1,803 matches
-
de etnografie și istorie a civilizațiilor pentru a le da o dimensiune sociopoetică, literară și filozofică. Ea ne oferă mai mult decât prezentarea legilor și regulilor ospitalității în cutare civilizație, prin cutare operă, la cutare autor. Ea ne oferă o interogație modernă asupra acestora, ne alertează asupra pericolelor și derapajelor ospitalității și ne propune o deschidere spre problematica raportului dintre identitate și alteritate, atât de actuală, din perspectiva actului de ospitalitate. Deși sprijinită pe o bogată erudiție, cartea se citește cu
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nedrepți, ori primitori și temători de zei?"171* Chestiunea ospitalității este din nou pusă, mai grav ca niciodată, fiindcă este vorba de ospitalitatea de acasă și în acest sens de ospitalitatea oferită sieși. Una din marile probleme ale Odiseii este interogația asupra a ce înseamnă acasă, a ce înseamnă a fi acasă la tine, - ființa acasă la sine - și, finalmente, ce înseamnă a fi tu însuți ca individ. A fi tu însuți este chestiunea fundamentală a identității cu care Ulise, călătorul
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
crime [...] nu este decât un pas"340. După el,, așadar, ritul a creat mitul. Rescrierea lui Flaubert, pe care numeroși critici o semnalează ca fiind făcută într-un stil romantic, departe de spiritul medieval autentic, îl conduce pe cititor la interogația asupra ospitalității lui Iulian, într-o poveste care, sub culoarea simplității legendare, este una dintre cele mai tulburi. Flaubert o ține la distanță multiplicând, într- adevăr, medierile: este vorba de un Ev Mediu revăzut și regândit de către un romantism, el
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
publicată la editura Minuit în 1942, nu putea să să aibă decât un succes de circumstanță. Succesul ei durabil și mondial atestă bineînțeles că, dincolo de anecdota istorică, aceasta, ca și o tragedie raciniană, poartă în ea o temă și o interogație de suflu universal. 480 E sigur faptul că Vercors își va înăspri și mai mult poziția atunci când monstruozitățile naziste vor fi cunoscute în întreaga lor monstruozitate cu masacrul de la Oradour-sur-Glane și dezvăluirea ororilor din lagărele de concentrare. 481 Ecou la
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor / 118 Întreprindere, muncă și comercializare / 123 O reconstrucție
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
apărut astfel, diferențiindu-le de trecutul lor, dar și de societățile "arhaice" sau "primitive" pe care cuceririle coloniale le-au inferiorizat. Cadrele teoretice și categoriile conceptuale ale științelor sociale sunt făurite în acest context, și, dacă pertinența lor a alimentat interogații constante, ele au fost numai parțial reînnoite. Atunci când reconsideră istoria emergenței capitalismului, punctul de plecare al lui Karl Polanyi nu este tocmai original: marea transformare pe care o evidențiază mai întâi este autonomizarea economiei și inventarea instituțiilor consacrate activităților economice
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca finalitate exclusivă profitul maximal 6. Este însă adevărat că lucrările lui Polanyi și ale echipei sale se concentrează asupra unei teorii a instituționalizării schimbului, a distribuirii și repartizării bogățiilor, lăsând la o parte sistemele de producție. În ce privește capitalismul, totuși, interogațiile se lovesc de o anumită confuzie între instituții și funcții pentru a relua termenii prea strâns care M. Godelier îi aplică încă din 1969 la critica unei alte paradigme care restrânge reflecțiile la logicile și mizele schimbului din cadrul pieței și
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
îl circumscrie din start studiului societăților fără piață, domeniu "abandonat de economia politică". Orice interes potențial pentru întreprindere și piață în societățile contemporane, orice examinare a modurilor de încastrare a economicului în social în chiar sânul societăților capitaliste 8, orice interogație asupra naturii raporturilor angajate dincolo de relația de piață sunt așadar evacuate în afara câmpului antropologiei și lăsate, la rândul lor, celorlalte discipline ale științelor sociale. Trebuie subliniate aici contradicțiile unei reflecții generale care se organizează în jurul fenomenelor economice având ca punct
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
imagine a etnologiei oferă întreprinderea pentru a veni în întâmpinarea interesului curentelor importante ale managementului? Care sunt principalele tematici ale literaturii etnologice pe care acestea din urmă le rețin în căutarea unui nou univers de lucru? Pentru a răspunde acestei interogații, trebuie examinate în prealabil direcțiile esențiale ale eforturilor de "renovare" a întreprinderii care îi animă în această perioadă pe responsabilii cei mai avansați. Lectura presei specializate în management, resurse umane, comunicare în întreprindere etc. permite observarea unei constelații revelatoare de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
