549 matches
-
a aspirațiilor obștești", care să elimine preferința pentru o viață ușoară, superficială și lipsită de ideal. Comentariul nu echivala cu o acceptare fățișă a idelor legionare, dar nota critică adoptată în perioada anterioară față de mișcarea de extremă dreapta era abandonată. Interpelat de Grigore Filipescu asupra atitudinii permisive a guvernului în fața participării diplomaților străini la funeraliile celor doi legionari, primul ministru Gheorghe Tătărescu a recunoscut că gestul acestora a reprezentat o încălcare a principiilor și uzanțelor internaționale 732. Luând cuvântul în dezbaterile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sa de istoric. În toamnă, reluând problema restabilirii relațiilor diplomatice cu U.R.S.S., Gheorghe Brătianu aprecia că se înfăptuise un fapt politic important, dar atrăgea atenția asupra posibilității ca cele două părți să folosească termenul de suveranitate în accepțiuni diferite. Interpelând, din nou, pe ministrul Afacerilor Străine, Nicolae Titulescu, Gheorghe Brătianu cerea clarificări asupra bazelor pe care au fost demarate tratativele pentru reluarea legăturilor diplomatice cu U.R.S.S789. Astfel, atrăgând atenția asupra faptului că acceptarea unui act diplomatic în care
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Pactului Ligii Națiunilor, Titulescu a fost suspectat că ar fi fost tentat să consimtă la intrarea trupelor sovietice pe teritoriul țării noastre, ca sprijin pentru România în cazul unei agresiuni, din partea altui stat, conform articolului 16 din Pactul Națiunilor Unite. Interpelând pe ministrul de Externe în legătură cu această problemă, în octombrie 1935, Gheorghe Brătianu sintetiza zvonurile care circulau în presă, privitor la posibilitatea negocierii unei convenții militare între România și U.R.S.S. Exista temerea că, în eventualitatea unei agresiuni din partea Ungariei, se
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu drepturi. În schimb, municipalitatea va primi o informație "aservită""454. Efectele avansului tehnologiei nu sunt însă univoce în privința implicării cetățenilor de când a apărut introducerea pe calculator a proiectelor urbane, proiectarea în 3D, simularea ambianței urbane, stereofotolitografia laser; acestea pot interpela mai ușor judecata cetățenilor asupra problemelor privind amenajarea urbană decât tradiționalele și rebarbativele planuri de urbanism 455. Amenințarea dezvoltării democrației se leagă mai ales de complexitatea crescândă a sistemelor de acțiune municipală, care prezintă inconveniente deloc neglijabile în privința formării judecății
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de reală organizatoare a raporturilor politice și sociale"471. Printr-una dintre acele viclenii ale istoriei, ne-am putea gândi că aducerea la lumină a faptelor de corupție ar fi tertipul prin care marile grupuri ale serviciilor urbane vor fi interpelate în legătură cu legitimitatea intervențiilor lor, provocând o dezbatere privind orientările prestațiilor lor472. Dar această perspectivă ar cere mai întâi ca Franța să-și schimbe moravurile politice. Este știut însă faptul că primarii consideră dezvăluirea conflictelor ca pe un obstacol în calea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ale demersurilor profesioniștilor, am adoptat un mod de investigare deschis și semidirectiv, favorizând exprimarea spontană a reflecțiilor personale ale celor interesați de propriile practici. De-a lungul acestor întâlniri, succesul relațiilor publice a apărut ca o problemă recurentă, care îi interpelează pe toți actorii din procesul de comunicare, și unii, și alții considerând că aceste activități comunicaționale și măsurarea lor sunt două etape succesive și complementare ale aceluiași demers. Printre altele, unul dintre noi a avut oportunitatea de a observa practicile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și cu atât mai puțin de a jigni, ea alegea adesea subiectele de conversație și expresiile cele mai ostile persoanelor cărora li le adresa. Îmi aduc aminte că odată, în fața multor persoane și în prezența Domnului de Boigne, m-a interpelat ca să mă întrebe dacă eu cred că o femeie poate să aibă o purtare corectă atunci când nu avea nici o legătură de gust, nici o simțire comună cu soțul ei, insistând asupra acestei propoziții astfel încât să mă stânjenească în chipul cel mai
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de pontif. El înaintează, ca un nou Constantin, spre piscină pentru a se vindeca de o lepră veche și pentru a șterge cu apă proaspătă pete urîte, făcute în trecut. În timp ce intră în apă pentru botez, Sfîntul lui Dumnezeu îl interpelă cu o voce elocventă cu aceste cuvinte: "Apleacă-ți încet capul, o, sicambrule; adoră ceea ce ai ars, arde ceea ce ai adorat..." " Astfel deci regele, recunoscîndu-l pe Dumnezeu atotputernic în trinitatea sa, fu botezat în numele Tatălui și al Fiului și al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
