1,350 matches
-
și corectare a unor pronunții greșite (pronunțarea cuvintelor care conțin diftongii oa, ea, ia, ua, uă; pronunțarea cuvintelor care conțin vocale În hiat: ee, ii, pronunțarea cuvintelor care conțin x); -exerciții de sesizare a intonației corecte/incorecte a unor propoziții interogative sau enunțiative (propriu zise și exclamative); -exerciții de identificare și corectare a unor Îmbinări de cuvinte incorecte În cadrul unui enunț (substantiv și adjectiv, prepoziții și substantiv, prepoziție și pronume, subiect și predicat). I.4. Să sesizeze mijloacele non-verbale (gesturi, mimică
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
unor obiecte/ființe prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor Întrebări și răspunsuri. II.6. Să utilizeze corect În exprimarea orală proprie elementele de construcție a comunicării studiate. -exerciții de construire a propozițiilor simple și a propozițiilor dezvoltate, a propozițiilor interogative și enunțiative - propriu-zise și exclamative (fără folosirea terminologiei științifice); -exerciții de completare a enunțurilor/textelor lacunare pentru marcarea categoriilor de număr și de persoană; -exerciții de acord, de modificare a formei adjectivului, prin schimbarea numărului substantivului pe care Îl determină
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
al unui text narativ (recunoaștere). Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. 2. Formarea capacității de comunicare Comunicarea orală Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitățile interlocutorului. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. Intonarea propozițiilor exclamative, enunțiative și interogative (actualizare). Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri În situații concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimica). Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: inițierea, menținerea și Încheierea unui schimb
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
autori, ca J. Piaget (1972), W. Okón (1974) și alții, iau drept criteriu principal de ordonare, suportul purtător de informație sau mijlocul prin intermediul căruia elevii intră în posesia cunoștințelor, drept care vorbesc despre: metode verbale și livrești, subîmpărțite în expozitive și interogative; metode obiective sau intuitive, ori demonstrative; metode bazate pe acțiune (activitatea practică). Mai dificilă pare să devină o clasificare după tipurile de învățare, deoarece însuși fenomenul învățării umane poate fi privit și interpretat din foarte multe unghiuri de vedere, lăsând
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
în : a) metode expozitive (afirmative) din care fac parte: narațiunea, descrierea, explicația, demonstrația teoretică, prelegerea școlară, prelegerea universitară (cursul magistral), conferința, expunerea cu oponent, prelegerea discuție, conferința-dezbatere, informarea, micro-simpozionul, instructajul, instruirea prin înregistrări sonore, prin radio etc.); b) metode interactive (interogative, conversative, dialogate) de diverse tipuri: conversația euristică, discuțiile sau dezbaterile, discuția-dialog, consultația în grup, preseminarul, seminarul, discuția în masă, dezbaterea de tipul „mesei rotunde”, seminarul-dezbatere, dezbaterea de tip Phillips-66, asaltul de idei (brainstorming), dezbaterea pe baza jocului de asociație de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
murit, El care i-a înviat pe morți - dar a și reînviat, ca să nu mai moară niciodată - pentru ca nimeni să nu învețe de la El să disprețuiască moartea, ca și cum ar urma să nu mai existe niciodată”. III.2.1.2. Metode interogative III.2.1.2.1. Conversația Conversația este metoda de învățământ constând din valorificarea didactică a întrebărilor și răspunsurilor. În prezent se remarcă o vădită tendință de intensificare a dialogului profesor-elevi, considerat ca una dintre cele mai active și mai
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
mod convingător tema banului, îngemănată cu tema familiei și cea a destinului. - VARIANTA 6 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Tudor Arghezi, Saștept?) 1. sinonime: pulbere - praf, nimicnicie; nu intră - nu ajunge, nu se deschide 2. În titlul formulat ca propoziție interogativă, semnul întrebării are rolul de a marca grafic interogația retorică, semnalând intonația ascendentă specifică unui enunț interogativ. 3. [a călca / a trece pragul (cuiva), a se pune prag, a pune piciorul în prag, a se lovi (cu capul) de pragul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de puncte) (Tudor Arghezi, Saștept?) 1. sinonime: pulbere - praf, nimicnicie; nu intră - nu ajunge, nu se deschide 2. În titlul formulat ca propoziție interogativă, semnul întrebării are rolul de a marca grafic interogația retorică, semnalând intonația ascendentă specifică unui enunț interogativ. 3. [a călca / a trece pragul (cuiva), a se pune prag, a pune piciorul în prag, a se lovi (cu capul) de pragul de sus, a bate/a toci pragurile, din prag în prag, în prag de... etc.] De multă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
