1,200 matches
-
posibilității de a crea un spațiu închis care apără de exterior, de a avea un al-său-propriu, un cămin, de a se pune la adăpost de elementele exterioare, de frig, de ploaie, de arșița soarelui. Lumea omului e lumea limbajului, a interiorității, iar această interioritate nu e fond (temei), ci suprafață” (p. 46). Prin urmare, ceea ce îi e propriu omului este faptul de a fi în permanență confruntat cu o limită care departajează ceea ce îi aparține de ceea ce nu îi aparține. De
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
crea un spațiu închis care apără de exterior, de a avea un al-său-propriu, un cămin, de a se pune la adăpost de elementele exterioare, de frig, de ploaie, de arșița soarelui. Lumea omului e lumea limbajului, a interiorității, iar această interioritate nu e fond (temei), ci suprafață” (p. 46). Prin urmare, ceea ce îi e propriu omului este faptul de a fi în permanență confruntat cu o limită care departajează ceea ce îi aparține de ceea ce nu îi aparține. De modul în care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Ideile nu sunt altceva decât raporturile prime, raporturile originare dintre nedeterminare și unitate” (p. 112). Matematicile sunt, pentru filosoful grec, deopotrivă intermediarul dintre „lumea sensibilă” și cea „inteligibilă” și domeniul de aplicație al sufletului. Sufletul ca atare, întrucât ține de interioritate, nu ne este direct accesibil, ci devine vizibil în felul în care, aidoma matematicianului, măsurăm, determinăm și relaționăm lumea exterioară. Însă, dacă pe tărâmul matematicilor lucrurile sunt relativ clare, problemele apar - așa cum a observat Aristotel - când e vorba de raportarea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Adevăr și minciună; conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie „Adevărul vă va face liberi.” („Biblia”) Doar „adevărul” ne eliberează de prejudecăți și ne ajută să ne configurăm un sens al dezvoltării sufletești, Înțeles ca o dorință de obținere a unei interiorități tot mai spiritualizate: „Omul s-a ridicat pe două picioare, devenind o ființă verticală, În momentul cînd a născocit mitul cerului. CÎnd acest mit va fi uitat, omul va cădea iarăși În patru labe” (Lucian Blaga). * „Nu am aflat adevărul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care nu pot fi comunicate pe Înțelesul tuturor (cum sunt, de exemplu, cele despre moarte, neant, dialectică sau eshatologie). Răspunsul filosofului dezavuează, evident, claritatea (sau subtilitatea), câștigată În mod comod, În raport cu niște lucruri facile Înțelegerii și elogiază În schimb acea interioritate psihică dispusă să realizeze travaliul Înțelegerii profunde a marilor probleme ale existenței: „Prefer de o mie de ori avântul unui spirit barbar, exploziv și debordant, decât distincțiile complet irelevante ale spiritelor subtile, iubitoare de diferențieri În lumină, deoarece nu pot
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în reflecția moral-filosofică, M. este un bun difuzor, un excelent tălmaci, raportor, comentator, raisonneur și rezonator. Un reporter nu numai al peisajului fizic sau social și istoric din ținuturile îndepărtate străbătute cu diferite prilejuri, ci și un „reporter” al propriei interiorități, ca și al peisajului teoriilor și doctrinelor științifice sau religioase etc. Contribuția lui ca publicist, prin volumele de convorbiri, reportaje și însemnări de călătorie, rămâne notabilă, cu observația că, la fel ca și în poezie, textele din anii ’50-’60
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
de verosimil în ficțiune, între polul social și cel psihologic, ca și mecanismul grație căruia forul narat se mișcă între un Olimp transcendent - în modelul de roman numit doric: Mara, Baltagul, Rusoaica, Enigma Otiliei, Scrinul negru sau Moromeții - și profunzimile interiorității - modelul ionic: romanele ciclului Hallipa, Adela, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Ioana, Jocurile Daniei, Maitreyi, Vestibul. În schimb, în volumul consacrat corinticului criticul debarcă pe tăcute unghiul inițial de vedere (cel naratologic). Încearcă, ce este drept, să
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
trimit la elementele primordiale (aer, apă, foc, pământ), asociate fie elanului generat de iubire, fie disoluției pe care aceasta o provoacă. Apare astfel oscilația între lumină și întuneric, care duce la involuția și la stingerea sentimentului. Privirea, ca oglindă a interiorității, devine aproape un laitmotiv, ilustrând gama largă a sentimentului, de la suferință la plenitudine și din nou la pustietate. La pierderea iubirii, durerea este resimțită fizic, iar singura alinare rămâne protecția dragostei materne: „Mamă, sub pleoapa primordială a pântecului/ ascunde-mă
INDRIES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287549_a_288878]
-
