608 matches
-
situația familială si o susține moral pentru a depăși situația de criză. Majoritatea profesorilor manifestă compasiune si înțelegere față de elevă si încearcă să o stimuleze în direcția restabilirii situației școlare. Relația elevei cu colegii de clasă. Eleva este o persoană interiorizată, necomunicativă. Nu agreează compania colegilor, se simte marginalizată de aceștia, fiindu-i rușine că aparține unei familii dezorganizate. A.T. nu se implică în acțiunile socio-culturale ale clasei, în ciuda eforturilor dirigintei si consilierei școlare depuse în acest sens. Clienta este
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
în grup ο este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă necondiționat la viața grupului, bun organizator ο se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de inițiativă, este un bun executant dacă este solicitat ο este retras, rezervat, interiorizat, nu caută contactele cu membrii grupului, se automarginalizează • Stilul personal cu influențe asupra activității școlare ο este organizat, perseverent, ritmic, continuu ο este sârguincios, inventiv, creativ, sigur pe sine, independent ο este inegal, cu salturi, labil, superficial ο nu manifestă
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
băncile/mesele să fie așezate în semicerc). Unul dintre "punctele tari" pe care ne putem baza în activitățile cu copiii surdomuți este dat de teza lui Piaget: "Dacă limbajul e un auxiliar necesar determinării gândirii în măsura în care acesta constituie o inteligență interiorizată, el este cu toate acestea animat de inteligență, care îl precede sub forma sa senzorio-motrică105". Ceea ce înseamnă că și surdomutul gândește folosindu-se de limbajul verbal și nu de cel prin semne, lucru foarte important atât pentru relaționarea cu el
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
clasă, absenteismul, refuzul de a-și face temele, violențe verbale față de colegi și chiar față de profesori, comportamente agresive. G.Weil vorbește despre sindromul eșecului școlar ca un factor de risc important În privința creșterii violenței școlare. Pentru Weil, sentimentul de eșec interiorizat antrenează sechele psihologice profunde și durabile ce se exprimă adesea prin comportamente violente. Autorul menționat plasează originea sindromului de eșec școlar În situația de Învațare. Elevul aflat În situația de eșec și care este pus de nenumarare ori În fața unor
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
aerian afectat deplasării proiectilului). Pentru cei mai tineri cititori, precizez că în acele vremuri fumatul era permis în birouri, ceea ce-i punea în dificultate de colegii neatinși de acest viciu, minoritari în catedrele universitare, printre ei numărându-se LP: neavând interiorizată utilitatea obiectului numit scrumieră, deturnarea lui spre alte scopuri era legitimă. Nici cu scenografia lucrurile nu stăteau mai bine, trebuiau adăugate elemente cu impact narativ și vizual: forma scrumierei, dacă era goală sau conținea un număr semnificativ de reziduuri, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
înțelegere.6 Informații de primă mână despre firea și înclinațiile lui Ludwig Wittgenstein sunt cuprinse în amintirile despre familie pe care le-a scris, spre sfârșitul vieții, sora lui cea mai vârstnică, Hermine. Ea îl înfățișează drept un copil sensibil, interiorizat, interesat mai mult de instalații tehnice decât de natura înconjurătoare. Hermine povestește că încerca să reproducă în miniatură instalații tehnice, de exemplu o mașină de cusut. Simțea o mare nevoie de afecțiune și de înțelegere. Nu se apropia ușor de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
leopardiană de tăcere a poeziei (1823-1828) a fost, precizam, Renașterea la viață, poezie structurată în trei timpi din care primul este dedicat copilăriei, vreme a speranței, în care natura îi apărea eului ca entitate poetica a cărei voce putea fi interiorizata cu ajutorul imaginației și al sensibilității; al doilea moment pare marcat de tăcerea naturii și de pietrificarea interiorității, trăsături preluate și de Salvatore Quasimodo. În cele din urmă, într-un al treilea moment, este reluat dialogul cu natura. Păduri și munți
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ierburi, / ploaie pe fruntea serii. Voce nuda, te-ascult: și inima scurmată-ncearcă trufandale dulci / de sunet și-alinare; / și mă deștepți, adolescent tăcut, / surprins de-o altă viață, emoția / unor învieri bruște (Rugăciune către ploaie, trad. MB).326 Odată interiorizat, glasul ancestral al picăturilor ce cad conturează amintirea trecutului. Quasimodo stabilește o corespondență între imaginea auditiva a ploii, străvechi simbol al fecundității și vremea adolescenței, timp incert al drumului spre maturitate, ea însăși un mister în fața căruia tânărul poet, ce
