1,806 matches
-
vechimii?) identificată în cele din urmă, firesc, în cuvânt. Dar, fapt constant în versurile acestui volum, adevărul apare rareori în ipostaze axiomatice. Mai înțelept este, pare a sugera poetul, să se înfățișeze în veșminte dubitative. Astfel sunt, de fapt, și „interogațiile” lansate de poezia lui Vasile Burlui: adevăruri exprimate sub forma întrebării retorice și rostite cu plecăciunea umilă a înțeleptului care crede tot atât cât se îndoiește și lasă în dâra de final a oricărei propoziții câteva puncte de suspensie reflexive
UN ELEGIAC DEMN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349176_a_350505]
-
sperăm că încercarea noastră își va găsi, la rândul ei, cititorul potrivit”. “Căci, altfel spus, nu uitați că suntem, de cele mai mute ori, în afara regulii, în afara propriului nostru proiect, în afara rostului nostru originar. În afară. Am pierdut contactul cu interogația esențială, cu interioritatea întrebărilor ultime”... (Andrei Pleșu). Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre parabole și pericope percepute ca adevăruri sacre în concepția filozofică a lui Andrei Pleșu ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1293, Anul IV, 16 iulie
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
neputințele. Astfel, introspecția sa devine prilej de cunoaștere a puterii Celui Preaînalt. După cum corect remarca Părintele Andre Scrima, icoana Rugului Aprins este pentru intelectualii de la Mănăstirea Antim "literă", "scriptură", vector al epifaniei originare, oferind posibilitatea deschiderii unor căi nebănuite pentru interogațiile cardinale ale spiritului. Iar doctrina teologică desprinsă din acest fragment scripturistic constituie, de fapt, liniile de forță ale isihasmului: nevoindu-se întru dobândirea rugăciunii curate, omul își descoperă neputințele și dobândește totodată, puterea de a le declara și mărturisi în fața
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
31 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Motto: Ești departe de casă, îți este dor de ai tăi și te gândești că numai niște amărâți de bani pe telefon poate face să îi ai mai aproape? Da, adevărat o afirmație prin interogație! Însă gândește-te că compania de telefonie pe care o folosești - gândește altfel decât tine.. De parca s-ar bucura și telefonia mobilă odată cu tine... Nu zic, poate că 'empatia mobilă' poate că s-ar bucura odată cu tine, insă telefonia... chiar
EXISTA COMPANIE DE TELEFONIE SERIOASA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344513_a_345842]
-
când acesta pleca după vin în podgoria Muscelului. “Da, da, îi răspundea cam fonfăit, jupân Nae. Când vorbea, acesta avea un defect nazal și fonfănea ... De aceea, un alt spirit de-al vremii, Lică Cotârleț, spunea deseori, cu izul de interogație cuvenit, celor care nu vorbeau răspicat: “Măi, ești ca văru' Nae Moldoveanu, la care ai nevoie de tâlmaci ca să-l înțelegi !.. Înainte de a veni din pivniță cu damigeana plină cu vin, jupân Nae gusta din damigeană. Macedonescu îi știa obiceiul
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
a avut cartea ' Întoarcerea fratelui risipitor' au subliniat filonul definitoriu al acestei piese centrale, observând ideile esențiale (iar uneori și pe cele mărunte). (Cătălin Badea-Gheracostea: "majoritatea prozelor ar putea fi citite într-o cheie psihologică și/sau filozofică, a marilor interogații și a răspunsurilor vagi"; Valentin Protopopescu: "«Întoarcerea fratelui risipitor», este, pînă la urmă, acel gen de ficțiune psihologică de bună calitate ce explorează distincția asemănării. Cum pot fi doi oameni apropiați și cu istorii de viață aproximativ similare foarte diferiți
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
un stilist care tinde spre perfecțiune. În viziunea lui, poetul trebuie să fie preocupat de așezarea în plan estetic a stărilor ce țin de noblețea umană. Sobrietatea și concizia, izvorâte din limbajul poetic, definesc stilul poeziei lui, conferindu-i expresivitate. Interogațiile și exclamațiile retorice, enumerația în structura poetica a frazei, inversiunile topice dau strălucire textului, argumentând originalitatea stilului. Sensibilitatea creatorului cunoaște o linie ascendentă, alimentată fiind și de o imaginație bogată. În oglindă - genială ilustrație a lui Damian Petrescu întregește totul
O PROVOCARE – ICONOSONETELE ŞI CONTRASONETELE LUI THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/365527_a_366856]
-
neputințele. Astfel, introspecția sa devine prilej de cunoaștere a puterii Celui Preaînalt. După cum corect remarca Părintele Andre Scrima, icoana Rugului Aprins este pentru intelectualii de la Mănăstirea Antim "literă", "scriptură", vector al epifaniei originare, oferind posibilitatea deschiderii unor căi nebănuite pentru interogațiile cardinale ale spiritului. Iar doctrina teologică desprinsă din acest fragment scripturistic constituie, de fapt, liniile de forță ale isihasmului: nevoindu-se întru dobândirea rugăciunii curate, omul își descoperă neputințele și dobândește totodată, puterea de a le declara și mărturisi în fața
