846 matches
-
ce nu se angajează în profeție, ca într-o actualitate. De la Hegel, am învățat cu toții un adevăr devenit platitudine în gândire, că sensul mai adânc al vieții istorice este realizarea conștiinței, că progresul în istorie este un progres în conștiință. Interiorizarea spiritului, în drumul lui de eliberare de natură, îi creează o distanță de propriile lui realizări, menținîndu-l într-o culme căreia omul se abandonează ca unei perspective ultime. Conștiința este cu atât mai cuprinzătoare cu cât actualitatea ei înglobează mai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cel puțin modernilor). Hegel - care este mai înclinat spre escatologie, dintre filozofii "oficiali" ai lumii moderne -, n-o concepe totuși în sensul creștin al unei rezolvări finale pe un plan transcendent, ci pe un plan imanent. Revenirea la sine și interiorizarea spiritului absolut sfârșesc istoria nu în dramă, așa cum se desfășoară sfârșitul în viziunile apocaliptice. De altfel, dialectica, absolutizând procesul și istorizînd cosmosul, refuză - teoretic vorbind - escatologia. Între stil și escatologie, sistemul lui Hegel păstrează un echilibru și se dovedește consecvent
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
decadență, înfrînge ultimele urme ale naivității. Cultura are în începuturile sale un ritm cosmic. Cu cât ea se diferențiază mai mult de natură, cu atât ea devine mai a-cosmică. Negația cosmicului își află sursa în elementele centrifugale ale spiritului. Interiorizarea lui este o fugă de viață. Faza naivă în evoluția istorică a unei națiuni îmbină într-o sursă comună statul, dreptul și societatea. Conștiința statală, juridică și socială nu se autonomizează. Naivitatea istorică are ca presupoziție comunitatea. Despre socialism nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
demiurgică, așa și cu marile individualități. Orgoliul infinit este cea mai productivă salvare din mizeria condiției omenești. Mă gândesc la Hegel, considerând "momentul" său filozofic ca pe cel mai important din evoluția gândirii, spiritul absolut ajungând la perfecta autocunoaștere și interiorizare. Hegel s-a considerat ca încoronarea și culmea devenirii spiritului, iar împotriva caracterului progresiv al oricărei dialectici, a conceput sfârșitul istoriei în perfecțiunea spiritului absolut realizat de filozofia sa. Sau Napoleon, spunând la Sfânta Elena, cu atât orgoliu meditativ: "Pe
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
s-a întîmplat cu Kafka. La aceștia, unitatea, foarte instabilă, se stabilește în favoarea romanului de familie compus din personaje cărora li s-au identificat. Ea se traduce, în viața concretă, prin slăbirea atașamentului față de părinți. Pe de altă parte, prin interiorizarea unei rudenii fictive în care intră personalități, eroi naționali, genii ale științei și artei etc. Soluționarea conflictului genealogiilor respectă în fapt o formă deja cunoscută la noi: libidoul regresează cînd identificarea progresează. Exagerînd, ne putem gîndi că spre deosebire de majoritatea oamenilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
conștient actul învățării. Polanyi conchide, bazându-se pe corespondența dintre mecanismele descoperirii științifice și legile naturii: „dacă există învățare fără conștiență, trebuie să existe și descoperire fără conștiență”2. Un loc aparte în epistemologia lui Polanyi îl deține noțiunea de interiorizare a sensului. Pentru a vorbi despre o interiorizare a sensului, distinția între „exterior” și „interior” trebuie calificată într-un sens diferit de perspectiva carteziană asupra corporalității. Aici, similitudinile dintre gândirea lui Polanyi și fenomenologia percepției elaborată de Maurice-Merleau Ponty (1908-1961
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
corespondența dintre mecanismele descoperirii științifice și legile naturii: „dacă există învățare fără conștiență, trebuie să existe și descoperire fără conștiență”2. Un loc aparte în epistemologia lui Polanyi îl deține noțiunea de interiorizare a sensului. Pentru a vorbi despre o interiorizare a sensului, distinția între „exterior” și „interior” trebuie calificată într-un sens diferit de perspectiva carteziană asupra corporalității. Aici, similitudinile dintre gândirea lui Polanyi și fenomenologia percepției elaborată de Maurice-Merleau Ponty (1908-1961), sunt evidente. Amândoi susțin că orice cunoaștere euristică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
conștiență. Prezența noastră în lume este întotdeauna coordonată de o inteligență cu rădăcini adânc înfipte în fondul tacit al cunoașterii. Pentru Polanyi orice proces de deprindere - cu ajutorul unui instrument sau al unei unelte - se obține printr-un proces invizibil de interiorizare. Instrumentul sau unealta ajung să fie literalmente încorporate în ansamblul de funcții ale corpului uman3. În secolul XX, această idee a mai fost susținută de teologul ortodox Pavel Florensky (1882-1937)1. Coextensivitatea ustensilelor în raport cu corpul asigură integrarea execuțiilor tehnice în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
demorala socială”. Totodată, norma poate fi acceptată și ca judecată de valoare referitoare la ceea ce este admis sau interzis procedural din punct devedere moral. O altă condiție de existență a normei este valoarea ei de imperativ, care solicită supunere necondiționată. Interiorizarea acesteia de către elev semnifică posibilitatea lui de a se integra activ în viața socială a clasei. La început, normele apar ca imperative externe fiind posibil ca prin intermediul unor elemente de convingere să devină forme interioare de comportament. 3.4.1