institui întreprinderea în "comunitate" endogenă pentru a-i asigura mai bine competitivitatea pe scena economică. Identitare, culturale și comunitare, așa par a fi simptomele majore ale "revoluției" la care ar fi chemată "întreprinderea de mâine". Pentru a face legătura cu interogația inițială privind joncțiunile dintre întreprindere și etnologie, recunoaștem în termenii utilizați firele care conduc direct la problematicile istorice ale antropologiei, oricare ar fi gradele de instrumentalizare, de deturnare și de reducere aflate în mod inevitabil în joc. Ancorate, pentru interlocutorii
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ci în grupurile sociale mizerabile menținute în contact cu pământul și / sau constrânse la angajarea eventuală ca zilieri imigranți pe șantiere. Dacă este așadar necesar să se facă o demarcare în raport cu tendința actuală a unei culturalizări înglobând întreprinderea în cadrul pieței, interogația antropologică rămâne în schimb valabilă în privința modurilor de interpretare a singularității raporturilor sociale și a logicilor actorilor în configurații precise. Să revenim asupra cazului deja evocat al filialei unei multinaționale americane din Bangladeș pentru a ilustra demersul privilegiat. În timpul războiului
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sociale, transformările dominației statale și sferele politicului arată puterea simbolică de ierarhizare a acestei organizări religioase. Drept corolar, ea ilustrează importanța edificărilor ierarhice imaginare și reale aflate într-o stare de permanentă recompunere în articularea lor cu ansamblul câmpurilor sociale. Interogații în fața mondializării* Spre deosebire de Statele Unite, rar se întâlnesc antropologi francezi care să ia în considerație fenomenele desemnate cu termenul doxic de mondializare: acestea sunt exilate la periferia tematicilor antropologice clasice rudenie, religie, logici simbolice, mituri, rituri, identitate etc. -, care pentru cercetători
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
actuale economice și politice au o pertinență dificil de ocolit pentru antropologie; termenul mondializare, polisemic, ambiguu și cu efecte de opacitate, poate însă fi înțeles cu atât mai puțin ca un ecran sau un alibi pentru a le șterge din interogațiile disciplinei cu cât aceste procese le conferă în parte o amploare reînnoită. Conținutul acestei pertinențe trimite esențialmente la aprofundarea decriptării articulărilor care acționează la dublele nivele transversale și verticale ale câmpurilor de inserție ale actorilor (politic, economic, religios, rudenie etc.
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al fuziunii dintre actorii ocupând poziții sociale diverse. Vânătoarea ar fi astfel operatorul unei ordonări simbolice în evoluția complementarității acestora. În cadrul hermeneutic construit, izolarea etnografică a câmpului "ritualului este ceea ce permite ocultarea importanței reale a clivajelor ierarhice și refuzul unei interogații mai fundamentale asupra modalităților elaborării lor în alte sfere și în alte regimuri de teatralizare. Prelungirea acestei viziuni la întreprindere și celebrările ei interne duce la afirmarea perfectei armonii între riturile festive și comunicare necesare managerilor"98. La distanță maximă
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a privi sensul și implicațiile acestor eforturi, nu atât în optica unei evaluări, cât în ideea conform căreia, clarificând aspectele realului în care actorii sunt zilnic inserați, etnologul ca și sociologul poate contribui la apariția unor perspective noi, a unor interogații noi, a unei mai bune înțelegeri a situațiilor sociale, a legăturilor care există între fenomene aparent independente unele față de altele. Să amintim, rămânând intenționat în schematizare, că universul minier reprezenta un mediu social deosebit de ierarhizat, a cărui relativă închidere în
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
inegalitatea obiectivă a pozițiilor socioeconomice ale raportului dintre diferiți actori și locul central ocupat de reprezentările economiei în elaborările ideologice subiacente, ar avea puține șanse de a le înțelege resorturile, logicile și revenirile. Analiza se eliberează cu greu de o interogație privind variațiile locale și mondiale ale economiei așa cum le percep protagoniștii lor pentru a interpreta situația pe care o trăiesc și a da sens acțiunilor care urmăresc să transforme această situație, să se opună evoluțiilor ei sau să-i nege
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nege evidența. Economie și politică: metamorfoze O reflecție metodologică al cărei scop ar fi să regândească locurile de investigație și relațiile lor permite reformularea conținutului problematicilor. Conjunctura prezentă face necesară încorporarea integrală, în dispozițiile și obiectele de cercetare, a unei interogații privind mutațiile raporturilor dintre politic și economic, pornind de la pozițiile construite de actori. Examinarea condițiilor de inserție pe o piață a muncii din ce în ce mai segmentată și selectivă, modurile de constituire a veniturilor individuale sau familiale (patrimonii, salarii, asistență și protecție socială
