KorAP: Find »[drukola/base=internațională & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...31 >

765 matches

Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680

reală în cursul celui de-al doilea Congres al său, ținut în vara anului 1920, imediat după conferința de la Geneva 22. Formarea Kominternului aduce cu sine un proces general de sciziune în rîndul mișcării muncitorești și numeroase secțiuni naționale ale Internaționalei comuniste apar de o manieră diferențiată în majoritatea țărilor. Privind atît concepția partidului, cît și metodele de luptă pentru a accede la socialism, distanța dintre socialismul tradițional și cei care se revendică drept bolșevici este mare. Kominternul angajează o luptă

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
puțin mai tîrziu, va apare o nouă sciziune internațională a socialismului, la sfîrșitul căreia mișcarea muncitorească se va găsi divizată pentru o perioadă de aproape trei ani în trei tendințe distincte și nu două, cum se afirmă de obicei. În cadrul Internaționalei a II-a, mai multe partide și organizații, și nu dintre cele mai nesemnificate, resping atît politica Uniunii sacre și consecințele acesteia, a căror responsabilitate nu vor să și-o asume, cît și defetismul revoluționar și metodele bolșevice de guvernare

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
partide și organizații, și nu dintre cele mai nesemnificate, resping atît politica Uniunii sacre și consecințele acesteia, a căror responsabilitate nu vor să și-o asume, cît și defetismul revoluționar și metodele bolșevice de guvernare. Împotriva tendinței de dreapta a Internaționalei, acești "centriști" devin apărătorii socialismului revoluționar, păstrîndu-și totodată autonomia față de mișcarea comunistă de care se deosebesc prin obiective, metode de luptă și forme de organizare. Contrar dreptei socialismului internațional, rămasă în cadrul Internaționalei a II-a, acești socialiști de stînga susțin

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
bolșevice de guvernare. Împotriva tendinței de dreapta a Internaționalei, acești "centriști" devin apărătorii socialismului revoluționar, păstrîndu-și totodată autonomia față de mișcarea comunistă de care se deosebesc prin obiective, metode de luptă și forme de organizare. Contrar dreptei socialismului internațional, rămasă în cadrul Internaționalei a II-a, acești socialiști de stînga susțin fără rezerve Revoluția rusă. După o perioadă preliminară de contacte informaționale între conducătorii ILP-ului englez, socialiștii independenți germani, austro-marxiștii din Austria, o fracțiune notabilă a SFIO, grupată în jurul lui Jean Longuet

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
decembrie 1920 preludiul unei conferințe internaționale reunită la Viena în perioada 22-27 februarie 1921. După încheierea acestei manifestări este înființată Uniunea Partidelor Socialiste pentru Acțiune Internațională (UPSAI)24 al cărei secretar este numit F. Adler. Noua organizație refuză atît reformismul Internaționalei a II-a, cît și revoluționismul celei de-a III-a, considerată drept simplu "instrument al politicii străine a Uniunii Sovietice". Pentru fondatorii UPSAI, Internaționala a II-a încetează să mai existe: reformistă și naționalistă, ea se cufundă în ministerialism

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
III-a face greșeala de a nu ține cont de condițiile de luptă specifice fiecărei țări și vrea să implanteze peste tot, într-un mod automat, formele de luptă care au reușit în Rusia. Influența predominantă a Uniunii Sovietice asupra Internaționalei a III-a riscă să o deturneze pe aceasta din urmă, în beneficiul guvernării bolșevice. UPSAI respinge, de asemenea, nu numai metodele parlamentare, ci și formele de acțiune utilizate de bolșevici. După ce au denunțat capitalismul și imperialismul, vinovate de izbucnirea

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
de dreapta sau de stînga. Existența sa va fi scurtă, în ciuda numeroaselor partide care o formează și care reprezintă aproximativ jumătate din forțele socialismului internațional. Fuzionînd cu Internaționala a II-a în 1923, UPSAI va dispărea pentru a face loc Internaționalei Socialiste a Muncii. Totuși, acest curent socialist de stînga se pierde în numeroase forme și apelative diverse pînă la cel de-al Doilea Război mondial; forțele sale vor fi extrem de variabile, dar deloc de neglijat, iar omogenitatea sa politică și

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
și socialiștilor revoluționari din Rusia. Se are în vedere continuarea discuțiilor, iar un Comitet de organizare, compus din nouă membri (cîte trei de fiecare Internațională) este constituit în acest scop. Însă acest prim succes rămîne fără nici un ecou: intervenind în numele Internaționalei a II-a, reprezentînd dreapta, Vandervelde a cerut de la majoritatea comuniștilor "garanții", înainte de a se angaja în vreo formă de acțiune comună, următoarele: comuniștii trebuie să pună capăt oricărui "sabotaj" în rîndurile socialiștilor, să acorde libertate popoarelor din Uniunea Sovietică