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
O parte-am fi putut din el să fim,/ Arzând constant, o singură făclie...// De unde nebunia de-a trăi,/ Într-un amurg, scânteia tinereții?/ Ce taină poartă sufletul, ce răni,/ De saltă peste trupul meu nămeții?” (Suav de luna nouă). Interogațiile retorice apar deseori în poeziile sale, căci “omul este un ghem de întrebări”, așa cum zicea Petre Țuțea. O astfel de poezie, care coboară în adâncurile gândului, intitulată ” Sub vremuri”, e alcătuită pe o structură interogativă: “Cine-ar vrea să îmi
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > INTEROGAȚII XIII - XVI Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului XIII. Mai trebuie oare să aștept să-mi cadă bruma pe veșmânt când totul curge clar, precis, spre infailibilul mormânt? XIV. De ce
XVI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366249_a_367578]
-
care țintă să mă-ndrept când știu preabine că-n adânc adăpostesc un drum prea drept? XVI. Ce-ar trebui să mai primesc ca să sfărâm munți, disperări și să-mi iau zborul, în sfârșit, lăsând în urmă ezitări? Referință Bibliografică: Interogații XIII - XVI / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2051, Anul VI, 12 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin T. Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
XVI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366249_a_367578]
-
fâșia îngustă/a nonsensului/mereu va exista o fântână/ la jumătatea drumului/tu vei bea însetat/și vei coborî - treaptă cu treaptă -/ spre infernul nedumeririlor... nedumeririlor.... » Uneori se pare ca singurătatea amplifica angoasele. Nimic de zis - sunt utilizate metafore, comparații, interogații și alte figuri de stil potrivite stării de spirit, frumoase că stil de gândire, născute din trăirile unei vieți paradoxale care sunt eclerate mai optimist pe axa cognitivului. De exemplu, printre primele poeme se afirma : caut lumină la umbră ruinelor
TREI APARIŢII EDITORIALE ÎNTR-UN AN( 2011). VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361673_a_363002]
-
sperăm că încercarea noastră își va găsi, la rândul ei, cititorul potrivit”. “Căci, altfel spus, nu uitați că suntem, de cele mai mute ori, în afara regulii, în afara propriului nostru proiect, în afara rostului nostru originar. În afară. Am pierdut contactul cu interogația esențială, cu interioritatea întrebărilor ultime”... (Andrei Pleșu). Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Semnal editorial și publicistic - Volumul Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste , de Andrei Pleșu, apărut la editura Humanitas, București, 2012 ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 714
VOLUMUL PARABOLELE LUI IISUS. ADEVĂRUL CA POVESTE , DE ANDREI PLEŞU, APĂRUT LA EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351703_a_353032]
-
iarăși, de ce incomplete? Poate oare cineva să cuprindă în câteva pagini o istorie, o viață? Cartea de față, prin întrebările adresate, nu își propune să scoată în evidență capacitatea intelectuală a intervievatorului, abilitatea acestuia de a creiona un peisaj cu interogații complexe, ci unul cu aspecte - mai puțin cunoscute de generațiile mai tinere, postdecembriste - ale omului-creator, care țin de viața acestuia, de condițiile sociale în care își desfășoară activitatea, de problemele cu care se confruntă până la finalizarea lucrării și, uneori chiar
INTERVIURI, ED. TIPARG, ARGEŞ, 2013 de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351799_a_353128]
-
mai mult decât o simplă provocare și depășește de departe nivelul clișeelor huntingtoniene despre o Ortodoxie greu de distins de Islam. Este limpede că Ortodoxia est-europeană, între timp partea cea mai consistentă a Ortodoxiei mondiale, vine la întâlnirea cu aceste interogații având un bagaj diferit de cel al partenerilor vestici de dialog. Principala diferență rezidă în faptul că teologia ortodoxă nu a parcurs același drum al modernității, nu s-a confruntat sistematic cu provocările Iluminismului, nu a fost obligată să demonstreze
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
fizionomia în întregul ei, lăsând să transpară, sub învelișul ferm, datele centrifuge ale unei persona tragica. Iar pomeții, sporiți de două adaosuri, ne vorbesc, aidoma arcadelor, de insomnie, de evadări în vis, de prăbușiri în coșmar, de neliniște, de chinul interogațiilor lipsite de răspuns. Descoperim, așadar, că modelul sculptorului a fost mai misterios decât am fi crezut (decât au bănuit toți cei care l-au știut). A fost nevoie de esențializarea, prin artă, a persoanei, în integralitatea ei, ca să o descifrăm
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
Autorul se află în fața unui adevăr izbitor, trăiește nemijlocit propria dramă, este martor. Sufletul, încă tânăr, receptează urmele uzurii, ochiul vede semnele pe care moartea le trimite (“Moartea îmi rânjește dilatându-și pupilele/ să văd în ele zilele mele numărate”). Interogațiile nu se mai se impun ca deliberări abstracte, ci ca experiență personală. “Urăsc moartea” - titlul unui poem, sau: “proștii de ei nu văd că mă târâi de la o zi la alta/ într-un trup străin fără să mă părăseacă obsesia