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
au loc în ziua Sfântei Ecaterina în întreprinderi: ceea ce ar fi fost de așteptat, adică o analiză a articulării modurilor de dominare legate de raporturile din cadrul muncii și de raporturile de sex, nu apare nici ca problematică centrală, nici ca interogație periferică. 99 M. Augé, Pour une anthropologie des mondes contemporains, Aubier, Paris, 1994. 100 M. Augé face referire la G. Althabe (cf. G. Althabe & M. Selim, Démarches ethnologiques au présent, L'Harmattan, Paris, 1998). 101 După expresia lui M. Kilani
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nimenea în lume mai singur decât mine / Toți au venit și au plecat / Nu știu pe nimeni i-al cui și cum îl cheamă / Plâng zi și noapte neîncetat..." III Dar ce schimbare de fond în 1973, o dată cu Imnele bucuriei! Interogațiile mâhnite, obsesia păcatului, reprezentările agonice lasă câmp liber stării de grație, ec-stazei chiar. Expansiunea devine normă. Imnograful cu mască senină, acum diriguitor de conștiință, clamează pe tema resacralizării existenței. Mod de magnifiere semnalat la Pindar (lăudător, în Olympianikos, al învingătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un „nu știu de ce” care s-ar cuveni să stea în atenția exegeților români, pentru că aici se află nodul de înțelesuri de dezlegat și nu lansajul în polemici sterile. Conflictul dintre păstori nu este decît punerea în scenă a unei interogații grave și obsedante (cu suport în abisalul arhetipurilor comune popoarelor de mare tradiție agro-păstorească) și care și-a găsit o formă de exprimare în spațiul carpatic. Nu trebuie să deruteze că mesagerul este un simplu analfabet. Moartea se arată aceeași
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
M. a debutat cu versuri, în maniera alegorică a poeților Văcărești. Sub influența poeziei romantice franceze (Lamartine, în primul rând), dar și a poeților din Principate (Cezar Bolliac, Grigore Alexandrescu, I. Heliade-Rădulescu), el a evoluat spre o lirică pesimistă, cu interogații lamentuoase către ursită și Dumnezeu și cu meditații despre nedreapta alcătuire a lumii. Și-a relevat vocația pentru poezia socială și patriotică după 1843, cu Glasul unui român, și mai ales la 1848, prin poezia Un răsunet. Cunoscută îndeosebi sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
a destrămării imaginii revelatoare. La nivel interpretativ, sunetul re din vârful acordului de încheiere necesită o subliniere dinamică suplimentară în scopul de a fi menținut prezent, ca o iluzie acustică, în auzul interior al auditorului, în momentul tăcerii „de după”. Eterna „interogație” despre condiția umană adresată imensității sterile a Timpului nu își află răspunsul într-o realitate sonoră, ci în vibrația și liniștea „de după” odată cu risipirea vieții invocate. Astfel, evitarea cadenței finale gest elocvent al acelui „cuvânt” debussyist rămas „nerostit” lasă, și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
indecizia și „levitația” semnificațiilor, poezia lui M. din ultima ei etapă întâlnește în câteva puncte vitale poetica generației ‘80, la a cărei impunere redactorul Editurii Cartea Românească a contribuit într-un chip decisiv. Din romanticul euforic iese un poet al interogațiilor, neliniștit și sarcastic [...]. Esențial la el este, mi se pare, un simț (un sens) neobișnuit al fragilității lucrurilor. Toate imaginile care definesc raporturile cu universul din afară arată o ezitare, o teamă, o senzație de inconsistență și o suferință provocată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
în toată măreția decât odată cu Quattrocento-ul florentin, în acea perioadă care ține de la dobândirea de către pictori a autonomiei corporative (1378) până la apoteoza funerară a lui Michelangelo, pusă în scenă de Vasari (1564). Miza unui articol hotărât În definirea artei (interogație aparent fără consecințe practice), în joc este problema dacă arta este sau nu o pală de vânt învârtindu-se în jurul unei himere. Dacă arta este una, în esență, atunci există o istorie a artei. Și dacă nu? Ei bine, dacă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
o frescă printr-o serigrafie fără ca ritualul să-și piardă din eficacitatea carismatică. Icoana este expresia vie a credinței și doar ceea ce este viu poate să-i răspundă lui Dumnezeu și să i se răspundă. De te theologia narratur? Ultima interogație, după dezrădăcinarea locurilor și dezincarnarea procedurilor: dezactivarea* rezultatelor. Tehno-arta este mai fecundă în proceduri, procese ori programe decât în obiecte finite. O fotografie, un film, chiar o videocasetă sunt obiecte încheiate, care pot fi prezentate, transportate, comercializate. Muzeele, ca și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]