numai ca instrucția să fie universală și obligatorie... Ați vrut de asemenea ca ea să fie laică și bine ați făcut. (Semne de încuviințare pe diverse bănci. Zgomot la centru)" Jaurès, 21 noiembrie 1893 În acest discurs în care el interpelează, la 21 noiembrie 1893, cabinetul moderat al lui Charles Dupuy, Jaurès, universitar provenit de la centru-stînga, deputat de Carmaux și lider al socialiștilor independenți, explică cum democrația politică și instrucția laică conduc la Republica socială. 25. Nașterea unei Franțe noi (sfîrșitul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
grup, ca fapte psihice sau culturale. Iată un al doilea obstacol: universalul (creat și increat) devine în modernitatea tîrzie chestiune de opinie, de convingere privată sau produs al unor tradiții culturale. Dar tocmai această inversare a ierarhiei realului ne poate interpela, poate stîrni o reacție salutară. A subsuma transcendența mentalului individual sau colectiv e un nonsens, revoltă rațiunea, o îndeamnă să restabilească ordinea nivelurilor de ființă. Sau să renunțe la universalul pe care se întemeiază. A considera că formele de cultură
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un simplu fapt de tradiție, un vestigiu cultural. Cu ea lucrează gînditori moderni dintre cei mai influenți, mai îndrăzneți, mai revoluționari. Nu despre o concepție datată istoric este vorba, ci despre un model al umanului care nu încetează să ne interpeleze într-un fel sau altul. Pentru Wittgenstein, a privi corect lumea înseamnă a o privi din afară, ca totalitate căreia îi constați finitudinea, limitarea. După el, spiritul uman ar fi capabil să utilizeze pînă la capăt posibilitățile (și condiționările) limbajului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
concordanțele, convergențele ei, dar și cu logica ireductibilă a fiecărei tradiții , putem presimți diferența de nivel dintre formele sub care transcendentul se comunică și natura lui de neîngrădit, incomprehensibilă. Putem aproxima astfel distanța verticală care, despărțindu-ne de el, ne interpelează. Pluralismul și condiția perspectivală încrederea în diversitate în modernitatea tîrzie, unitatea pare să-și fi pierdut prestigiul, puterea de atracție, caracterul de normă spre care aspirăm. Suverană de cînd lumea, în mentalitățile vechi și chiar pînă la mijlocul secolului XX, i
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a armei ; noile religiozități asociate cu revolta individualistă împotriva pretinsei puteri represive a religiilor constituite. Totuși, laicitatea a produs o critică atît de netă a relației religie-putere, încît separarea celor două a devenit un dat al modernității tîrzii, care ne interpelează, care e de valorificat. A exploata spiritual distanța dintre religie și putere nu înseamnă a pleda pentru reforme instituționale, pentru adaptări modernizante sau moderniste ale Bisericii. înseamnă a gîndi și a practica în mod apofatic credința, a pune public în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
așezarea realistă față de o lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de nedesăvîrșire. Ea este totodată o atitudine umană asemănătoare cu atitudinea divinului care, prin autorestrîngere, face cu putință lumea, dar care ne interpelează totodată din polul perfecțiunii sale. Toleranța anticipează sau imită îngăduința suverană a lui Dumnezeu (cf. Romani, 3, 26) e iradierea celui care se ridică deasupra diferențelor.3 în aspectul ei orizontal, virtutea umană a toleranței înseamnă să te restrîngi pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de enunțare este cea a unei conversații telefonice în care, din biroul său, o tînără în costum sună o persoană cunoscută. Cititoarea revistei în care figurează textul de mai sus se găsește prinsă simultan în aceste trei scene. Ea este interpelată simultan în calitate de consumatoare (scenă publicitară), ca și cititoare de revistă doritoare de a rămîne subțire (scena genului de discurs) și ca interlocutoare și prietenă a unei femei la telefon (scena construită de text). Vom vorbi, deci, pentru primul caz de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
corespunde tipului de discurs. Cînd primim o broșură pe stradă, trebuie să fim capabili să determinăm dacă aparține discursului religios, politic, publicitar, altfel spus pe ce scenă înglobantă trebuie să ne plasăm pentru a-l interpreta, în ce calitate îl interpelează pe cititor și în funcție de ce finalitate este organizat. O enunțare politică, de exemplu, implică un "cetățean" care se adresează unor "cetățeni". O caracterizare sumară, bineînțeles, dar care nu are nimic atemporal: ea definește statutul partenerilor și un anumit cadru spațio-temporal
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