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
anumite norme, evocat fiind reflexul organismului la ritmurile biologice. b. Normele implicite sunt ansambluri de reguli produse de viața în comun a grupului. Cele mai importante surse de constituire a normelor de grup, prezentate și de profesorul Emil Păun, sunt: - interiorizarea normelor explicite, astfel încât acestea pot deveni normele grupului, nemaifiind simțite ca forme exterioare de constrângere (prin intermediul acestui artificiu grupul informal poate căpăta valențe informale); - „importul de norme” din afara școlii și a clasei, astfel încât pot fi apelate alte valori normative; - interacțiunile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cunoașterii (normativitatea didactică) și • norme instituționale care decurg din prezentarea instituției școlare ca instituție socială. b. Normele implicite sunt ansambluri de reguli produse de viața în comun a grupului. Cele mai importante surse de constituire a normelor de grup sunt: - interiorizarea normelor explicite; - „importul de norme” din afara școlii și a clasei astfel încît pot fi apelate alte valori normative; - interacțiunile din viața grupului. Totodată, la acest nivel al analizei, conflictul de norme poate deveni și factor dinamogen al coeziunii grupului-clasă, în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
să promoveze criterii de moderare și autotemperare, poate modifica raporturile Între individ și temperamentul sau: dintr-un dominat de temperament, omul poate deveni stăpân pe firea să. Potrivit conceptului lui Piaget, dezvoltarea psihică presupune două momente ce se intercondiționează: asimilarea - interiorizarea activă, selectivă a informațiilor din mediul exterior și integrarea acestora În structurile proprii și acomodarea - adaptarea structurilor cognitive, motivaționale și afective la cerințele mediului. Evoluția blocului funcțional asimilare - acomodare, constituie, de fapt, evoluția procesului de devenire a psihicului uman. Pentru
APLICAȚII PEDAGOGICE ALE TEORIILOR ÎNVĂȚĂRII ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
Dacă privim problema din perspectiva psihologiei de grup, trebuie să urmărim stadiul intercunoașterii și aprecierii interpersonale dintre membrii grupului de elevi, stadiul coeziunii socioafective care influențează dinamica grupului, stadiul conștiinței de sine a grupului ca rezultat al maturizării relațiilor și interiorizării setului de reguli și norme existente În viața și activitatea grupului. În viața grupurilor sociale și școlare există și momente de disfuncționalitate care pot fi prevenite sau Înlăturate prin intervenții focalizate pe schimbarea unor atitudini sau opinii necorespunzătoare, sensibilizarea membrilor
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
directă cu posibilitățile reale ale elevilor, astfel Încât să poată veni În Întâmpinarea cerințelor pe care elevii respectivi le resimt În raport cu actul educațional (acest proces presupune, pe lângă continuitate, sistematizare, coerență, rigoare și accesibilizarea conținuturilor, un anumit grad de Înțelegere, conștientizare, participare, interiorizare și evoluție În planul cunoașterii din partea elevilor). Altfel spus, cerințele educative speciale solicită abordarea actului educațional de pe poziția capacității elevului deficient sau aflat În dificultate de a Înțelege și valorifica conținutul Învățării și nu de pe poziția profesorului sau educatorului care
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
din probleme o pune chiar încercarea de a realiza o personalitate de un ordin intelectual superior care se presupune că ar fi arhitectul Ioanide. De nicăieri însă nu transpare superioritatea spirituală a eroului central, incapabil de o trăire profundă, de interiorizare, nici măcar după pierderea tragică a copiilor săi. El rămâne mai departe un ins superficial, un ușuratic amator de experiențe erotico-estetice, de predilecție cu tinere de aceeași vârstă cu propria sa fiică. Această înclinație unii încercau s-o justifice sub pretextul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
analiza sa tocmai asupra ideii că viziunea pe care o au indivizii asupra moralității se transferă și asupra vieții. Atena, pretinde exegetul amintit, decăzuse și ca urmare a aplicării unei etici contractualiste în care dreptatea este văzută formalist, fără o interiorizare a conținutului său. Prin urmare, este foarte important pentru viața noastră socială dar și pentru viața noastră privată, dacă ne impropriem regulile acceptate drept corecte. Nu este suficient doar să mimăm respectarea lor, ci trebuie să interiorizăm aceste reguli despre
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
noțiunii de morală se află în limba latină, mores. Morala reprezintă un ansamblu de norme de reglementare a comportamentului, fondate pe valorile de bine-rău, moral-imoral, cinste, corectitudine, responsabilitate, sinceritate, larg răspândite în cadrul unei colectivități, caracterizate printr-un grad ridicat de interiorizare și impuse atât de propria conștiință (conștiință morală), cât și de presiunea atitudinilor celorlalți (opinie publică). În sfera moralei sunt cuprinse conștiința morală (convingeri, concepții, valori, idealuri morale), norme sau principii morale și relații morale, acestea din urmă fiind convertite