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în contrast cu nefericirea golita de sunete din prezent. Cele două pălețe de conotații semantice ale termenului quiete, cea leopardiană, respectiv cea quasimodiană se mai suprapun într-un punct: liniștea este o stare a sufletului din prezent, autoplăsmuită direct în interior sau interiorizata, ce îi oferă eului poetic cadrul propice trăirii unei experiențe excepționale. Ea pare a fi o stare sufletească și trupeasca ideală ce precede și face posibilă nu numai întoarcerea în anii copilăriei, ci și împingerea sufletului dincolo de limitele contingentului. În
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
înconjurător apar zugrăvite treptat, prin eliminarea succesiva a sunetelor descrisă printr-o acumulare de negații (vv. 28-32). În acest spațiu de liniște se deschide o zonă în care imobilitatea și tăcerea corpului se confundă cu liniștea din exterior. Armonia este interiorizata, corpul își pierde consistentă materială și individualitatea, se cufunda în absență mișcării și sunetului, inițial exterioare, acum interioare; eul simte că face parte din natură și simte natură că nemișcare deplină.330 Întregul itinerariu, redat printr-un continuum de prezente
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ecou leopardian se citește în următoarele versuri: Mă caut în obscure acorduri / de adânci treziri / pe malurile groase ale boltii / Vântu-mi pătrunde / blând în sânge / și e deja cuvânt și naufragiu (Convalescenta).358 Sub semnul vântului, suflu metamorfic tipic quasimodian, interiorizat precum în Infinitul, căutarea ia aici formă introspecției. Titlul poeziei, Convalescenta, justifica o interpretare a preluărilor din opera antecesorului că întăritoare ale inspirației slăbite a scriitorului ermetic sau că hrană poetica necesară după anumite traume. Motivul vântului și experiența cognitivă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
origini, dezinvoltura care face să vină un text anterior dintr-unul ulterior [bloc temporal], "mandala" întregii cosmogonii literare, amintire circulară..." (Barthes: 2006b, 59). Mandala este o experiență personală sau personalizată, cel puțin pentu că ea reprezintă un act voluntar, profund interiorizat și individual. Interpretarea ca moment ceremonial pare des prinsă dintr-un discurs pe tema intertextualității: "O mandala reprezintă o imago mundi și totodată un panteon simbolic. O mandala poate deține cel puțin o dublă funcție, ca și un labirint. (...) Mandala
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
tezele din iulie 1971" ale lui Nicolae Ceaușescu. Este unul dintre momentele de maximă amploare, din cadrul unui proces de repudiere a cărții, contestat în majoritate de intelectualitate. Limbajul intelectualizat devine subversiv prin însuși ermetismul său. Panica, îmbibată cu o rușine interiorizată, atinge apogeul, în ciuda ecartului numeric dintre intelectuali și ne-intelectuali (desigur, în favoarea celor din urmă!). În acest context, biciuit de influența "grețos malefică" (Alex Ștefănescu) a ideologiei comuniste, Generația șaizecistă joacă rolul principal, supraviețuind numeroaselor persecuții și reușind, totodată, să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a conceptualului), constă tocmai în această redare a emoției pure, care respinge orice încercare de intelectualizare, și care este zborul. Desigur, lirismul esențial al creației sale, mai renaște din ceva, și anume, din "natura sa romantică, de tip contemplativ și interiorizat, formată, îndeosebi, prin studierea intensă a lui Eminescu, Blaga și Novalis, a muzicii clasice și picturii"46. Deși o ființă spirituală și spiritualizată 47, "nimic din ceea ce este omenesc nu-i este străin Anei Blandiana, însă tot ce este omenesc
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
alt potențial cititor. Deconstrucția prin reconstrucție, ca mod de lectură, îi este comună și autorului de text literar. Realitatea înconjurătoare, receptată într-un anumit fel de către acesta, desigur depinzând de influența factorilor ereditari, familiali, de mediu și de educație, este interiorizată, transformată și apoi redată textual, într-un mod pe cât posibil personal. Desigur, discuția ar putea fi extinsă la anumite coordonate de care scriitorul ține cont în momentul în care își elaborează opera: trăsăturile ce includ curentul în care acesta se
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
N. Ceaușescu nu-i scăpa însă cu siguranță sensul profund al acestui discurs ce ignora, trufaș, locul unde era ținut, la Comitetul Central, în fața puterii supreme [...]"228. Limbajul intelectualizat devine subversiv prin însuși ermetismul său. Panica, îmbibată cu o rușine interiorizată, atinge apogeul, în ciuda ecartului numeric între întelectuali și ne-intelectuali (desigur, în favoarea celor din urmă!). Atacă însă, în egală măsură, și limbajul deschis, subversiv, de data aceasta, prin frumusețe: "Activiștii PCR au tresărit luând cunoștință de existența ei [poeziei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
