33,155 matches
-
se chinuie, se supune în fiecare an, și în fiecare an acest transport trebuie să plece" (p. 245). E o ficțiune, pentru că transportul, în mod real, nu mai există, vița-de-vie din Vladia nu mai produce. Avem destule indicii pentru a interpreta romanul ca parabola unei dictaturi, care se străduie prin toate mijloacele să întrețină iluziile, să propage fericirea, să o întrețină prin vinul spumos al propagandei și să lichideze trecutul ca speranță a unui refugiu în amintire și în iubire. Imposibila
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
ca în Poema Română (v. Clemansa Liliana Firca, Noul catalog tematic al creației lui George Enescu, vol I, Muzica de cameră, Editura Muzicală, București, 2010, p. 202 și 222 224). În 20 ianuarie 1912, orchestra Societății Filarmonice din Arad a interpretat Pastorala fantezie pentru orchestră, iar în 6 iunie 1914, la Caransebeș, cu prilejul concertului Corului „Doina” din Turnu Severin, dirijat de I. Șt. Paulian, într-un intermezzo instrumental, L. Acher(vioară) și P. Sergescu (pian) au prezentat Aubade pour Violon
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
1914 (la pian: Th. Szántó). - Recitalul din 3 decembrie 1922 (la pian: Nicolae Caravia). - Recitalul din 25 noiembrie 1923. - Recitalurile din 9 și 10 februarie 1927 (după concertul susținut în 8 februarie la Caransebeș). În 13 februarie, George Enescu va interpreta, la Timișoara, Sonata a III-a pentru pian și vioară, „în caracter popular românesc”, după prima audiție absolută care avusese loc la Oradea în 16 ianuarie. - Recitalul din 5 noiembrie 1929 (la pian: N. Caravia). - Concertul omagial dedicat lui George
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
dificil, mai ales în aria a doua.” (C.G.) Versiunea V6 reiese într-o anumită măsură din cronicile ulterioare premierei din care voi reproduce un fragment: “Donna Elvira, este redată ca înfometată de mângâieri: aria Mi tradi quell’alma ingrata este interpretată în timp ce regia îi materializează ideile subconștiente în mâinile figuranților care îi șlefuiesc trupul statuar. Piedestalul pe care regizorul o așează pe Donna Elvira (la figurat și la propriu) i se cuvine, dacă stăm să ne gândim că, din mille e
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
conduce la uniunea în extaz cu Divinul; totuși, nu va fi contactul cu totalitatea Divinului, va fi doar cu o rază, cu umbra Divinului. Sfântul Dionisie îi cere lui Timotei să pășească dincolo de afirmații și negații, deși P. Rorem nu interpretează această cerere exact în acest sens. Citatul lui Rorem, care ne oferă o perspectivă intimă a părerii sale asupra a ceea ce ar putea fi dincolo de procesul dialectic, mai precizează: „Această abandonare este, literal, un extaz în sensul ... unei distanțări de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
uzul pe care îl dă ideii de „îmbătare de Dumnezeu”<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 322. footnote>. În contextul utilizării gregoriene a termenului „beție” este probabil să fie o influență neoplatonică, dar Sfântul Grigorie o interpretează în sensul unei teologii creștine emergente<footnote A se vedea K. Gronau, De Basilio Gregorio Nazianzeno Nyssenoque Platonis Imitatoribus, Gottingen, 1908; R. E. Heine, Perfection in the Virtuous Life, Cambridge, Massachusetts, 1975. Jean Daniélou, Mystique de la Ténèbre chez Grégoire de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
cunoscut, de patru ori a fost răpit Plotin de Unul și o dată a cunoscut el însuși această stare. El lasă însă impresia că e un fenomen rar și trecător<footnote Ibidem, p. 78. footnote>. Revenind la Filon, subliniem că el interpretează „beția trează” ca o stare temporară, în principal mediu pentru profeție și revelarea misterelor divine, care sunt revelate prin mistica uniunii cu divinul. Plotin, analizându-l pe Platon, este mai preocupat de uniunea divină, printr-un proces de purificare, care
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Enunțăm aici și conceptul de frazare enesciană, de articulare a sunetelor și, în general, a tuturor entităților melodice prin intermediul unor deprinderi violonistice. Accentuăm și avem în vedere faptul că Enescu aplică conceptul de frazare distinct personalizat întregii literaturi muzicale universale interpretate de el. În consecință, frazarea enesciană are urmări asupra constituirii formei compoziționale, asupra procesului de creație. Inflexiunile cromatice, luxurianța broderiilor concură și ele la dimensionarea unui limbaj complex. b) În sprijinul ideii afirmate mai sus, și anume aceea a contribuției