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
două nivele, supremația străină se înscrie în conștiințe ca sancțiune a acaparării bogățiilor de către cei puternici și demonstrează contestarea unei hegemonii politice denunțate ca fiind drumul sigur spre îmbogățire și exploatare economică și discreditate pentru eșecul în jugularea degradării economice. Interiorizarea raporturilor de forță la nivel internațional, care pun față în față prelungirea ordinii coloniale, lumea "dezvoltată" a Occidentului și "subdezvoltarea" ce califică inferioritatea drept "indigenă", localizează în domeniul activităților economice în special o înfruntare politică difuză. Străinul este produs ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu cita decât două exemple, protejarea împotriva SIDA a populației alohtone în sănătatea publică sau disidența suburbiilor cu majoritate alogenă). Dincolo de evidența esențialistă argumentată de nenumărate ori, reproducerea sub figuri variabile și evolutive a răspunsului "culturalist", căruia îi face ecou interiorizarea statutului cultural de către actorii aflați în poziție dominantă, nu-l poate lăsa indiferent pe antropolog; el observă astfel o alunecare deosebit de importantă când lucrează cu câmpuri marcate de "modernitate", precum întreprinderea, însă inserate în situații îndepărtate de piață: efectul sugestiv
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a mijloacelor de comunicație, toate probleme de ordin "tehnic", teoretic ușor de rezolvat. Prin absența celor două teme, o întreagă formă de dezvoltare pe care au cunoscut-o nenumărate regiuni din Lumea a Treia se dovedește imposibilă: proprietatea funciară înseamnă interiorizarea la nivelul satului a unui conflict de clasă, asupra căruia nu vom insista. Această situație de clasă devine "explozivă" odată cu dinamica de nestăpânit a foamei. Iată schema în care se situează acele revoluții cu caracter rural: Mexicul lui Zapata, China
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
butic, este vorba de un simplu dictat comercial în care țăranul e absolut pasiv; acesta îi este impus de suprastructura administrativ-comercială. Situația este extrem de defavorabilă oricărei dezvoltări: pasivitate, așteptarea ca acțiunea să vină din exterior, iată care-i sunt efectele. Interiorizarea raporturilor comerciale (prin artizanat și comerțul mărunt) izbucnește odată cu acest dictat sufocant, dând viață concretă economiei. Citadinii întorși la viața rurală sunt adevărații exponenți ai comerțului economic. Raportul de paradă Okelataka reprezintă o comunitate umană care nu e construită pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
an pentru lecții de predare-învățare din respectivul an. Verificarea de către profesor a ceea ce și-a însușit un elev, prin intermediul acestor traduceri concrete a competenței specifice se numește evaluare normativă. Etapele învățării - sunt șase etape ce vizează structurarea operațiilor mentale: percepția interiorizarea construire de structuri mentale transpunere în limbaj acomodare internă adaptare externă Microproiectul didactic (proiectarea lecțiilor de biologie) Prin metodologie didactică se înțelege proiectarea unui model complex de instruire, care cuprinde selectarea obiectivelor instructiv-educative, identificarea resurselor procesului de învățământ, stabilirea sarcinilor
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
și simbolul. Alegoria are rolul de a prezenta o stare de lucruri cunoscute, iar simbolul tinde să spună altceva, să dezvăluie un element neprevăzut. În proza vizionară (de factură absurdă), romanul devine o dramă a scriiturii, în urma unui proces de interiorizare a unei relatări epice. Este vorba de drama românească între autor și fantasmele lui, între scriitor și viziunea lui asupra lumii. Fantasticul se raportează la două versiuni ale noii tendințe: procesul de reevaluare a realității, a unei realități eterogene și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
operațiune de clasare, în sensul punerii în ordine a lumii, a lucrurilor și a oamenilor). Bourdieu își permite să spună că simbolicul generează efecte asupra "socialului" într-un sens de prea multe ori subestimat de marxism. Activitatea școlară face posibilă interiorizarea schemelor de diviziune, a principiilor de clasificare. Ea contribuie, la rândul ei, la producerea structurilor sociale (ca dispozitivele de calificare a elevilor). Și lumea școlară se construiește, în parte, pe negarea economiei, refulând efectele economice (orientări/selecție și producere de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
văd decât asta. Menger insistă pe faptul că actorii au habitusuri constante, comportamente previzibile și probabile statistic. După el, avem de-a face cu un "autodeterminism singular", căci agenții acționează întotdeauna "de nevoie" expresie recurentă la Bourdieu, care trimite la interiorizarea constrângerii (Menger, 1971). Teoria omologiei, care pune în corespondență agenții (habitusurile lor) cu pozițiile lor în spațiul social și luările lor de poziție (indiferent dacă ne referim aici la practici, gusturi, idei sau, dacă sunt producători, la opere), este, în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]