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
și va trebui ca Hitler să preia puterea, antrenînd distrugerea comunismului și a socialismului în Germania, ca să putem asista la o schimbare a acestei situații: conștientizarea gravității fascismului și necesitatea de a-l combate determină o modificare radicală în orientarea Internaționalei comuniste, permițînd o apropiere și apoi o cooperare relativă în anumite țări a secțiunilor naționale a celor două principale compozante politice a mișcării muncitorești. Cinci ani mai tîrziu, pactul germano-sovietic repune brusc în discuție această strategie și grăbește declanșarea unui

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
în anumite țări a secțiunilor naționale a celor două principale compozante politice a mișcării muncitorești. Cinci ani mai tîrziu, pactul germano-sovietic repune brusc în discuție această strategie și grăbește declanșarea unui nou conflict mondial. Pînă în 1914, echilibrul politic al Internaționalei a II-a se organizează în principal în jurul forțelor socialismului german și francez: asupra chestiunii fundamentale a războiului și a păcii, confruntările incipiente, dar foarte reale își aveau rădăcinile în pozițiile diferite ale acestor două partide. Am risca de altfel

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
din țările învingătoare: a fost nevoie de semnarea pactului de la Locarno, în 1925, pentru a se estompa și apoi a dispărea această scindare. Pe de altă parte, avînd în vedere înfrîngerea Germaniei și slăbirea SPD-ului, influența socialiștilor germani în cadrul Internaționalei s-a diminuat mult, începînd cu 19141. SPD nu a putut să împiedice sciziunea socialiștilor independenți și apoi crearea Partidului Comunist German, cel mai puternic din Europa. Reechilibrarea se face în profitul socialiștilor din Europa de Nord (Marea Britanie, Belgia, Țările Scandinave), majoritatea

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
putut să împiedice sciziunea socialiștilor independenți și apoi crearea Partidului Comunist German, cel mai puternic din Europa. Reechilibrarea se face în profitul socialiștilor din Europa de Nord (Marea Britanie, Belgia, Țările Scandinave), majoritatea aparținînd taberei învingătorilor sau țărilor rămase neutre. Situîndu-se la dreapta Internaționalei, decizia lor politică este importantă. Influența acestora va fi contrabalansată de o "stîngă" socialistă al cărei reprezentant de marcă este Otto Bauer. Cercetările teoretice întreprinse în cadrul austro-marxismului de mai mulți ani de zile, chiar înainte de Primul Război mondial îi permit

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
de Rivera au o influență politică mult mai limitată, cel puțin în perioada acestui deceniu: lucrurile se vor schimba după 1933, avînd în vedere uriașa amenințare a fascismului, devenită de acum înainte manifestă. În Germania, SPD reprezentase partidul "model" în cadrul Internaționalei a II-a. După terminarea Primului Război mondial, el și-a pierdut mult din prestigiu și aceasta nu numai datorită înfrîngerii armate a țării sale. Venit la putere cu ajutorul unei revoluții pentru care a făcut totul, în scopul de a

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
realizări vaste, făcînd ca acest oraș să fie, cu siguranță, cel mai progresist din Europa interbelică: programe de urbanism, educație etc. Aceste rezultate, precum și prestigiul teoreticienilor austro-marxiști care, încă din ajunul Primului Război mondial au luat locul socialiștilor germani în cadrul Internaționalei, asigură socialismului austriac un loc privilegiat în ISM. UPSAI a existat în mare parte datorită acestuia. Influența sa este încă vizibilă în primul său deceniu de existență: în diverse țări, calea reformistă adoptată de partidele socialiste pare să fie justificată

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
triumf ulterior tezelor lui Bernstein nu antrenează nici o dispută. Pe de altă parte, ca urmare a victoriei Revoluției ruse și a creării Kominternului, precum și a partidelor comuniste, mișcarea muncitorească se confruntă cu o schismă majoră. Unitatea muncitorească realizată sub egida Internaționalei a II-a înainte de 1914 a supraviețuit; această chestiune esențială continuă să ocupe în mod constant pe conducătorii ISM pînă la al Doilea Război mondial, dar în contexte diferite. Ea constituie unul din aspectele fundamentale ale întregii istorii a acestei

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
a supraviețuit; această chestiune esențială continuă să ocupe în mod constant pe conducătorii ISM pînă la al Doilea Război mondial, dar în contexte diferite. Ea constituie unul din aspectele fundamentale ale întregii istorii a acestei organizații. În perioada 1923-1927, liderii Internaționalei reconstituite propun conducătorilor Kominternului un pact de neaderare privind orice inițiativă comună, aflîndu-se cu un pas înainte în această direcție, înainte de a fi, la rîndul lor, combătuți cu violență de Internaționala comunistă începînd din 1928. Ar fi exagerat să spunem

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
internațional pe care a sperat să-l distrugă o dată cu Revoluția rusă, s-a arătat mai puternic decît se prevăzuse inițial, trebuia modificată orientarea generală și, în consecință, făcută dovada unei atitudini mai suple față de reformism. Acest curs, mai moderat, al Internaționalei comuniste se manifestă în 1926, în timpul grevei minerilor din Marea Britanie, precum și în China și, într-un mod mai discret, în Franța și Polonia. Liga împotriva imperialismului, creată la Congresul de la Bruxelles, în februarie 1927, fără îndoială o emanație a Internaționalei