modalitate ex presivă de formulare a unor neliniști și incertitudini ontologice. În acest context stilistic, conjunctivul are rolul de a institui un plan ipotetic, al probabilității, exprimând acceptarea dezolată a limitelor condiției umane. Aglomerarea verbelor la conjunctiv în toate enunțurile interogative (de exemplu: Ce să aștept să vie și ce să înțeleg) le conferă și un rol retoric, menit să sugereze inutilitatea oricărei așteptări. 7. Epitetul din structura Cu aripi adormite [...] lăstunii sugerează neputința înălțării, imposibilitatea zborului, deci absența elanului ascensional
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
observa G. Călinescu. - VARIANTA 10 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Camil Petrescu, Patul lui Procust) 1. sinonime: retras - izolat, însingurat, solitar; rarefiată - eterică, suavă, imponderabilă 2. În enunțul reprodus, semnul întrebării are rolul de a marca grafic sfârșitul enun țului interogativ și intonația ascendentă specifică. 3. [a avea de gând, ai da prin gând, ai trece prin cap un gând, a sta pe gânduri, ași lua gân dul (de la ceva), a pune pe gânduri, (iute) ca gândul, gând la gând (cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ci este chiar folositoare deoarece tensiunea pe care o creează în fiecare om ajută la mobilizarea sufletului pentru a se desăvârși mai mult. Testarea sufletului prin concupiscență conduce către purificarea lui. Această idee se concretizează la Cassian printr-o formulă interogativă: ,,...ceea ce se constată că este înnăscut și crescut în fiecare om, de ce să nu credem că este sădit de voia Domnului, care nu vatămă, ci sfătuiește?”. În concluzie, pentru Cassian concupiscența nu este în sine un păcat ci trebuie privită
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ajute în stabilirea judecăților de valoare. Pentru a completa viziunea clasicizantă a lui Eliot vom lua în discuție și cuvântarea sa Ce este un clasic? rostită inițial în 1944 la "Virgil Society" și publicată apoi în 1945. Folosirea unui titlu interogativ sugerează dorința clarificării acestui concept prin raportare la posibile definiții. Însă chiar dacă natura textului este de a stabili coordonatele generale ale acestei noțiuni, nu de a mărturisi o afiliere directă, aceasta se resimte, în mod implicit, prin tonalitatea apologetică pe
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de gîndirea anilor 1930, mai ales de cea a lui Maritain, și impusă apoi de război, ceea ce Papa recunoștea în mesajul său de la sfîrșitul anului 1944: "popoarele s-au trezit dintr-o lungă toropeală. Ele au luat o atitudine nouă, interogativă, critică, neîncrezătoare față de Stat și de guverne. Instruite de o experiență amară, ele se opun cu și mai multă vehemență monopolurilor unei puteri dictatoriale, necontrolabile și intangibile, reclamînd un sistem de guvernare care să fie mai compatibil cu demnitatea și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Eckermann). De mult, totuși, poeții de tip reflexiv se alătură normal celorlalți, tentați deopotrivă de întrebări și resimțind anvergura necunoscutului. Repercutarea misterului în conștiință, tipic proces preocupant, va fi totdeauna pentru gânditorul sistematic, pentru poeți și savanți, pentru orice ființă interogativă motiv de călătorii în fără timp sau peste timp, în ceea ce preexistând (ipotetic) se divulgă sub forma unui fascinans încifrat. Pentru Paul Valéry, opera unui poet e "un fragment perfect constituit dintr-un edificiu imaginar" (Variété, I). Limbaj eminamente codificat
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
grave, altfel decât cele din prima carte dar în aceeași tehnică alternantă, se țin lanț în Inima de raze (1982) cu modificări de la un moment la altul. Percepția realului merge în pas cu un fel de reflexivitate acrimonioasă de observator interogativ, bântuit de neliniști existențiale. Același vers liber simulând fluxul vorbirii cotidiene (cu surplus de încărcătură lexicală), aceeași dicțiune sincopată, cu replici și autoreplici; aceeași viteză a reperelor filmice; toate cooperează acum la o autoimago complexuală frământată. Notații repezi sugerează distorsiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
niște discipline exemplare de formare intelectuală, școli de rigoare și de raționalitate, un apel continuu la a înțelege, a contribui, a înainta pe calea spre adevăr. Mobilizând eforturile și disciplina demonstrației, știința este inseparabilă de o dinamică a transcendenței mereu interogativă, mereu deschisă. Ea deschide calea întrebărilor, relansează interogația și spiritul critic. Prin aceasta, ea constituie una dintre marile forțe ale viitorului care nu va permite fagocitarea culturii de către imperativele spectacolului și de către facilitatea consumeristă. Apoi, întrucât societățile deschise se bazează
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
baza schimbării specificării referentului evaluării, să se ajungă la alte ierarhii în interiorul unei clase de elevi? Operaționalizarea sistemului de evaluaretc "Operaționalizarea sistemului de evaluare" Pentru a avea o oglindă asupra procesului de evaluare, vă supunem atenției o serie de repere interogative și răspunsurile subsecvente redate într-un mod foarte concis (cf. Neacșu, Potolea, Radu, 1996). Vă sugerăm să completați schema de mai jos cu alte aliniamente interogative și cu alte sugestii de răspunsuri. Ce evaluăm? - cunoștințe, atitudini, aptitudini, deprinderi; - dacă știu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