în registrul comic, în vreme ce schematismul le pândește pe cele cu accent melodramatic, unde sare în ochi înrâurirea ideologiei poporaniste. Însă cu nuvela Domnul de la Murano („Adevărul literar și artistic”, 1926), I. găsește formula, reflexiv-melancolică, în care își poate investi o interioritate frământată de incertitudini. Camil Petrescu, în „Cetatea literară”, îl remarcă numaidecât. Vor urma alte câteva scrieri, incluse în volumul Domnul de la Murano (1928), ce prilejuiește numai comentarii favorabile. Cu o turnură confesivă, nuvelele lui I., unde tristețea e destrămată când
IONESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287586_a_288915]
-
carte de eseuri, meditații și confesiuni, ale căror premise provin din experiența autoarei. În esență, aici intră, ca într-un mozaic, evadări din banalitatea realului, cu incursiuni onirice și viziuni intens cromatice, alternând cu observații asupra condiției umane și a interiorității, asupra relației dintre om și divinitate. Interesant este elogiul lecturii. Poeziile din cartea Umărul de argint (2002), semnată cu pseudonimul Vicenția Vara, închid în ele trăirile unui suflet încercat de vămile existenței, rostite cu discreție, fără patetism edulcorat, în versuri
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
dimpotrivă, la atrocitățile comise în numele umanității. Alteori, având punctul de pornire în întâmplări reale, prozatoarea declanșează brusc un „dispozitiv” ce permite intrarea într-un spațiu fantastic, nesupus legilor lumii exterioare (Trenul de Arad, Oglinda). Totuși fantasticul ca peregrinare în propria interioritate e cel ce dă profunzime acestor pagini. Chiar și atunci când tema părea amenințată de datare (bisericile dărâmate în deceniul ’80), narațiunea e salvată printr-o imprevizibilă (și deloc facilă) soluție: apariția unui individ în pieptul căruia nu bate o inimă
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
care nu trebuie trăită traumatic: trebuie să ne Împăcăm cu această lume fără Dumnezeu, În care nu mai putem fi decât ființe scindate, dar trebuie să ne gospodărim această scindare. Aș spune că e o schimbare de atitudine față de propria interioritate, fragmentaritate, sursă de suferință pentru modernist, administrată pragmatic de postmodernistul care caută soluții pentru propriile fracturi. Oricum, ideea era că, poate, ar trebui mai multă atenție la distincția aceasta, pentru a vedea momentul În care apare subiectul multiplu. Eu cred
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
blocturn... Pe urmă imagoterapeutul Îți cere: „Du-te În subterana casei!” - și tu Începi să explorezi ce Îți imaginezi că se află În afundurile casei. În final, după un Întreg periplu, imagoterapeutul te previne: „Această casă e corelativul obiectiv al interiorității tale”. Astfel de corelative obiective duc mai departe fantasma - deci nu o explică, ci Încearcă să o elaboreze până la capătul ei. Cu o asemenea metodă mă gândeam că s-ar putea, dar nu știu Încă cum, să se lucreze În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Într-un prim moment, și-apoi, tot independent de emisiuni, poate nu independent de ceea ce se Întâmpla În stradă, dar independent de aceste emisiuni televizate, ajungeau la explorarea ascetică de sine? Întrebarea mea mai generală ar fi: pentru ceea ce Înseamnă interioritatea noastră, În dimensiunea ei intelectuală, afectivă, existențială, putem, avem dreptul să demonizăm televiziunea? Sigur că, Într-o situație utopică, frumos ar fi ca tinerii care se adună la o emisiune televizată să discute - vei zice că sunt rea și chiar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Jucan: Mi se pare un exemplu care validează perfect formula mea, considerarea scriitorului ca o formă de actor elitist, poate chiar de religie, care Înlocuiește politicul. Deci literatura l-a salvat pe intelectual. Sanda Cordoș: Te Înșeli - literatura a salvat interioritatea, m-a salvat ca om. Eu În ’89 aveam 23 de ani și nu aveam deloc o identitate de scriitor, dar dacă aveam o interioritate, În care Își aveau loc alte valori decât cele pe care politicul Încerca să mi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
politicul. Deci literatura l-a salvat pe intelectual. Sanda Cordoș: Te Înșeli - literatura a salvat interioritatea, m-a salvat ca om. Eu În ’89 aveam 23 de ani și nu aveam deloc o identitate de scriitor, dar dacă aveam o interioritate, În care Își aveau loc alte valori decât cele pe care politicul Încerca să mi le inoculeze ca să facă din mine un om nou (și a Încercat pe nenumărate căi), lucrul acesta s-a datorat În primul rând literaturii, deși
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Îl consider extrem de interesant din acest punct de vedere, Încearcă o reevaluare a ideii de cultură românească și de model cultural românesc prin prisma politicului, În primul rând. Sintagma conștiință a crizei e poate ușor demodată. Conștiința trimite la subiect, interioritate, structură, morală, arată un model tare. Aici apare un aspect al crizei, În reprezentarea unui asemenea model, care nu mai poate fi Închegat cu certitudinea unei apartenențe identitare. În același timp, nu poți trăi fără o anumită modelare ori fără