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
Internaționalei comuniste se manifestă în 1926, în timpul grevei minerilor din Marea Britanie, precum și în China și, într-un mod mai discret, în Franța și Polonia. Liga împotriva imperialismului, creată la Congresul de la Bruxelles, în februarie 1927, fără îndoială o emanație a Internaționalei comuniste, constituie în egală măsură o manifestare a acestei noi strategii. Afirmîndu-și dorința de cooperare cu mișcările naționaliste din țările coloniale și semicoloniale, ea încearcă la început să-și deschidă larg porțile partidelor socialiste, așa cum o arată rezumatul congresului său

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
Afirmîndu-și dorința de cooperare cu mișcările naționaliste din țările coloniale și semicoloniale, ea încearcă la început să-și deschidă larg porțile partidelor socialiste, așa cum o arată rezumatul congresului său de formare, redactat de Willy Münzenberg în "Corespondance internationale": "Atitudinea șefilor Internaționalei a II-a față de Congresul de la Bruxelles nu aduce nici un prejudiciu acestuia din urmă, considerat drept un produs comunist, ceea ce nu a împiedicat absolut cu nimic participarea celui de-al doilea președinte al Partidului Laburist și secretar ILP, Brockway... "Le

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
rolului esențial pe care l-a jucat aici mișcarea comunistă și în special W. Münzenberg, nefăcînd însă nici o propunere acestei mișcări, solicitîndu-i-se în acest fel un pact de neaderare 10. Mai tîrziu, tentativele de apropiere a Uniunii Sovietice și a Internaționalei Comuniste de aripa reformistă a mișcării muncitorești sînt abandonate și nu vor fi reluate decît în 1934, dar nu există nici o urmă de îndoială că între 1926-1927 refuzul a venit mai întîi din partea ISM. Principalul lider al UPSAI din 1921

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
1939, cu excepția unei scurte absențe. Să fi păstrat el oare cîteva reminiscențe ale voinței sale unitare din anii 1921-1923? Nu se poate ști, dar este sigur că el a fost, din punct de vedere politic, dependent de aripa dreaptă a Internaționalei (Vandervelde, englezii socialiști din Europa de Nord), opusă cu îndîrjire oricărei perspective de apropiere a comuniștilor. F. Adler se găsește astfel separat de forțele mult mai limitate ale socialismului de stînga care, ivite din defuncta UPSAI, au refuzat să adere la ISM

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
realiza decît cu acest preț. Dar, așa cum o arată toate luările de poziție asupra chestiunii unității muncitorești, în realitate, "dreapta" din ISM a fost cea care s-a impus și a decis marile orientări strategice: regăsim aici o caracteristică a Internaționalei a II-a, care, înainte de Primul Război mondial se mulțumea doar cu un discurs marxist riguros și cu o practică reformistă, favorizînd integrarea secțiunilor sale naționale în societățile în care acestea încercau să se facă cunoscute. Această contradicție între afirmarea

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
muncitoresc, greva minerilor se soldează cu un eșec, resimțit dur de comunismul englez; reveniți la putere în 1925, conservatorii par a stăpîni situația. Destindere internațională, dificultăți ale Uniunii Sovietice în care lupta politică face ravagii în interiorul Partidului Comunist, repercutîndu-se asupra Internaționalei și secțiunilor sale: mai mult ca niciodată, în acest sfîrșit al anilor '20, mișcarea socialistă are vîntul la pupa, cum spun unii dintre conducătorii săi. Pentru Henderson, care deschide Congresul de la Bruxelles din 1928, ISM se află în pragul victoriei

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
privește numai Europa și care se va pune cu adevărat abia după cel de-al Doilea Război mondial: chestiunea colonială. Aprofundarea analizei asupra realităților coloniale se situează în egală măsură la sfîrșitul anilor '20. Acestea făcuseră deja obiectul discuțiilor din cadrul Internaționalei a II-a, iar ISM nu pare să se fi preocupat de aceasta direct. Abia în 1925, în timpul celui de-al II-lea Congres al său, va decide să pună chestiunea colonială "pe ordinea de zi a următorului congres". O

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
socialist italian G.E. Modigliani, fratele pictorului. Acțiunea reală a ISM în favoarea primelor victime ale fascismului nu trebuie totuși să mascheze grava subestimare tăcută a acestei mișcări. De altfel, această neînțelegere nu îi este deloc specifică, iar în timpul aceleiași perioade, analizele Internaționalei comuniste greșesc și ele prin insuficiența lor. Este limpede că șase decenii mai tîrziu, retrospectiv, istoricul poate să pătrundă mai ușor mersul evenimentelor, importanța și impactul acestora... Punctul slab al analizei întreprinse de ISM constă poate mai întîi în nerecunoașterea

Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]