să includă cititorul în text. "Noi" și "voi" împreună Iată un text care aparține unui gen scurt și cu multe constrîngeri: oferta de locuri de muncă. Aceasta pune în relație o întreprindere care se erijează în enunțiator și un cititor interpelat la persoana a doua, căruia i se atribuie locul celui care caută un serviciu. Mai exact, textul pune în relație un "noi" și un "voi" a căror referință se schimbă pe parcursul textului: ÎMPREUNĂ SĂ CONCEPEM SEDIILE VIITORULUI Cu o Cifră
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
acest caz. Pînă la paragraful al șaselea, locul cititoarei nu este precizat decît în mod indirect, cu ajutorul unei părți a corpului său ("pielea"): orice persoană care are o piele este inevitabil implicată. Textul enunță faptele și legile naturii fără să interpeleze consumatoarele. Dispariția relației enunțiative este totuși anulată în fragmentul ambreiat constituit de al șaselea paragraf: aici adresarea către cititoare se face la imperativ ("Pentru a afla de ce aveți nevoie, consultați..."), ca și cum s-ar încerca evitarea unei excluderi totale din text
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
întocmit procesul verbal al anchetei 62. Inspectorul Gajdátsy s-a arătat indignat de acuzație, însă povestea nu s-a încheiat cu atât. Numitul Fazekas, rudă cu acel avocat Fazekas János care, în calitate de activist al Partidului Reînnoirii Maghiare (MMP), l-a interpelat cu o brutală infatuare pe contele Bánffy Miklós (într-o adunare de la Bonțhida) și l-a reclamat pe inspectorul economic Gajdátsy pentru vina de a nu achiziționa decât tăurașii din proprietatea membrilor Partidului Transilvan, "vrând să-i falimenteze" pe crescătorii
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
două palme sub gură pentru a vedea unde trebuie să ții microfonul. 9. Nu te lăsa descurajat, de nimeni, de nimic! Îmi aduc aminte că, după primul meu direct, m-am întors în redacție. Unul dintre șefii mei m-a interpelat imediat: Cine ești tu, mă? Cine ți-a dat ție voie să apari pe post? Ce știi tu? Ai făcut tu pregătire? Ai făcut tu dicție?. M-a bombardat cu diverse critici preț de câteva minute, iar eu nu am
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
grup, ca fapte psihice sau culturale. Iată un al doilea obstacol: universalul (creat și increat) devine în modernitatea tîrzie chestiune de opinie, de convingere privată sau produs al unor tradiții culturale. Dar tocmai această inversare a ierarhiei realului ne poate interpela, poate stîrni o reacție salutară. A subsuma transcendența mentalului individual sau colectiv e un nonsens, revoltă rațiunea, o îndeamnă să restabilească ordinea nivelurilor de ființă. Sau să renunțe la universalul pe care se întemeiază. A considera că formele de cultură
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
un simplu fapt de tradiție, un vestigiu cultural. Cu ea lucrează gînditori moderni dintre cei mai influenți, mai îndrăzneți, mai revoluționari. Nu despre o concepție datată istoric este vorba, ci despre un model al umanului care nu încetează să ne interpeleze într-un fel sau altul. Pentru Wittgenstein, a privi corect lumea înseamnă a o privi din afară, ca totalitate căreia îi constați finitudinea, limitarea. După el, spiritul uman ar fi capabil să utilizeze pînă la capăt posibilitățile (și condiționările) limbajului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
concordanțele, convergențele ei, dar și cu logica ireductibilă a fiecărei tradiții , putem presimți diferența de nivel dintre formele sub care transcendentul se comunică și natura lui de neîngrădit, incomprehensibilă. Putem aproxima astfel distanța verticală care, despărțindu-ne de el, ne interpelează. Pluralismul și condiția perspectivală încrederea în diversitate în modernitatea tîrzie, unitatea pare să-și fi pierdut prestigiul, puterea de atracție, caracterul de normă spre care aspirăm. Suverană de cînd lumea, în mentalitățile vechi și chiar pînă la mijlocul secolului XX, i
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a armei ; noile religiozități asociate cu revolta individualistă împotriva pretinsei puteri represive a religiilor constituite. Totuși, laicitatea a produs o critică atît de netă a relației religie-putere, încît separarea celor două a devenit un dat al modernității tîrzii, care ne interpelează, care e de valorificat. A exploata spiritual distanța dintre religie și putere nu înseamnă a pleda pentru reforme instituționale, pentru adaptări modernizante sau moderniste ale Bisericii. înseamnă a gîndi și a practica în mod apofatic credința, a pune public în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
așezarea realistă față de o lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de nedesăvîrșire. Ea este totodată o atitudine umană asemănătoare cu atitudinea divinului care, prin autorestrîngere, face cu putință lumea, dar care ne interpelează totodată din polul perfecțiunii sale. Toleranța anticipează sau imită îngăduința suverană a lui Dumnezeu (cf. Romani, 3, 26) e iradierea celui care se ridică deasupra diferențelor.3 în aspectul ei orizontal, virtutea umană a toleranței înseamnă să te restrîngi pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]