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
asta m-ar deranja În primul rând, ci altele. Mai Întâi, faptul că această amintire, atât de importantă, nu prea este reluată de biografi. Este una dintre extrem de rarele mărturii despre modul cum crea Eminescu, aflăm că el declama, Își interpreta retoric propria poezie, era mereu nemulțumit, revenea. De aici reiese importanța deosebită pe care o acorda poetul scrierii ca oglindă a poeziei rostite, adică punctuației, poziției apostrofului, accentelor, etc. Să-l lăsăm pe Slavici În ereziile lui, dar noi, care
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
o succesiune de mai multe piese vocale și instrumentale, a căror tempo se accelerează către finalul noubei. Fiecare piesă componentă a suitei are ca bază ritmică o formulă caracteristică proprie, ce este folosită ca acompaniament. Nu este obligatoriu să fie interpretate toate părțile componente ale unei suite. Dintre toate mișcările unei nouba se pot alege numai câteva, în funcție de ocazia reprezentației sau a timpului disponibil. Părțile componente ale unei suite de tip nouba se desfășoară toate într-un singur mod, numit principal
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
mazmum poartă numele de Nouba mazmum. Modul principal al unei nouba influențează și caracterul ei particular, din care decurge implicit și funcționalitatea respectivei suite. Această funcționalitate se referă la cadrul și la momentul în care o anume nouba poate fi interpretată. Trebuie menționat că suitele de tip nouba erau destinate unor ocazii speciale - căsătorii, victorii în luptă, celebrări - sau unor momente diferite ale zilei - seară, dimineață, apus de soare, noapte. Susținerea afirmației că piesa denumită nouba reprezintă o suită necesită îndeplinirea
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de asemenea la ordonarea pieselor în cadrul suitei nouba după principiul apartenenței modale. Având în vedere faptul că nu se putea schimba acordajul instrumentelor după fiecare piesă, s-a ajuns la varianta unui acordaj unic pentru toată suita. Suita nouba este interpretată de către soliștii vocali și de către instrumentiști în heterofonie. Vocile se întrepătrund, fiecare interpret expunând aceeași linie melodică, mai mult sau mai puțin variată și ornamentată. Există părți care se desfășoară într-o mișcare sau tempo liber - fără suport ritmic și
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
sărute cu sărutările gurii” (Sg. 1:1); „Lasă-mă să-Ți văd formele, lasă-mă să-Ți aud vocea” (2:14); „Curbele Șoldurilor tale sunt ca bijuteriile, opera mâinilor unui artist” (7:1). Să nu uităm că această carte este interpretată ca un cântec de iubire curgând între Dumnezeu Și poporul Său, ori între Dumnezeu Și om, ca în cazul exegezei evreiești Și creștine<footnote Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism” ..., p. 157-158. footnote>. Simbolul sărutului. Sânul
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
însăși săgeată. „Mirele Și arcașul sunt una. Iar mireasa Și săgeata sunt sufletul curățit, pe care arcașul o ia Și o slobozește în Ținta cea bună”. Un element oarecum neobișnuit în acest demers exegetic Ține de faptul că săgeata este interpretată în două modalități diferite. „Inițial este înțeleasă ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu trimis de Tatăl spre mântuirea sufletului omenesc. Apoi ajunge să fie chiar sufletul, spre mântuirea căruia a fost trimisă. O transformare deosebit de interesantă s-a petrecut aici. Înălțarea
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
punct de vedere vocal, mulți dintre soliștii din distribuție au strălucit, În special Valentin Marele În rolul lui Amonasro, Octavian Vlaicu de la Opera Națională Timișoara În rolul lui Ramfis și Liliana Mattei Ciucă de la Opera Națională Română Cluj-Napoca, care a interpretat-o pe Amneris. Aida este o operă care oferă ceva fiecărui spectator: un tablou al unei lumi guvernate de legi de nestrămutat, o poveste de iubire tragică, drame ale personajelor, totul pe un fundal muzical inegalabil.