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
său - actorul central al lucrării - dar și un foarte bun narator, care dă cititorului un important punct de sprijin în înțelegerea acelor evenimente traumatizante și pentru contemporaneitate. Ca scriitor cu experiență, îmbină în mod fericit în acțiunea narativă descrierea, dialogul, interogația, povestirea, proverbele, faptele istorice, judecățile de valoare și adecvate figuri de stil pentru a da scrierii nerv și susținere logică, încât în final, romanul își atinge scopul și, urmând firul logicii putem spune că plecând cu succes de la Quod erat
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
Victorita Duțu dezvăluie și reda cu sensibilitate și rafinament propriile reacții sufletești profunde, în fața acestui gest suprem al Creatorului. Ea știe că o totală comuniune spirituală cu Tatăl Ceresc implică starea de libertare deplină, adică eliberarea completă de păcat. Astfel, interogația “Doamne, nu sunt liberă,/ Cum să vin în libertatea Ta ?”, are darul de a ne relevă un suflet frământat de dorință evadării din firea pământeasca și de setea de a se împărtăși din Izvorul desăvârșirii. Cel pe Care eu Îl
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
context existențial cu tentă luciferică distinctă, stau și mă întreb în chip firesc, dacă mai stă cineva să cugete, oare, la vorbele personajului gorkian din piesa „Azilul de noapte”, Satin, cel care se tot întreba cu atâta sinceritate la masa interogațiilor plesnite cu pumnul în masă, vag creionând cu mâna prin aer coordonatele raționamentului său filozofic adânc, urrmătoarele: „Ce va să zică: omul?... Nici tu, nici eu, nici ei... nu! ci tu, eu, ei, bătrânul, Napoleon, Mahomed... toți laolaltă!” Iar discursul lui Satin
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
viață scurse în comunism și în perioada imediat următoare acestuia - perioadă căreia nu îi putem preciza deocamdată o diagnoză lămuritoare și exhaustivă în privința structurii sale politico-economice caracterizante, lăsând istoria să realizeze acest lucru în timpul care va veni peste noi - este interogația firească referitoare la un fapt concret, vizibil tuturor, anume acela dacă nu m-am săturat cu vârf și îndesat de serialitatea imaginilor „vii” ale feluritelor discursuri artistice sau non-artistice ale prezentului supuse toate unor canoane imprecise ce te inundă vizual
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
în capul unghiului, în sfârșit, Lumina. De-abia atunci îmi voi putea justifica lejer propria existență într-o astfel de lume și voi reconsidera în totalitate parametrii postmoderni. Până atunci însă, nu voi ști să ofer cuiva un răspuns viabil interogației, evident, retorice din titlu. Magdalena ALBU București august 2012 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 606, Anul II, 28 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Magdalena Albu : Toate
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
Melior“. Aparent neutre afectiv, ele tăinuiesc o angajare lirica febrila și destăinuiesc un patetism al nuanțelor lucidității, pentru că din acest joc de ascundere și descoperire să rezulte un peisaj liric lăuntric omologabil ca mediu poetic, dar și ca sursă de interogații mai cuprinzătoare. (Din textul apărut în volumul: „LITERATURA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ", Editura „Eminescu", București, 1995 — paginile: 268-269). C. Abăluță: O imaginație rebela. Horia Gane posedă o imaginație rebela ce plăsmuiește în răspăr lucrurile lumii și le leagă între ele prin legănătoare
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
Melior". Aparent neutre afectiv, ele tăinuiesc o angajare lirica febrila și destăinuiesc un patetism al nuanțelor lucidității, pentru că din acest joc de ascundere și descoperire să rezulte un peisaj liric lăuntric omologabil ca mediu poetic, dar și ca sursă de interogații mai cuprinzătoare. (Laurențiu Ulici) Horia Gane posedă o imaginație rebela ce plăsmuiește în răspăr lucrurile lumii și le leagă între ele prin legănătoare brațe de pârghie, în genul mobilurilor lui Calder. De aceea, sensurile rămân suspendate între două imagini, existențialul
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
dorit” (la noi, s-ar spune ceva legat de “calul de dar, nu se caută ... Ce mai m-a frapat a fost “dezinteresul” amfitrionilor pentru un “asediu crescând” al acestora față de noi (cu bla-bla-uri în “chip și fel”și neapărat interogații speciale, interogatorii ce mai, cum probabil ne-am fi așteptat, obișnuiți ca la noi cu “arta descusutului”!) ca părinți ai miresei sau ca români, cu toate că n-au văzut (nici citit) pe fața noastră nedumeriri afișate ori rictusuri marcate de exprimări
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (3) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356732_a_358061]