avea o oglindă asupra procesului de evaluare, vă supunem atenției o serie de repere interogative și răspunsurile subsecvente redate într-un mod foarte concis (cf. Neacșu, Potolea, Radu, 1996). Vă sugerăm să completați schema de mai jos cu alte aliniamente interogative și cu alte sugestii de răspunsuri. Ce evaluăm? - cunoștințe, atitudini, aptitudini, deprinderi; - dacă știu, dacă știu să facă, dacă știu cum să facă sau dacă știu cum vor aplica în viața reală ceea ce știu; - atingerea obiectivelor legate de un anumit
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de Sociologie din cadrul Universității București, dar și de redactare a unui manual în domeniu (Sandu, 2005); distanțarea pe care ți-o poate oferi teoria și întreruperea contactului direct cu Fondul pentru câțiva ani poate fi o bună bază pentru raportarea interogativă la experiența instituției. În exercițiul distanțării a contat semnificativ și posibilitatea de a fi observator neutral în analizele tehnice asupra scalei de sărăcie folosite de Fond, comparativ cu alte măsuri ale sărăciei comunitare; cunoașterea directă a unei etape din viața
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
situație dilematică”, cu două ieșiri, de obicei defavorabile (au devenit celebre, în acest sens, cuvintele lui Hamlet, nefericitul prinț al Danemarcei: „A fi sau a nu fi, iată întrebarea”). Îndoiala obsedantă specifică acestor situații dilematice, poate viza însă și obsesii interogative în legătură cu veridicitatea unor idei, a unor sentimente trăite, cu justețea alegerii unei profesiuni, a unor prietenii, sau, în sfârșit, în legătură cu exactitatea actelor proprii, realizate la un moment dat (ex. persoana se întreabă, în mod repetat, dacă a încuiat ușa de la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
8. Comportamentul comunicativ În funcție de situația de comunicare, de scopul interacțiunii, de stilul comunicativ și de strategia particulară pentru care optează, individul se poate angaja în diverse tipuri de comportamente comunicative. Comportamentul euristic a fost gramaticalizat în limbă în forma enunțurilor interogative, iar din punct de vedere dialogic se manifestă în cadrul perechii de adiacență întrebare-răspuns (vezi infra). În funcție de rolul structural pe care îl au, întrebările sunt de două tipuri: (i) întrebări ad-hoc, acte de vorbire în cadrul unor conversații/discuții prin care se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
solicite ascultătorului să deschidă fereastra performând un act de vorbire direct (marcat prin sintaxa imperativă: Deschide fereastra!) sau indirect, prin intermediul unui act de vorbire reprezentativ/asertiv (cu sintaxă asertivă: S-a făcut foarte cald aici), al unei întrebări (cu sintaxă interogativă: Vrei să deschizi fereastra?), al unui act de vorbire expresiv (cu sintaxă exclamativă: Ce cald e aici!). În comunicare, interlocutorii folosesc deseori acte de vorbire indirecte. Actele de vorbire indirecte sunt interpretate de ascultători pe baza cunoștințelor contextuale comune și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
celor patru maxime (calculând devierea de la maximele cantității și a relevanței ascultătorul interpretează enunțul Tocmai a închis la florărie ca Este ora 6). Alteori, implicaturile sunt mai puțin dependente de contextul concret, având un caracter mai mare de generalitate: structurile interogative funcționează adeseori ca acte de vorbire directive indirecte (Poți să-mi dai sarea? = „Dă-mi sarea!”; Vrei să deschizi fereastra? = „Deschide fereastra!” etc.). 5.2. Principiul politeții Participanții la comunicare dispun de două imagini comunicative/imagini publice/fețe: fața pozitivă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Fac acest lucru pentru că vreau să-l fac” Consecințele în plan textual ale acestui script cultural sunt diverse: frecvența redusă a imperativelor, nefolosirea unor performative de tipul îți cer să..., evitarea rugăminților insistente ca cineva să facă ceva, folosirea structurilor interogative pentru a performa indirect acte de vorbire directive (Would you like to..., How about..., Could you...), formularea indirectă a directivelor în forma unor sugestii (Maybe you would like to...). 2. Un script cultural rus legat de „autoexprimare” oamenii gândesc așa
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Europa Occidentală predomină atenuatorii de expresie, în timp ce în culturile arabe predomină intensificatorii de expresie. La rândul ei, modalitatea de atenuare a expresiei diferă. De pildă, în culturile anglo-saxone enunțurile se atenuează preponderent prin procedee gramaticale (moduri și timpuri verbale, structuri interogative), în timp ce în limba română sunt preferați atenuatori lexicali (ezitări - ăăă, păăi -, adverbe-modalizatori de incertitudine, expresii ale vagului - cam, oarecum, prea, pe undeva etc.) sau intonații de atenuare. Intensificatorii de expresie pot lua forma unor enunțuri declarative sau exclamative (de tipul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]