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și tinerii de azi o dovedesc - Într-o inerție comodă și resemnată. Doar o violență istorică i-ar mai putea mișca - dar din interior nu se va schimba nimic fundamental pentru mulți ani. Marius Jucan: Există, cred, un mit al interiorității culturale, cum există și un mit al interiorității echilibrului, care pentru intelectualul de azi, aș zice dintotdeauna, contează. Putem considera această „interioritate” stabilă, imuabilă? Dacă considerăm că misiunea intelectualului este Încheiată, În sensul că el nu-și poate spune păsul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
inerție comodă și resemnată. Doar o violență istorică i-ar mai putea mișca - dar din interior nu se va schimba nimic fundamental pentru mulți ani. Marius Jucan: Există, cred, un mit al interiorității culturale, cum există și un mit al interiorității echilibrului, care pentru intelectualul de azi, aș zice dintotdeauna, contează. Putem considera această „interioritate” stabilă, imuabilă? Dacă considerăm că misiunea intelectualului este Încheiată, În sensul că el nu-și poate spune păsul decât În nume propriu, ca simplu purtător al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din interior nu se va schimba nimic fundamental pentru mulți ani. Marius Jucan: Există, cred, un mit al interiorității culturale, cum există și un mit al interiorității echilibrului, care pentru intelectualul de azi, aș zice dintotdeauna, contează. Putem considera această „interioritate” stabilă, imuabilă? Dacă considerăm că misiunea intelectualului este Încheiată, În sensul că el nu-și poate spune păsul decât În nume propriu, ca simplu purtător al unei simple opinii, atunci trebuie să renunțăm, de pildă, la ecoul celor spuse de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
narativă, „să oglindească” noua realitate. Atât în reportaje, mai numeroase și mai adecvate cerințelor propagandistice, cât și în romane sau povestiri, concepute artificial, după clișeele vremii, cu personaje-tip manifestându-se previzibil în situații-tip, cu accentuarea factologiei și excluderea interiorității, sunt înregistrate „victoriile” asupra „lumii vechi”. Dincolo de condiționările sistemului sociopolitic și de intruziunile directe în conținut, romanele au o structură hibridă, rezultată din amestecul în ficțiune fie al reportajului, fie al istoriei. La cina din nouă sute șapte (1977) și Caietele
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
Dictatură pentru minte, inimă și literatură). Această fervoare a compoziției se lasă mai greu ghicită în Mutilarea artistului la tinerețe (1999), carte mult mai eterogenă, marcând o prelungire a meditațiilor etice (Despărțirea, Conspirația tăcerii, Nastratinul colectiv), o radicalizare a crizei interiorității (Dihanii azurii și litanii, Dark Ages, Casa), dar și o surprinzătoare pactizare cu prozaicul și cu anecdoticul, în poeme ca Recviem, Peștișorul de aur sau Artiștii patriei mele. Pe aceleași coordonate se distribuie și versurile din Zestrea de aur (2002
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
prin oglindă și vis, a inconștientului Cătălinei și a celui colectiv, ca daimon (în sens platonician) al fetei, pe care însă aceasta nu-l poate asuma. Eminescu ar ilustra astfel tentativa (eșuată) a veacului pozitivist de a (re)cuceri „mitul interiorității”. Capodopera eminesciană e radiografiată în sine și în contextul întregii opere, ca depozit de mituri și de simboluri culturale, dar și într-o rețea de analogii, uneori neașteptate (de exemplu, cu Madame Bovary de Flaubert). Cartea a fost controversată, comentariile
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
Cercul de ochi, Zeii obosiți (1969) și Dincolo (1970) sunt exerciții epice în care este stabilită tematica și se deprinde modelul prozei psihologice. Metafora „zeilor obosiți” devine paradigmatică pentru rețeta tipologică a autorului, personajele fiind ființe abulice, strivite de propria interioritate, ratați atipici, amnezici în planul și în „timpul social” (Ioan Holban). În Zeii obosiți se reține îndeosebi efortul de a scoate din materialul epic descentrat și difuz profilul feminității vulnerabile și orgolioase (Anca K.), iar în Dincolo trasarea procesului de
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
indică o stare obsesivă. În căutarea unor „refugii” din fața durerii, „ce roade ca rugina”, nu pot fi descoperite decât „ținuturi nesfârșite de umbră”, unde sufletul e „o pasăre speriată”. Retragerea „în odaia moartă” aduce cu sine o contemplare detașată a interiorității, în momente când tăcerea, singurătatea acționează ca un revelator al trăirilor. Tristețe, izolare, exil din mijlocul vieții - ceva nenumit care subminează și ucide visurile. În Acorduri de toamnă, cu imagini realizate în sens plastic, fundalul e tot dramatic: „apusul se
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]