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
auzit pe însuși George Enescu. Nici nu-mplinisem 12 ani când părinții m-au luat cu ei la spectacolul dat în seara de 28 martie 1921, în sala teatrului „Modern”. Acompaniat la pian de Nicolae Caravia, marele nostru muzician a interpretat atunci pentru ploieștenii care, ca iubitorii de muzică din toate orașele și târgurile țării, se îmbulzeau să-l asculte, Sonata în mi minor de Veracini, Simfonia spaniolă de Lalo, la Preghiera de Martini-Kreisler, Moment muzical de Schubert-Kreisler, un Scherzo tot
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
2. Sonatina pentru vioară și pian scrisă de Paul Constantinescu la vîrsta de 20 de ani, când încă pendula între Ploiești și București a atras atenția lui George Enescu. În generozitatea să recunoscută, maestrul girează cu numele său această creație interpretând-o. În luna noiembrie 1938, Enescu da patru recitaluri la Ateneul Român. Nicolae Missir și Mircea Voicana consemnează că programul celui de-al treilea recital (18 noiembrie) include, pe lângă Bach, Mozart, Beethoven și Suita (sic!) de Paul Constantinescu<footnote Nicolae
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Ploiești, 2004, p.46-50. footnote> La 3 martie 1946, Orchestră Filarmonicii (cu suplimenți la tube de la Radio), Corul „România” dirijat de Nicolae Lungu, alături de soliștii I. D. Petrescu, Nella Dimitriu, Nicolae Secăreanu, Mircea Buciu, Valentin Teodorian, Elisabeta Moldoveanu și Marietta Carțiș interpretează Oratoriul sub baghetă lui GEORGE ENESCU. După cum se știe, aceasta prima versiune a Oratoriului a generat un imens scandal provocat de I. D. Petrescu, care a revendicat paternitatea asupra lui. În aceste condiții, Paul Constantinescu a retras această versiune. Timp de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
orchestrații, trebuie sa precizam faptul că s-a pierdut. În Biblioteca Societății Române de Radio există o altă orchestrație, semnată de Mihai Moldovan. Până în prezent manuscrisul contantinescian nu a fost dat la iveală. La 15/16 mai 1953 Valentin Gheorghiu interpreta în primă audiție, alături de Orchestră Filarmonicii, Concertul pentru pian și orchestră compus în cursul anului 1952. Dirijorul era tot Constantin Silveștri. Long Play-ul ECD 46-1958 (ECE 0914) realizat de Electrecord în colaborare cu Pathé Marconi imortalizează o versiune a
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Silveștri și cu Orchestră Radiodifuziunii Franceze. Dealtfel, Silveștri a luptat permanent în străinătate pentru promovarea lucrărilor compozitorilor români. Reproducem mai jos o scrisoare a dirijorului, catre Paul Constantinescu, din care se desprinde ideea că și în Marea Britanie, Concertul pentru pian, interpretat de Sylvie Mercier, a avut un răsunător succes. Bournemouth, 15.VIII.63. Dragă Paul, Sunt foarte mișcat de rândurile ce mi-ai scris. Văd că ești de peste o lună în Elveția, si cețuri pesimiste încă te covârșesc. Nu-mi spui
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
concordanță cu candoarea virginală a fetei. Progresiv, teme din prima secțiune sunt introduse, sugerând apariția lui Faust, până ce tema acestuia și cea a Margaretei se Împletesc Într-un duet pasional al iubirii. Apariția lui Mefistofel În ultima secțiune poate fi interpretată ca o Înfățișare a unei laturi caracterologice a lui Faust, o altă fațetă a personalității eroului sau poate fi Înțeleasă ca o portretizare a personajului demonic. Indiferent de opțiunea pe care ascultătorul o va alege, se poate remarca incapacitatea lui
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
amestecate, la fel ca detaliile filmului, părând o bandă ce se derulează la nesfârșit și care nu lasă posibilitatea captării sensului final. În regia lui Tudor Giurgiu, filmul Legături bolnăvicioase are În prim-plan relația dublă a protagonistei Cristina (rol interpretat de Maria Popistașu) cu fratele, respectiv, cu prietena (iubita) ei. Când am apăsat butonul de play nu am fost pregătită pentru intensitatea cu care m-a izbit subiectul filmului. M-am simtit nevoită să derulez Înapoi, Întrucât ideile și simbolurile
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
de la țară, numită la un moment dat sfântă de către prietena ei. Cristina, noncomformistă În comportament și Îmbrăcăminte, Îndrăzneață, dar sensibilă și sufletistă jonglează cu chibzuință Între cele două relații, Încercând să țină sub control gelozia fratelui ei, Sandu. Acesta este interpretat de Tudor Chirilă și, sincer, m-a făcut să mă Întreb dacă s-a identificat atât de bine cu personajul sau impulsivitatea este ceva ce vine dinăuntrul său. Legătura fraților este descoperită prin intermediul Alexandrei, care În mod inconștient Împrăștie sămânța
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
el, preocupându-se să citească persoana și lucrarea sa În lumina Scripturilor ebraice și să-i reformuleze spusele În lumina noilor Împrejurări.<footnote Cfr. J.D.G Dunn, La memoria di Gesù, Brescia 2006. footnote> Între acestea, s-au preocupat să interpreteze moartea Celui Drept, respins și persecutat, pe nedrept trimis la moarte. Aveau a răspunde și la o altă Întrebare: ce anume trebuia să facă ei acum? Putem socoti că pornind de la această experiență și de la reflecțiile legate de aceasta au
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Dumnezeu; aceasta a fost o idee eficace și puternică pentru crearea unei identități religioase și sociale, dar și pentru a alimenta coeziunea și mândria de a-i aparține. Cel puțin Într-un astfel de sens exclusivist poate fi trăită și interpretată față de ceilalți. În realitate și alte neamuri s-au socotit popoare ale lui Dumnezeu, mai cu seamă poporul lui Israel, legat de descendența lui Avraam și ales de către Dumnezeu. Atunci În ce sens este comunitatea creștină poporul lui Dumnezeu? Cu
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]