lista succeselor de librărie: pe Leon de Winter, pe Veronique Olmi, o autoare de mare succes în Franța, care s-a întîlnit cu publicul la Institutul francez. Roger Willemsen, moderatorul TV și autor de cărți ( ultima fiind o foarte interesantă călătorie prin Germania profundă) a prezentat gala din incinta Filarmonicii cologneze. Textele lui Gabriel García Márquez au prins glas în lectura actorului Mario Adorf. Totuși imperativele și grijile prezentului și-au lăsat amprenta și asupra show-urilor literare sporindu-le
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
dă la un mare rău și peire și primejdie"), devalorizarea monedei în timp de război ("S-au văzut însă pâste puțin după ce s-au râdicat războiul că și moneda s-au micșorat cu multă pagubă a opștii"). În plus, e interesantă utilizarea termenului europei ("Mehmed al cincilea, precum îi zic europeii"; "obicinuescu europeii să arate la aceste o semplicita și la oamenii acei ce-i văd întâiu" etc.). Forma cuvîntului îl indică drept italienism (din europeo); contextele de folosire indică o
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
a dat mai mulți căpitani de armatori, adică un fel de șefi, dintre care cel puțin trei - doi frați în veacul al optsprezecelea și unul în veacul al șaptesprezecelea - sunt cântați în foarte frumoase cântece populare și aromânești și grecești. - Interesant! - Mai mult, un turcolog al nostru (care a murit acum zece ani) - Nicoară Beldiceanu - a descoperit în primele recensăminte financiare ale turcilor, doi ani după luarea Constantinopolelui, în târgul Cărpiniș (cântat în cântecele bătrânești ale lui Nicolo Giuvara - cel din
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
puțin prin mamă, ceea ce conta foarte mult; puteai de fapt să iei și numele prin mamă. Printre marile familii găsești unele - ca Brâncovenii și Floreștii - trecute și de cinci ori prin descendență feminină în decursul a 600 de ani. - Foarte interesant. - Aceste nume dăinuiau aproximativ o sută de ani ca mari familii, după aceea dispărând din circulație, fie nemaiavând mari boierii, fie stingându-se din punct de vedere biologic. Un alt lucru care n-a fost observat este acela că în
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
franțuzească putea să aibă influență asupra presei, asupra negociatorilor francezi, cum s-a și întâmplat. În orice caz, când au venit marile dictaturi de dreapta în Italia, în Germania, i-au "fugărit" pe masoni. - În memoriile dumneavoastră faceți o apreciere interesantă și anume aceea că, după război, n-ar fi vorba de o trădare a Occidentului față de noi și nici de o înțelegere prealabilă la Yalta, deoarece nu s-a găsit nici un document doveditor. - Asta este părerea mea; atâta vreme cât nu se
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
vizând modelul chinezesc al imaginii. Volumul de față este deschis însă de un studiu critic al lui Andrei Cornea despre tradiția interpretării Pentateuhului, urmat fiind de cercetările Mădălinei Vârtejanu asupra modelelor de tranziție politică din vechiul Israel. Mai remarcăm și interesanta contribuție a lui Ennio Sanzi despre soteriologia cultelor orientale ale celui de-al doilea elenism, precum și pe cea a lui Șerban Toader (anunțat ca o introducere la o viitoare carte) despre cultura vizuală în China și în comunitățile chinezești din
Eveniment la unISOn by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14080_a_15405]
-
și mai stiu eu ce... Eram o carte ambulantă, vorbitoare, un compendium enciclopedic care se tot umfla, ca o tumoră malignă." Tocmai pentru că sunt atâtea de spus, personajul Henry Miller ezită. Nu găsește cuvântul potrivit, nu găsește subiectul cel mai interesant, când, de fapt, cuvântul potrivit este verbul cu care își farmecă insoliții prieteni, iar subiectul cel mai interesant e el însuși, o operă necenzurată, neterminată, în derivă. De la jumătatea anilor '30 încoace, adică de la prima apariție a romanului Tropic of
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]