În articolul Oglinda totalitarismului în opera Anei Blandiana 243, Monica Papazu remarcă poziția excepțională pe care o deține Ana Blandiana în cultura română, referindu-se, inițial, la întreaga poezie a acesteia, și oprindu-se, în final, doar asupra poeziei interzise: "Interiorizată, prețuind singurătatea necesară concentrării asupra scrisului subliniază autoarea poetă în așteptarea cuvintelor care o "caută", tinzând mereu către "starea de grație" a poeziei, și având nostalgia idealului romantic al poeziei ca "centru al lumii"244, ea ar părea să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
alt potențial cititor. Deconstrucția prin reconstrucție, ca mod de lectură, îi este comună și autorului de text literar. Realitatea înconjurătoare, receptată într-un anumit fel de către acesta, desigur depinzând de influența factorilor ereditari, familiali, de mediu și de educație, este interiorizată, transformată și apoi redată textual, într-un mod pe cât posibil personal. Desigur, discuția ar putea fi extinsă la anumite coordonate de care scriitorul ține cont în momentul în care își elaborează opera: trăsăturile ce includ curentul în care acesta se
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fost măcar martor la marile frământări revoluționare din jurul anului 1848, moment care ar fi pus poate în valoare pasiunea sa, pe care criticul o sugerează, conferindu-i o tentă socialistă. "O imagine în același timp energică, michelangeliană, dar și profund interiorizată, din care privitorul poate deduce tocmai ipostaza de luptător a lui Eminescu, forța lui de gânditor, care iubea și ura, chemând la alte înțelegeri pe oameni. Nu-i nimic pesimist în expresia acestei bărbății îndurerate și în același timp tunătoare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca formă superioară de reflexivitate, de complexitate sufletească. Există, prin urmare, și un registru soft, în continuitatea romantismului, al reveriei ușoare, al stărilor tranziente, puse adesea în relație cu o preocupare intelectuală. Astfel, lectura unei cărți decupează profilul unei feminități interiorizate, înclinate spre visare. Aici însă funcționează un prim tipar "burghez", întotdeauna femeia este înfățișată citind și nu bărbatul. Lectura devine astfel o preocupare feminină, un hobby grațios este vorba de lectura de romane -, în cazul bărbatului lectura este presupusă ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și impenetrabilă. Sub talgerul pe care se află capul sfântului avem un vas decorat cu motive populare românești și un pahar. Ca și în alte tablouri cu aceeași temă, chipul sfântului poartă amprenta modelajului iconografiei bizantine, unde figurile sunt mai interiorizate, într-o dimensiune extrasă oricărei contingențe. O altă tratare a temei o regăsim în Salomeea (Pastel pe carton) (vezi planșa 4). Și aici putem discerne o manieră bizantină de a trata capul Sfântului Ioan. Trăsăturile sale par și mai difuze
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acela ucenicul a luat-o la sine” (Ioan 19, 26-27), făcându-i fii ai Maicii Domnului, pe toți care cred în El. Valorile pe care le cultivă femeia creștină sunt legate strâns de viață, de suflet, de inimă, sunt mai interiorizate, mai personale, sunt valori morale și religioase. Femeile creștine s-au străduit să-L nască pe Hristos în sufletele oamenilor, să-L mărturisească și chiar să-și dea viața pentru credința creștină. Căci rolul femeii aici pe pământ este să
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Hristos în istoria ei, a cărei lucrare se face și se plinește sub ocrotirea lui Iisus Hristos. De aceea valorile pe care le cultivă femeia creștină după cum am mai spus, sunt legate de viață, de suflet, de inimă, sunt mai interiorizate, mai personale, sunt valori morale și religioase. Totdeauna femeile au avut un suflet puternic și glas pătrunzător, care a străbătut până la inimă. însuși creștinismul e opera inimii, nu a robiei. Mama, în educația ce o face copilului, trebuie să combată
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
nu și-o dorește. Ana este femeia în sens generic care a înțeles instinctiv și s-a comportat așa cum teologia a afirmat despre femeie cu claritate abia în ultimele secole sprijinindu-se pe învățătura Sfântului Ioan Gură de Aur: "Mai interiorizată, femeia se simte bine în limitele ființei ei și și-o depășește pentru a face din acesta o simfonie pură și limpede. Ea umple lumea cu ființa sa, cu prezența ei strălucitoare. Bărbatul, dimpotrivă, iese din ființa lui, mai exterior
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ca o curiozitate fiindcă În decursul mileniilor subrasele rasei albe s-au amestecat. Homo eurupens (nordicii), homo mediteranuslui. Ceilalți factori fizici au contribuit Însă la formarea sufletului românesc. Dacă cei care trăiesc Într-un cadru cețos sunt firi reflexive, Închiși, interiorizați, concentrând totul În adâncurile lor lăuntrice, ceilalți proiectează totul În afară, sunt deschiși la impresiile clare și au o imaginație intensă. Frigul va adăuga forțe noi corpului, Îi vor da o mai mare energie fizică și morală. Clima intens toridă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]